1,531 matches
-
din fostele platouri ale localităților inundate. Pescuitul se deschide în fiecare an la data de 1 aprilie și se închide la 31 octombrie. Salba de lacuri situată în aval de Bicaz, la poalele masivului Tarcău, prezintă importanță pentru pescarii de păstrăv numai până la Piatra Neamț. Valea Tarcăului Constituie fond de pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe toată lungimea de 30 km primește ca
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Tarcăului Constituie fond de pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe toată lungimea de 30 km primește ca afluenți principali populați cu păstrăv: Tărcuța, pârâul Dumitru, Bolovăniș, Chichiva, Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe toată lungimea de 30 km primește ca afluenți principali populați cu păstrăv: Tărcuța, pârâul Dumitru, Bolovăniș, Chichiva, Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru aceste momeli. Valea Tarcăului constituie fond rezervat în administrarea ocolului silvic
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș în aval din lipan în amestec cu păstrăv indigen și moioagă. Zlăvoaca e prezentă pe toată lungimea populată cu pești, iar boișteanul urcă până la păstrăvărie. Pe porțiunea situată din comuna Pojorâta în aval
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș în aval din lipan în amestec cu păstrăv indigen și moioagă. Zlăvoaca e prezentă pe toată lungimea populată cu pești, iar boișteanul urcă până la păstrăvărie. Pe porțiunea situată din comuna Pojorâta în aval și îndeosebi aproape de vărsare se întâlnesc în amestec, diferite specii de pești albi urcate din
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
pești, iar boișteanul urcă până la păstrăvărie. Pe porțiunea situată din comuna Pojorâta în aval și îndeosebi aproape de vărsare se întâlnesc în amestec, diferite specii de pești albi urcate din râul Moldova. De la păstrăvărie în aval se întâlnesc, curent, exemplare de păstrăv curcubeu care populează valea până la vărsare. Pescuitul recreativ cu lingurița sau prin biciuit cu musca artificială este deosebit de atrăgător de la păstrăvărie în aval, valea fiind deschisă, cu debit mai mare și bine amenajate cu cascade podite. De la păstrăvărie în amonte
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică de salmonide până în comuna Pojorâta, având numeroși afluenți cu păstrăv. În Pojorâta primește apele reci ale Văii Putnei și ale izvorului Giumalău, la intrarea în Câmpulung - Moldovenesc pe cele ale Sadovei, iar la ieșire pe cele ale Izvorului Alb, venit de sub Rarău. Afluenții pe care îi primește în continuare, respectiv
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Moldovița la Vama, Suha Stulpicani la Frasin, Suha Mare la Cornu Luncii, Râșca la Boroaia și Pârâul Neamțului la Cristești formează fiecare fond de pescuit aparte. Din punct de vedere a populației piscicole, râul Moldova cuprinde trei zone: cea a păstrăvului de la izvoare până la pârâul Botuș, zona lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
de pescuit aparte. Din punct de vedere a populației piscicole, râul Moldova cuprinde trei zone: cea a păstrăvului de la izvoare până la pârâul Botuș, zona lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul, moioaga și scobarul. Apele poluate ale pârâului Suha Stulpicani limitează răspândirea în aval de Frasin a salmonidelor. Pescuitul recreativ
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
cu apă sărată care conțin și nămol sapropelic folosit la tratamente balneare în stațiunile Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Sovata, Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună specifice. În lacurile de munte cu vegetație redusă, cu apă curată și oxigenată, trăiesc păstrăvi, în cele din regiunile de deal și câmpie există stuf, papură, iar peștii care predomină sunt crapul, știuca, carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
neagră și vulturul. Luncile râurilor și mai ales Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr de animale. În aceste zone trăiesc păsări, în zăvoaiele din lungul râurilor, și numeroase specii de pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
consume carne de miel, curcan, oaie, iepure. Este bine să se evite produsele din carne afumata sau conservata. Alimentele marine se pot consumă cît mai des reprezentind o sursă excelentă de proteine. Foarte benefice sunt: cod, macrou, știuca, sturion, sardine, păstrăv, scrumbie, melci. Produsele lactate sunt foarte bine tolerate, în special: iaurt, kefir, smintina degresata. Cei care au grup AB ar trebui să utilizeze uleiul de măsline în locul grăsimilor animale și a uleiurilor rafinate. 26 Nucile și semințele vor fi permise
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
120-180g de 3-4 ori/săptămâna cu rolul de a ameliora producția de insulină a cărei scădere determina depunerea grăsimii și creșterea în greutate. Peștele este o sursă benefică de proteine (fără plătica și calcan). Se indică cod, macrou, știuca, sardine, păstrăv, scrumbie 120-180g de 3-5 ori/săptămâna la grătar sau fiert cu puțin ulei de măsline. Carnea de pasăre, miel, oaie, iepure, curcan, rație de 120-180g la bărbați și 60-180g la femei și copii de 1-2 ori/săptămâna. Se va evita
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
gr. - femei, copii 0-3 ori pe săptămână Nu se recomandă carnea de pui 120 -180 gr. Bărbați 60-150 gr. Femei, copii 0-2 ori pe săptămînă Nu se recomandă carnea de pui Alimente marine 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, păstrăv, macrou, știuca, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 14 ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Bărbați 60-150 gr. Femei, copii 0-2 ori pe săptămînă Nu se recomandă carnea de pui Alimente marine 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, păstrăv, macrou, știuca, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 14 ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămînă Cod, macrou, știuca, sardine, scrumbie, păstrăv marin, sturion, melci 153 Lapte
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ori pe săptămână Cod, păstrăv, macrou, știuca, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 14 ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămînă Cod, macrou, știuca, sardine, scrumbie, păstrăv marin, sturion, melci 153 Lapte, Iaurt 120-180 ml. 0-3 ori pe săptămână Nu există lactate foarte benefice Alternative (brânză de soia, lapte de soia) 200
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămînă Cod, macrou, știuca, sardine, scrumbie, păstrăv marin, sturion, melci 153 Lapte, Iaurt 120-180 ml. 0-3 ori pe săptămână Nu există lactate foarte benefice Alternative (brânză de soia, lapte de soia) 200 ml. 04 ori pe săptămână De preferat produse lactate fermentate (iaurt, sana) Alternative benefice: brânză
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
lemne și cărbuni; loc de joacă pentru copii; excursii pe muntele Ceahlău sau la mănăstirile din Durău; loc pentru parcarea mașinii; dușuri cu apă caldă și rece; grupuri sanitare. Restaurant cu 50 locuri unde pot fi servite și mâncăruri tradiționale (păstrăv cu mămăligă, tochitură, sarmale, ciorbe, lactate, siropuri și dulciuri din zonă. Se pot organiza focuri de tabără, oaie la proțap, excursii în nordul Moldovei; Vila - are 20 locuri de cazare cu două și trei paturi, grupuri sanitare cu dușuri, salon
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
în grup, se pot efectua excursii în împrejurimile pensiunilor sătești. Turistul este întâmpinat de gazde cu țuică de prune sau un pahar de vin din renumitele podgorii vrâncene. El se poate bucura de sărmăluțele, brânza și smântâna cu mămăligă, de păstrăvul afumat în scoarță de brad. De asemenea, amatorii de arta veche au posibilitatea să admire monumentele de cult cu valoare istorică și culturală și o arhitectură deosebită pentru stilul propriu veacului trecut. Turismul rural în județul Vrancea a debutat în
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
am ținut de regulă măsura! Cât despre boemă, pare că vremea ei a trecut demult! V.P.: În atâția ani trăiți, ați fost la multe manifestări culturale. România e țara festivalurilor. Sute, mii, într-un an. De la festivalul cepei, brânzei, usturoiului, păstrăvului, vinului, berii, cafelei și ceaiului și altele, până la cele ale filmului, ale muzicii de tot felul și, nu în ultimul rând, la festivalurile literare. Ce rost mai au festivalurile literare astăzi? Mai consacră ele valori? Sau sunt sărbători pentru câțiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
putere ș-o taină, pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la dânsa ca la apa cea bună...» Crâsnicul lui Sadoveanu Aici, la Măgura, pe Fundu Aței, de-a lungul pârâului Radu, venea Sadoveanu să pescuiască păstrăvi. Aici, între două cârlige, a aflat de la bătrâni povestea Vitoriei Lipan. Întâmplarea este reală, un fapt divers tragic, doar inefabilul s-a prins în crâsnicul conului Mihai și a zburat spre nemurire. Și parcă au trecut veacuri de-atunci. Oamenii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se organizau serbările Vitoriei Lipan, prilej de bucurie cu mici, muzică și bere, dar a dispărut animatorul, și oamenii își mai amintesc de Vitoria cu toată mândria, numai dacă-i întrebi. Râul s-a poluat rău și nu mai este păstrăv mult, ca pe timpul lui Sadoveanu. Era sălbăticie pe-atunci, dar s-a distrus complet. Mai este pădure virgină doar pe Hoșman, unde s-a făcut o rezervație de vreo 84 de hectare. Săptămâna trecută, străinii au împușcat trei urși pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
al școlii, negru și ascuțit, după moda din provincia Franche-Comté, ridicat spre un cer ca de zăpadă de o colină ale cărei pietre albe apăreau din loc în loc din verdeață asemenea granulațiilor hârtiei într-o acuarelă. Apele unui pârâu cu păstrăvi, ale unui canal străjuit de plopi și ale unui râu larg care învălurea imaginea unui vechi turn în ruină dedublau peisajul... Este locul în care m-am născut. Ar fi trebuit să vin pe lume la Belfort, unde erau stabiliți
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]