740 matches
-
browniene În mijlocul căreia te afli, În ochiul ciclonului mititel, pentru că balcanic, ținînd seamă de citatele de mai sus, avertismente inutile date cu atîția ani În urmă. Mai bine scrii la ziar. Distanțarea nefiind suficientă, lumea nefiind stabilă ca să-i spui păsărica, ești condamnat la editorial sau pauză de respirație. Motivul insuficient Însușit al distanțării (vezi Roth) explicînd de ce atîția scriitori Înverșunîndu-se să scrie din mers, orice, oricît, dar neapărat acum, traforează ca la lucru manual cărți lipite unele de altele prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
1. Circ. Nu c-aș avea ceva Împotriva circului, mi se pare oribil.) Pentru exemplificări mai panoramice, vezi Gladiatorul. La Începutul filmului, generalul Crowe Își trece degetele de luptător roman gingaș peste capetele firelor de iarbă ce se-nfioară, vede-o păsărică, surîde, și din acest pasaj noi Înțelegem prin sală sau unde ne aflăm În nemernicia noastră că-i un om excesiv de sensibil, dar Într-o clipită Își Întoarce privirea spre pădurile străvechi ce ascund dușmanii nespălați de secole ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rebusul, „eu Îl ascult surîzÎnd, Îmi mut pasărea nevăzută de pe umărul drept pe umărul stîng, crinii nepăsării din ochiul drept În ochiul stîng și-mi pompez sîngele În jos spre genunchi”. Păcat de efort, dacă tot e să-ți muți păsărica, de ce să-ți pompezi sîngele mai jos de genunchi. Mai ales acum, cînd editura Fii și Îndrăgostiți a anunțat apariția unei colecții de Înalt succes: „În pielea goală”. Cunoașterea e-n toi, se ridică apoplectic. Dar la cap, nu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucurie cel puțin similară cu a Curierului Național. Pe care se lățește umbra unui alt uriaș scriitor conspectat la bibliotecă de Kevin Spacey supravegheat de Ion Cristoiu; În paginile roase de timp ale ziarului, domnul Paul Everac scrie cu o păsărică. În editorialul „O pasăre la Dumnezeu” apare Dumnezeu, care intră-n dialog cu păsărica. Ea este În realitate o metaforă care Întruchipează România, cu pene și cioc. Metafora Îi spune la un moment dat lui Dumnezeu: „Doamne, cît aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
alt uriaș scriitor conspectat la bibliotecă de Kevin Spacey supravegheat de Ion Cristoiu; În paginile roase de timp ale ziarului, domnul Paul Everac scrie cu o păsărică. În editorialul „O pasăre la Dumnezeu” apare Dumnezeu, care intră-n dialog cu păsărica. Ea este În realitate o metaforă care Întruchipează România, cu pene și cioc. Metafora Îi spune la un moment dat lui Dumnezeu: „Doamne, cît aș vrea să semăn și eu cu alte păsărele, să mă adun cu ele, să ciripim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu ele, să ciripim Împreună”. SÎnt pasăre din pasărea neamului meu. Măiestria poetică Întrece atît imaginația noastră cît și pe cea divină. Creatorul tace, siderat. Ascultă: „Tot Încerc să mă solidarizez cu păsăretul mai Înaintat”. Lucru, se pare, imposibil, pentru că păsărica intră-ntr-un nor de tristețe ca Mircea Micu, ea nu se poate solidariza din pricina faptului că rămîne mereu „dezbinată de corul păsăresc”. Aici poetul ne transpune În ciudata lume a păsărilor care nu se solidarizează. Multe știe și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că rămîne mereu „dezbinată de corul păsăresc”. Aici poetul ne transpune În ciudata lume a păsărilor care nu se solidarizează. Multe știe și a văzut bunul Dumnezeu, numai o pasăre dezbinată nu. O și mărturisește, de altfel: „Nu te văita, păsărico, ci mai bine ai urca În văzduh să vezi ce fac altele (...) Colo pun bombe prin gări, colo se ciomăgesc la oase”. Noi, bibliofiliticii, nu știm de ce se ciomăgesc ele „la oase”, poate pentru că-s pneumatice, Însă adevărul este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tu bi, o fi de la celular, Îl duc oamenii la ureche, nimic. Pulbere i-a făcut Bălăeț pe muncitorii Înfrățiți cu țăranii și mai puțin cu intelectualii obnubilați totuși Împreună din cauza acestor violente accese de cultură elisabetană. Știe și legenda păsăricii Phoenix, carbonizată la microunda mitică. „Se zice că pasărea Phoenix a reînviat din propria-i cenușă... Vom renaște cu siguranță, mai puternici, mai liberi, mai demni.” Și chiar așa s-a Întîmplat. O f.f. pasionată cititoare (39 de ani) a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
văzînd-nevăzînd / o pasăre-nepasăre, așezată pe / un pom-nepom, / o lovește-nelovind-o cu o piatră / nepiatră. / Ce este?” Boala lui Calache. S-o luăm pe rînd. Vasăzică un androgin (sau bătrînel) cu cataractă (ba vede, ba nu), dă c-un yo-yo Într-o păsărică (iar Freud) așezată strategic (că-i revista jandarmilor) pe-un pom-nepom (pistolul Carpați). Răspuns corect: Iliescu. Dacă nu l-ar fi Împiedicat pudoarea, la fel ar fi răspuns și generalul Șerbănoiu, dar pentru că-l Împiedică, greșește. „Era un civil karatist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se suie controlorul și-ți cere sintagma. În Totuși iubirea, Corbu ne arată cît e el de cult jonglînd cu dictoane. „Dictonul fiecare pasăre pe limba ei piere pare a se referi și la cabaline inclusiv sectorul cailor troieni” și „Păsăricile liberale au dat la o parte frunza de viță și au ieșit la vedere din cuib”. Astfel, marele om de litere demonstrează că fiece cal troian piere pe limba lui, adică a păsăricii. Nu este Însă vorba de păsărica clasică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la cabaline inclusiv sectorul cailor troieni” și „Păsăricile liberale au dat la o parte frunza de viță și au ieșit la vedere din cuib”. Astfel, marele om de litere demonstrează că fiece cal troian piere pe limba lui, adică a păsăricii. Nu este Însă vorba de păsărica clasică, cu pene. Lucru atestat de faptul că aia adevărată dă la o parte frunza de viță și se ivește. În definitiv, textul ar impune Înlocuirea termenului de păsărică cu acela de cal. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și „Păsăricile liberale au dat la o parte frunza de viță și au ieșit la vedere din cuib”. Astfel, marele om de litere demonstrează că fiece cal troian piere pe limba lui, adică a păsăricii. Nu este Însă vorba de păsărica clasică, cu pene. Lucru atestat de faptul că aia adevărată dă la o parte frunza de viță și se ivește. În definitiv, textul ar impune Înlocuirea termenului de păsărică cu acela de cal. Va apărea așadar expresia (sau chiar sintagma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe limba lui, adică a păsăricii. Nu este Însă vorba de păsărica clasică, cu pene. Lucru atestat de faptul că aia adevărată dă la o parte frunza de viță și se ivește. În definitiv, textul ar impune Înlocuirea termenului de păsărică cu acela de cal. Va apărea așadar expresia (sau chiar sintagma) calule mută-ți cuibu’ și te du , precum și schimbarea Înjurăturii naționale, În care se va utiliza de-acum Încolo calu’ mamii și nu pasărea, pe motiv că aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
face cu succes. Revenind la păsărele, vedem În La datorie că locotenent colonelul Vasile s-a supărat pe Mircea Mihăieș din pricina unui articol apărut În România literară, unde era atacată armata. În introducere, colonelul scrie că ziariștii sînt ca niște păsărici (leit-motivul săptămînii) dar că, În locul „trilului adecvat” folosesc „toroipanul”. Ce-i drept, păsăricile cu toroipan sînt cu duiumul, mai ales În pomii adecvați. Urmează o metaforă militară instantanee: lui Vasile „i s-a spulberat iluzia că la România literară sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Vasile s-a supărat pe Mircea Mihăieș din pricina unui articol apărut În România literară, unde era atacată armata. În introducere, colonelul scrie că ziariștii sînt ca niște păsărici (leit-motivul săptămînii) dar că, În locul „trilului adecvat” folosesc „toroipanul”. Ce-i drept, păsăricile cu toroipan sînt cu duiumul, mai ales În pomii adecvați. Urmează o metaforă militară instantanee: lui Vasile „i s-a spulberat iluzia că la România literară sînt păsărari pricepuți”. Metamorfoza păsărilor În păsărari se petrece lin, În regulament oniric. Finalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și a ucide o pasăre cîntătoare fără alt motiv decît că nu poți Înțelege ce are ea În suflet”. To kill a monckinbird, iarăși Harper Lee, Vasile a citit cartea, cu Gregory Peck. În concluzie, Mircea Mihăieș este inițial o păsărică cu toroipan la aripă, pe care-l Înlocuiește c-un par, se transformă astfel din pasăre În păsărar și izbește cu obiectul În cauză armata care-i o pasăre cîntătoare (sau pe sine Însuși, Înainte de schimbare), și are-n suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe care i-au pus pe măgăruși și tuleo, „s-au pierdut apoi În desimea codrului”. Însă nu Înainte de „a fura și alimentele de la cabană”. Articolul acesta ar trebui Încheiat cu o frază perfectă din Sexpress: „Deși mi-am bărbierit păsărica, e mai urîtă ca Înainte”. SÎntem În luna mai, 1992, și din presa pe care-o răsfoiesc cu tot mai mare deliciu, aflu, de la un alt colonel În retragere, că „Vadim e ca Avram Iancu. (...) A dăruit televizoare unor oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai bună, aia cu verdeață, avea Încă privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui poză, unde cineva l-a imortalizat Într-un balansoar cu ochii cît ceapa, sugerînd o neașteptată relaxare a sfincterului principal exact În clipa cînd fotograful Îi spunea păsărica. Omul acesta minunat a avut dreptate. Slovele sale către Gorki rezistă - cum o fi rezistat Gorki? - pentru că se bazează pe o realitate nesmintită: În adîncul lor deloc depărtat de suprafață, masele Îi zăresc pe intelectuali precum Lenin, se feresc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
p. Se uită la sutele lui de cărți și-și dă seama că după ce le-a răsfoit odată (n-are răbdare să le citească În Întregime), nu mai poate pune mîna pe ele. Exact ca cu p. Asocierea cărților cu păsăricile conferă detașarea lucidă și echilibrul unei grandioase viziuni poetice. De aceea și iubește baletul, pentru că lebedele Își desfac picioarele. Înainte de duel, Îl bîntuiesc gînduri Înălțătoare, de pildă: comoara deținută de femeie reprezintă armonia divină. (Urmează o analiză pasionată a respectivei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Erau tineri și altfel mergeau treburile. Si bunicul era sănătos. Dacă ar fi fost tot așa, nu mai făceau ei nouă copchii. Povestea cu zăludul îi adevărată sau? a întrebat moș Dumitru. Cum să nu? Ii adevărată. Aista avea o păsărică în capul lui, care se apuca să cânte taman când bunica îl ocăra pe bunicul...In rest, ședea toată ziua pe prispă și vorbea singur sau cu orătăniile... Apoi nici noi nu suntem prea sănătoși la cap dacă am pornit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
măiestrie literară. Și tot Toma, în Piuici și frații lui mai mici (poem tradus în cîteva limbi) le explica școlarilor de ce rîndunica de tip nou nu-și mai face cuib sub streașină. Pentru că inovase locuința în prun. Țelul înalt al păsăricii era să vadă mereu cerul. Cer proletar, mult mai senin decît posacul cer burghez. Repede "orientată" și "limpezită" după îndrumarea dascălului A. Toma, Veronicăi i se încingea condeiul: "O, Europă, te simt în vine,/ Te simt în mine". Ghidușul epigramist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bune, dar ajung la ele mai greu. Mă năpădesc prostiile intens mediatizate. Poeții de reproducere************ și poetessele bele și tembele, gata să-și etaleze viscerele pe cearșafuri tipografice și să ciripească nu în limba sacră a păsărilor, ci-n limba păsăricilor. Saltimbancii poeziei sînt protejați. Un "plictisit" pontos își lansează placheta, săturîndu-și adunarea cu nuci și cu fudulii la grătar. Presa nu omite știrea. Protejați sînt și rastignacii fără complexe de inferioritate intelectuală. Iau "la mînă" problema și se descongestionează, congestionîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nimic spectaculos (niște coincidențe date dracului, au murit unii care au ajuns în sfera de influență a unui scriitor cu a cărui amantă mă culc eu - întindem amândoi aceeași femeie, dar el nu știe, cum s-ar spune, regulăm aceeași păsărică, mai știți ce înseamnă asta? - ce vă este și vecin, absolut din întâmplare, gândi, nu cumva l-ați surprins ducând și capul vreunui cadavru către tomberon? Așa, ținut de păr, cu ochii holbați ca ai dumneavoastră și gură deschisă într-
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Happy Birthday to You“ pe care am auzit-o vreodată. Era În mod evident un omagiu adus celebrei reprezentații date de Marilyn Monroe pentru JFK, doar că Ashanti Îi dedica reprezentația lui Hef, pe care l-a numit „președintele țării păsăricilor“ și, când a terminat, sala a Înnebunit. O ploaie de confeti aurii, strălucitoare, a Început să cadă În timp ce mulțimea aclama și toți Iepurașii din sală - toți cei optzeci și cinci - Își ridicau picioarele la unison, mișcându-se În jurul nivelului inferior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
rapid din entuziast În frenetic. Am auzit un tip țipând În spatele meu la mobil: „Frate, asta e petrecerea secolului!“ și un număr destul de mare de cupluri nou formate Începură să se sărute pe ringul de dans. În afară de comentariul cu „țara păsăricilor“, totul se desfășurase exact cum plănuisem - poate chiar mai bine. Elisa, Leo și Sammy anunțaseră deja În căști că a fost un succes imens; chiar și Kelly reușise să pună mâna pe o cască și să-și urle aprobarea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]