1,307 matches
-
are un sens, are un obiectiv de atins - în speță, instaurarea domniei mesianice - și, prin chiar acest țel, ea devine sacră. Dumnezeul lui Israel se revelează în această istorie, iar poporul pe care El l‑a ales este pe deplin părtaș la planul dumnezeiesc. Apoi, prin credința că Dumnezeu Însuși s‑a făcut om în persoana lui Isus, creștinismul duce la extrem acest proces de sacralizare a istoriei. Din punct de vedere creștin, planul mântuirii a fost împlinit, urmând ca întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din nou” la momentul convertirii. Evaluarea evenimentelor vieții care s-au petrecut înainte de tranziție este determinată în întregime de valorile lui actuale. Printre puținele exemple pe care le dă din primul capitol al vieții lui, Ian povestește cum a devenit părtaș, din greșeală, la o infracțiune minoră (ceva de natură kafkiană), alegându-se astfel cu cazier (pe care el îl etichetază ca fiind „o pată”). Drept urmare, nu a putut deveni polițist, așa cum sperase o vreme, apoi. Acest ghinion a fost, în
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
2. Prin urmare, Țurcanu nu doar că era informat în avans de transferurile de deținuți care vor urma, dar știa foarte bine și că numai o parte din Securitate și din administrație era la curent cu acțiunea la care era părtaș. Imediat ce s-a terminat pregătirea celor din camera 4-spital, deținuții au început să fie împărțiți în diverse penitenciare. Astfel, la sfârșitul lui mai 1950, au fost transferați la Târgu Ocna: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
admitem astăzi că prezentul umanității are o pe cât de evidentă, pe atât de enigmatică determinare teleologică. Fie că ne place, fie că nu, masivele migrații etnice transfrontaliere din ultimele decenii, afectând absolut toate continentele lumii, ne-au făcut dintr-odată părtași celui mai radical experiment de coabitare interetnică și intrareligioasă din istorie. Până de curând, nu credeam că celălalt, adică străinul, ne privește într-un mod personal. Astăzi învățăm să gândim altfel. Globalizarea nu este doar un nou cuvânt în retorica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Iar împărtășirea noastră este cu Tatăl și cu Fiul Său, Iisus Hristos”. Pasivitatea originară a mărturisitorului este întărită din nou, în acest context. Revelația este un act divin modelând subiectivitatea receptivă a martorului, fără de care martorul nu ar putea fi părtaș într-un eveniment liturgic și eclezial, cu extensie universală și amplitudine cosmică (chiar dacă nevăzută). Neutralitatea modernătc "Neutralitatea modernă" În modernitatea timpurie, adepții declarați ai lumen naturale au pus în discuție legitimitatea recursului la revelația lui Dumnezeu în Scripturi. Descartes (Meditationes
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura părintelui Sofronie despre rugăciunea pentru întreaga umanitate este, cu siguranță, una dintre cele mai îndrăznețe schițe de teodicee ortodoxă - iar părtași ai acestei aventuri se fac nu doar monahii înaintați, cei care au primit darul rugăciunii curate, ci toți credincioșii prezenți la dumnezeiasca liturghie a Bisericii. „Prin rugăciunea liturgică, sufletul omului se cufundă în oceanul suferințelor omenești. Purtat de Duhul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Moș Ioniță, Râvna părintelui Man, Lumea bătrânilor, Legământul diavolului, Baba Ilina se pregătește de drum, Se-mpacă doi dușmani, Pocăința neamului). Alți prozatori cu afinități sămănătoriste sunt Emil Gârleanu (Călătorie, O lacrimă pe o geană), I. Al. Brătescu- Voinești (Părtașul), Cezar Petrescu (Învierea căpitanului Lazăr, Omul din vis), Caton Theodorian (De închiriat, În paraclisul iubirii), Al. Lascarov-Moldovanu (O vizită), Ion Ciocârlan, Eugen Boureanul, Petre Partenie, Tiberiu Crudu, Ion Dragu. Dramaturgia este ilustrată de Victor Eftimiu (Rapsozii), N. Iorga (Tudor Vladimirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
caracterul distrugător al afirmațiilor gînditorului din Stuttgart. Sînt încă prea recente rezultatele realizării unui astfel de Stat pentru a le mai descrie în demonstrarea tezei noastre. "Statul hegelian nu este doar depozitarul unei autorități transmise lui de Absolut, și nici părtașul la o lege al cărei reprezentant este. Mai curînd, el este sursa oricărei autorități, nu pur și simplu doar legiuitor, ci creator necondiționat și neconstrîns de o lege. De aceea, tocmai Hegel este cel care marchează începutul, deja prezent în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mărturisit, pus în act și inserat în viața sa, căci relația dintre uman și divin are „continuitate spațio-temporală doar în măsura în care se încarnează în întreaga materie a vieții. Omul poate fi la înălțimea relației cu Dumnezeu, de care s-a făcut părtaș, doar atunci când, după puterile sale, după măsura fiecărei zile, îl face pe Dumnezeu real în lume”. Aceasta este garanția răspunsului, a acceptării unui dialog, a continuității raportului cu Dumnezeu. Pentru ca prin acest răspuns pozitiv, omul să nu riște să facă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se realizează prin dialog. Aceasta poate fi prezentă în orice modalitate de pregătire a sa, directă sau indirectă, dar mai ales în întâlnirea cu preotul-confesor din ambientul sacramental al confesionalului. Adolescentul are nevoie de experiența reconcilierii, pentru că aceasta îl face părtaș la un raport de încredere cu cineva care îl înțelege. Acest raport îl va conduce să caute ulterior și momente de direcțiune spirituală. 1.3 Pregătirea tinerilor Nevoia ca tinerii să fie pregătiți pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este-o preocupare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de la Nord la Sud căutau Soarele”, câinele negru de pe maidan sunt tot atâtea alter egouri ale poetului. Deosebite afinități își descoperă cu specia canină și chiar se identifică, asemenea lui Gherasim Luca, explicit cu aceasta: „Noi - îi zice poetul câinelui părtaș la foame - suntem frați și regi/ între nebunii de jos”, iar altă dată se întreabă: „Când o să mă întorc/ La câinele meu Stelaru?”. „Geniul” hoinar face, uneori, haz de necaz în stilul lui Jean Richepin: „Era un flăcău, hai, hai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
piardă „CuvântulVieții” ca stare de „înviere”, lucru considerat de Mântuitorul ca o „că-dere între tâlhari”, „jefuire”, „rănire” și lăsare „abia vii” (Luca 10, 30). Mărturisind credința adevărată prin Jertfa Mântuitorului și,deci, „învierea” lor prin El, Sfinții Părinți se făceau părtași, ca și Sfinții Apostoli, nu numai la „Învierea” Sa, ci mai ales la „comoara”(Matei 13, 44) vieții ascunsă în viața Sa ca într-o „țarină”, dar vădităca „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18). Ei vedeau, astfel, această „comoară
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la firea Sa divină” (2 Petru 1, 4), căci „Cuvântul s-afăcut trup” (Ioan 1,16), ceea ce a însemnat și „îndreptarea Sa înduhul” (1 Timotei 3, 16). Îndemnul Mântuitorului către sfinții Săiucenici în plinătatea Sa, la care ei s-au făcut părtași ca la un adânc dumnezeiesc (Luca 5, 11), avea să fie: „Aruncați mreaja de-adreapta” (Ioan 21, 6), ceea ce însemna întoarcerea la calea ascultăriiSale ca „ședere de a dreapta” (Psalm 109, 1). Același sens îl au șicuvintele Maicii Domnului de la nunta din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
must într-un strugure șizici: Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare, tot astfel voiface și Eu cu slujitorii Mei: Mă voi feri să stric tot” (Isaia 65, 8).Mântuitorul a chemat pe ucenicii Săi să devină părtași la aceastădesăvârșire a Tatălui Său: „Rămâneți în Mine și Eu în voi. Dupăcum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine dacă nu rămâne înviță, tot așa nici voi dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că nu auforțat pe nimeni: „Ce ai cu noi, Iisuse!” (Matei 8, 29). Dar puterea Mântuitorului de a lumina în întuneric cu căldura harului este per-manentă până la sfârșitul veacurilor, atât chemând stăruitor la priveghere pe cei ce s-au făcut părtași harului Său, când zice: „Privegheați că de-ar ști stăpânul casei la care ceas din noapte vine furul,ar priveghea și n-ar lăsa să-i spargă casa” (Matei 24, 42-43); cât și cândanunță judecata finală asupra celor ce au
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Prin venirea Duhului invocat are loc mutarea lor în ungerea luiHristos, despre a Cărui Botez s-a spus: „Ai iubit dreptatea și ai urâtnedreptatea, pentru aceea Te-a uns pe Tine Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe părtașii Tăi” (Psalm 44, 9).Dacă Sfinții Părinți spun că harul este ca un creion, pe care dacă îlpui în mișcare, scrie<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I, 3, PG, vol. 33, col. 373; „După cumcondeiul s-au săgeata are
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ele (1 Petru 1, 11): „Dreapta Ta, s-a preamărit întru tărie, mânaTa dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași și cu mulțimea slavei Tale aizdrobit pe cei potrivnici” (Ieșire 15, 6-7). Acesta este conținutul mărturisirii Sfinților Îngeri, care s-au făcut părtași crucii lui Dum-nezeu Tatăl din cauza hulei din partea lui Lucifer. Prin aceasta,slujba liturgică a oamenilor se asociază Liturghiei îngerești, odatăcu mărturisirea credinței, care nu se referă la nici un vrăjmaș, ci laputerea de a sta de-a dreapta (Psalm 109, 1; cf.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de-a dreapta (Psalm 109, 1; cf. Ioan 21, 6). Așa voraduce și oamenii jertfă de laudă pentru milă de pace, de împăcare.Este singura cale de aducere a Sfintei Jertfe în Numele Sfintei Treimi.Astfel, Dumnezeu îi va face pe oameni părtași lucrării întregii Sfintei Treimi, a cărei arătare este semnificată prin deschiderea SfintelorUși și ieșirea liturghisitorului cu crucea rostind: „Harul Domnuluinostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 3
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
urmat lui Hristos până labiruința Sa prin Jertfă: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prin Jertfă: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit dreapta Lui” (Psalm 77, 59); „Ai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
putere de a se face fii ai lui Dumnezeu prinbotezul cu Duhul Sfânt (Luca 3, 16). Puterea ei în acest sens este dinslava filantropică plină de jertfelnicie și atotțiitoare a lui Dumnezeu e arătată în Hristos, făcându-i pe oameni părtași la „rugul aprins”(Marcu 12, 26) al Luminii din viața Sa pe pământ, slavă care fiinddefăimată în lume, Biserica o restaurează mereu prin mărturisirea credinței la fiecare Sfântă Liturghie în vederea revelației DuhuluiSfânt prin Jertfa sfințitoare a lui Hristos. De aceea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fiind Trupul naturii umane îndumnezeite a lui Hristos și a celor botezați, care prin Taina Mirungerii, aîmpărtășirii Sfântului Duh, devin popor de împărați peste naturalor umană, popor de preoți ca jertfitori duhovnicești, și de profețiai celor viitoare, care-i face părtași la natura lui Hristos.Ea este una după Întemeietorul ei, deoarece este zidită nu pe oautoritate omenească, ci pe adevărul lui Hristos ca Fiu al lui Dum-nezeu, și pe adevărul Sfintei Treimi. Plinătatea acestui adevăr a fostîncredințată Bisericii ca ierarhie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte în Omilia contra lăcomiei: „Fie-ți deci sfârșitul cultivării pământului început al semănăturii cerești<footnote Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 265C. footnote> (...) Fă părtași pe frați la grâul tău, dă astăzi celui lipsit ceea ce mâine va fi putred. Nu există o mai rea lăcomie, decât a nu da săracilor nici măcar cele ce se strică”<footnote Ibidem, P.G., XXXI, 276 B. footnote>. Iar celor iubitori
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
un venit. A ajuta pe cei săraci nu înseamnă pierdere, ci cel mai mare câștig. Prin milostenie ei dobândesc mai mult decât au oferit. Așadar, îi sfătuiește să ofere cât mai mult, pentru ca de mai mare bucurie să se facă părtași, fiindcă cine dă, lui își dă, iar bogățiile oferite acum, oricât de mari ar fi ele, pălesc în fața bunătăților veșnice pe care le vor primi cei milostivi de la Hristos: „Dă puțin, ca să capeți mult!”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Mare; și trebuie să-l țină pe acela (Marele) întru Sinele care este Liniștit". (I-3.13.) "Ochii mei-nălțam visători la steaua Singurătății" (p. 226). Textul antic buddhist Sutta-Nipata Glossă "Muni-ul (înțeleptul), depărtându-se de această lume, nu e părtaș la certurile ce se iscă" (p. 166, nr.18). "Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: [...] Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine" (p. 223-224) "Cei ce iar și iar merg în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]