711 matches
-
implicați. Asta deoarece greutatea semnificației stă nu atât În cuvinte cât În sentimentele, În năduful acumulat de-a lungul timpului pe care copilul Îl prezentifică prin aceste câteva cuvinte. Contextul situației este următorul: Niculae, care tocmai venise cu oile de la păscut, cu picioarele „pline de zgârieturi vechi cu urme de sânge Închegat cu praf”, se retrăsese În grădina casei să se odihnească puțin când tatăl său, Moromete, Îl strigă și-i spuse să se ducă să o ajute pe mama lui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Niculae. Dorința lui arzătoare era să meargă la școală, să Învețe, să treacă examenele; toate acestea Însă nu puteau fi realizate din cauza oilor, În primul rând; În loc să meargă la școală, el era obligat - de părinți - să meargă cu oile la păscut. Fără a folosi aceste elemente externe, interpretarea enunțului lui Niculae este sortită eșecului; adică fără a cunoaște „atitudinile sociale, intelectuale și emoționale” <ref id=”62”> Malinowski 1936, p. 311 referință </ref> ale locutorului la momentul producerii enunțului. Bisica stătea În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ungureanu în față oglinda propriului text, din care nu mai rămân, după devoalarea detaliilor pe care le-a ignorat, decât următoarele fragmente definitorii: agramat, neghiob, agonie logico-gramaticală, raport cauzal aberant, neghiob (încă o dată!) și, bineînțeles, "nutreț repartizat de la centru pentru păscut în plen (probabil!) și în clan local". Restul, e glorie nemeritată, peste limita celor 15 minute. Halal! 3 martie 2011 Revin cu o temă anunțată anterior, www.jalep enet.iasi, dar care, nefiind chiar presantă, a fost devansată săptămâna trecută
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut oi mă aleasă, Mâna mea făcu organul, Degetele mele psalmul. GH. ASACHI Poezia lui Gh. Asachi (1788-1869) e aproape în întregime sub regimul lui Petrarca. Poetul cunoscuse dealtfel direct Italia și petrarchizase acolo chiar în italienește. Fondul sonetelor e banal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
199 Hunedoara Hațeg nr. 18 126,88 126,88 0 Răbulea Teodor FNC ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 200 Hunedoara Hațeg nr. 26 339,67 339,67 60,09 Sallary Gavrilă, FNC Fador Ileana ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 201 Hunedoara Hațeg nr. 40 31,89 31,89 0 Pată Păscut FNC ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 202 Hunedoara Hațeg nr. 44 334,31 334,31 125,98 Timisan Emil FNC ────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────── 203 Hunedoara Petro- 1508, 303,81 303,81 0 Olaru Marioara, sâni 1510 Blaj Rafila ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 204 Hunedoara Petro- 1512, 1.119,04 1.119,04
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189419_a_190748]
-
umedă și deasă, aducând toamna. În sat, apar țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după o zi lungă de muncă ; alții pășesc agale, fără putere, pe lângă vitele care se întorc de la păscut. Din celălalt capăt, se văd apropiindu-se căruțe încărcate cu porumb, iar țăranii trudiți merg pe lângă caii care știu drumul pe de rost. Ziua, în sat, e liniște deplină și toată lumea iese pe câmp să-și strângă recoltele, iar vântul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care poartă de grija ălor săi și îi călăuzește în direcția bună. Totuși ea nu se realizează că nume divin decât în cele două texte de psalm citate, unde participiul prezent al verbului r"‘"h, „a pastori, a duce la păscut”, are un nume în anexiune și, respectiv, un pronume sufix. În cel de-al treilea exemplu, acelasi participiu are valoare verbală, fiind urmat de acelasi pronume personal de persoana I precedat de această data de particulă de acuzativ. De regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
comunității sociale (D. Regnier-Bohler, 1995, pp. 78-88). Bărbatul tras de femeie era pus Într-o situație nu doar de negare a rolului social de conducător al familiei, ci și a statutului său ontologic: el era plimbat asemenea animalelor duse la păscut sau la târg. Biciuirea lui nu era numai o pedeapsă corporală, ci și o formă de umilire, deoarece pedeapsa era aplicată de cele care, În ordinea normală a lumii, nu aveau dreptul să ridice mâna Împotriva soțului lor. Sfoara agățată
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ponei, poate fi Închiriată pentru vizitarea Întregului domeniu al Parcului Zoo. În finalul Întâlnirii noastre cu fantastica și originala faună australiană, participăm la Sheep Dog Show, marea demonstrație privind abilitatea câinilor de a dirija o turmă de oi merinos la păscut, apoi aducerea și introducerea lor În țarc. Pentru reușita lor categorică publicul Îi ovaționează la scenă deschisă, asemenea unor actori. O nouă demonstrație se referă, de data aceasta, la fermier care efectuează cu rapiditate și măiestrie tunsul câtorva oi. Mostrele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
titlu potrivit textului scris de tine. *Sugestii de lectură: Citiți alte povestiri din volumul Din lumea celor care nu cuvântă, scris de Emil Gârleanu. Se dă textul: „- Ce mai faci tu, flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut? -M-a trimis tătuca să le mai port! Îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțire și peltic; și se opri. Oile se opriră și ele și întoarseră capetele spre călăuzul lor. -Dar tu ești vrednic, bre Niculăeș, să porți un cârd
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât locuitorii din Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor este păscutul oilor”, afirmație doar parțial adevărată. Despre locuitorii din Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]