1,368 matches
-
parte daca nu s-o afla că mănâncă șerpi. {EminescuOpVIII 371} [JUDEȚUL LUI VODĂ] 2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca bucuros M[ăria] Ta, numai nu vrea s-audă megieșii de împăcare și sunt mulți. [VODĂ] (vornicului, încet) Cercetează bine pricina lui... pare un sarac drept. (tare) Locul n-ar mai pătimi, dar poate tu să-i pătimești pierderea lui. [TOADER BĂLAN] Cum o fi voia M[ăriei] Tale. [VODĂ] Dar tu? [ȘTEFAN VULPE] Ștefan Vulpe mă cheamă și am mai multe judecăți, mai întîi pentru pescuirea unui iaz, al doilea c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
M-aș împăca bucuros M[ăria] Ta, numai nu vrea s-audă megieșii de împăcare și sunt mulți. [VODĂ] (vornicului, încet) Cercetează bine pricina lui... pare un sarac drept. (tare) Locul n-ar mai pătimi, dar poate tu să-i pătimești pierderea lui. [TOADER BĂLAN] Cum o fi voia M[ăriei] Tale. [VODĂ] Dar tu? [ȘTEFAN VULPE] Ștefan Vulpe mă cheamă și am mai multe judecăți, mai întîi pentru pescuirea unui iaz, al doilea c-un blănari care mi-a pricinuit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acesteia și cari ar fi cauzele îndestul de influente pentru a produce o schimbare atât de mare a stării de lucruri. Dar, pentru că boala m-a prins și pe mine și pentru c-am observat și pe alții cari pătimeau de dânsa, vreau să spun cum era decursul ei și după ce semne caracteristice și simptome s-ar putea recunoaște mai bine dacă ar mai izbucni vreodată. [ 49] Anul acela, precum au recunoscut-o toți, era tocmai lipsit mai mult decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
semne caracteristice și simptome s-ar putea recunoaște mai bine dacă ar mai izbucni vreodată. [ 49] Anul acela, precum au recunoscut-o toți, era tocmai lipsit mai mult decât orice alt an de alte soiuri de boale, dar, dacă cineva pătimea de mai nainte de vrun rău oarecare, acela se prefăcea în ciumă. Pe ceilalți, cari erau sănătoși, îi prindea fără vro pricină de din afară o mare fierbințeală la cap, împreunată cu inflamația și roșirea ochilor; părțile din lăuntru, gâtlejul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vlad poartă titlul de voievod al Basarabiei și conte (ban) de Severin. În anul 1403, Vlad reînnoi omagiul fidelității sale de vasal cătră regele Wladislaw. Când Ștefan Laskowicz și Ștefan de Simontornya, magnați unguri, demult nepriitori regelui lor, esploatînd învingerea pătimită la Nicopoli, ridicară contra lui flamura răzvrătirii și cercară a-l răsturna din scaun, Mircea li se prinse tovarăș, ba chiar fiul său natural, Vlad, pe care-l trimisese ostatic la Buda pentru a chezășui fidelitatea sa cătră Ungaria, fugi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici o {EminescuOpXIV 178} perspectivă pentru o bătălie hotărâtoare, dădură signalul de retragere și apucară spre Dunăre; ci Mircea atunci hotărî să-i atace în câmp limpede, să le împiedice trecerea peste Dunăre, ceea ce-i și succese într-atîta întru cât turcii, pătimind prin atacul său o pierdere însemnată, se sfiiră a continua retragerea lor în Bulgaria în ființa de față a acestui îndrăzneț dușman. În această poziție grea, ce nu-l îngăduia nici a sta locului, nici a pleca, Baiazid primi espedimentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
călătorie în Maroc, scrise în 1853 de Vasile Alecsandri, ne pot da mai multe informații privind înțelesul în limba română (și turcă) a termenului chief la mijlocul secolului al XIX-lea : Un arap de la Fez, care călătorește cu noi [pe vapor], pătimește de boala mărei și se vaietă, invocând pe Alah ! Mă apropii de el și îl întreb turcește : Chief ioc ?... El se mânie și îmi întoarce spatele. [...] Apoi [după masa de prânz] ne suim pe terasa locantei pentru ca să bem cafeaua și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mai îndrăznești a mai lua așa otravă, căci apoi te dai gropii cu zile multe. Noi am eșit din păcat, ți- am spus să nu mai îndrăznești la el, și cine din norod te vede așa slab și că pătimești din tuse, ei pă loc te socotesc că ești ofticos. Dar nu e așe, căci te-au dărăpănat otrava afionului și pentru că ai luat mai mult ca o jumătate de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi, spunea: "întorceți-vă ochii și la preoții noștri și lăcrămați, hotărând că mai bine este acele venituri mănăstirești să se întrebuințeze chiar spre învățătura preoților, îmbrățișând adevărata virtute, facerea de bine, iubirea către turmele ce li să încredințează, întru adevăr pătimind ..." (Golescu, 1963: 117). Comuniunea spirituală legată de credințele și practicile religioase reprezintă o resursă importantă pentru structurarea spiritului comunitar. Este îndeobște acceptat că ruralul tradițional românesc era marcat de religiozitate, practici religioase care adunau sătenii etc. La Drăghicescu apare ideea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care a fost distins pentru practicarea tuturor virtuților? Este oare de mirare că un astfel de stat, în care gardienii șlegilorț, necunoscând îndeajuns virtutea, nu sunt îndeajuns de competenți în a vorbi și în a făptui, fiind lipsit de pază, pătimește cele pe care le pătimesc statele din vremea noastră? CLEINIAS: Câtuși de puțin, după cum e de așteptat. ATENIANUL: Ei bine, trebuie oare să facem ceea ce am spus sau nu? Nu trebuie oare să-i facem pe gardieni să fie mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
practicarea tuturor virtuților? Este oare de mirare că un astfel de stat, în care gardienii șlegilorț, necunoscând îndeajuns virtutea, nu sunt îndeajuns de competenți în a vorbi și în a făptui, fiind lipsit de pază, pătimește cele pe care le pătimesc statele din vremea noastră? CLEINIAS: Câtuși de puțin, după cum e de așteptat. ATENIANUL: Ei bine, trebuie oare să facem ceea ce am spus sau nu? Nu trebuie oare să-i facem pe gardieni să fie mai vigilenți în privința virtuții decât ceilalți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a fi cel Înșelat și sfîrșești prin a fi cel care Înșeală.” (Voltaire) Desigur, În copilărie de exemplu, educația (din familie, din școală) Îți propune diferite valori (adevărul, libertatea, virtutea etc.), pentru ca apoi viața să-ți arate cîte poți să pătimești, dacă te Încăpățînezi să le respecți sau să le Înfăptuiești!... * „Mai sigur ești de izbîndă cînd te adresezi pasiunii, decît rațiunii.” (Voltaire) Poate pentru faptul că „pasiunea” este mai directă, mai hotărîtă și mai selectivă, În timp ce „rațiunea” tergiversează, deoarece ea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
durerii, negarea negației - în termeni tehnici: aponia; de cealaltă parte, Aristip și plăcerea permanentă stipulată de el, fără limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe altul aduce un plus de clarificare În gândurile și chiar În simțirile tale.) Cel mai bun Învățător este pățania. (Pentru că Învățătura obținută prin suferința simțurilor tale nu se uită: „Mai multe știe Stan Pățitul decât toți cărturarii”; „Omul, pân’ nu pătimește, nu se mai Înțelepțește”.) Nu multe, ci mult. Non multa, sed multum. (Acest proverb exprimă, de fapt, un precept pedagogic: mintea elevilor nu trebuie supraîncărcată cu tot felul de cunoștințe/informații, ci cultivată, adică exersată prin acțiuni problematizate, care vor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noastră, Janice, intervine și mama. Acum au antrenori pentru naștere! — Antrenori! Ca tenismenii! Janice pare cît se poate de impresionată de idee. Apoi Îi piere brusc zîmbetul și mă apucă de braț. — Biata de Becky. Habar n-are ce-o să pătimească, draga de ea. — Aha, zic, ușor băgată În sperieți de vorbele ei. Păi... ăă... ce facem, intrăm? Cursul se ține Într-o Încăpere cu aer de sufragerie. Mai multe perne cu fasole sînt așezate Într-un cerc, iar cîteva gravide
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
scaun, cu reportofonul care fugea după el să-i Înregistreze gândurile, să-i ceară opinii. Or, acum, iată, el avea În sfârșit prilejul de a se răzbuna pe noi: „Așa! Asta ați vrut? Ați avut-o! Acum să vedeți, veți pătimi mai rău decât v-ați fi așteptat”. Bun, să Încerc să ies acum din anecdotic și să ajung la partea serioasă. Dar plec de la aceeași ipoteză: Cornel nu este un autor naiv. Aș spune că impresia de discrepanță, care poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puterea politică. Când mă raportez la rezistență, Îi exclud categoric pe cei care aveau Îngăduința autorităților comuniste să publice anumite texte (În speță romane ale „obsedantului deceniu”). Mă gândesc Însă și mă raportez prin termenul rezistență la cei care au pătimit concret pentru curajul lor. Consider că termenul ar fi, astfel, potrivit pentru cei care au fost interziși, cărora le-au fost interzise scrierile, li s-a luat dreptul de semnătură, nu au putut să-și publice scrierile, acele texte au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cornel Vâlcu: E vorba de momentul În care ți se Întâmplă. Cred că ar trebui să plecăm de la ceea ce ai făcut tu, ca „rezistent”. Faptul că cineva mi-a intrat În casă, mi-a luat jurnalul și din cauza asta am pătimit nu e relevant În raport cu alții care au scris jurnale, dar nu a intrat nimeni În casa lor și nu le-a furat nimeni jurnalul. Anca Hațiegan: Întrebarea e: tu scrii știind că ești urmărit, deci riscând să fii prins, știind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formulelor uzate. Un rol însemnat în temperarea avânturilor îl joacă intertextualitatea (cu efecte parodice) (ca în încântătoarele De după Lamartine și Cântec de nucă verde), dar de cele mai multe ori ea nu dispersează gravitatea decât momentan și înșelător. În poemul Singur-lună, îndrăgostitul pătimește „singur-lună”, deoarece „mai lipsea cineva/ ca să fim doi”, zice el deja ghiduș-dramatic. Dar singurătatea, luna, poezia toamnei/ Doamnei se lovesc de clișeele ucigașe, drept care poate fi văzut cabrându-se teribil și candid întru sugrumarea din față a mitului: „Ei bine
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
pentru că acceptă formula pe care Chiril credea că a împrumutat-o de la Atanasie (în realitate, era a lui Apolinarie din Laodiceea; cf. aici, p. ???) și anume „o singură natură a Logosului întrupat”, ca și formula „unul din Sfânta Treime a pătimit”, propovăduită, așa cum vom vedea imediat, de către călugării sciți. Era susținută, astfel, în același timp, dualitatea și unitatea lui Cristos, astfel încât influența cristologiei alexandrine a devenit dominantă, și în consecință, tradiția antiohiană a fost tratată cu ostilitate. Aparțin acestei tendințe Ioan
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de Cezareea, și el una din țintele polemicii lui Sever (aici, pp. ???-???). Un grup de călugări sciți care activau la Constantinopol (cel mai important teolog al lor fiind Ioan Maxențiu) a reluat formula (numită teopaschită) „Unul din Sfânta Treime a pătimit cu carnea” care se găsea deja, în esență, în al doisprezecelea anatematism al lui Chiril și fusese răspândită în Orient de Proclus din Constantinopol, apoi și-o însușiseră anticalcedonienii și fusese reluată în Henotikon. Sciții n-au reușit însă să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Actelor de la Efes), autorul ei este Euteriu; editorul textului grec complet a intitulat-o Antilogia. După un prolog dedicat unui anume Eustațiu, autorul respinge în 22 de capitole cristologia partidei chiriliene și în special afirmația conform căreia Logosul întrupat a pătimit: Euteriu, care nu acceptă communicatio idiomatum, crede că se poate spune doar că Isus Cristos a pătimit. Bibliografie. Toate textele lui Euteriu sunt ușor accesibile în M. Tetz, Eine Antilogie des Eutherios von Tyana (PTS 1), de Gruyter, Berlin, 1964
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prolog dedicat unui anume Eustațiu, autorul respinge în 22 de capitole cristologia partidei chiriliene și în special afirmația conform căreia Logosul întrupat a pătimit: Euteriu, care nu acceptă communicatio idiomatum, crede că se poate spune doar că Isus Cristos a pătimit. Bibliografie. Toate textele lui Euteriu sunt ușor accesibile în M. Tetz, Eine Antilogie des Eutherios von Tyana (PTS 1), de Gruyter, Berlin, 1964 (ed. critică a Antilogiei în greacă; pentru scrisori, reproducerea ed. lui E. Schwartz în ACO I, 4
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în primele 13 cărți, scrise sub formă de dialog, Basilius ataca prima carte a scrierii lui Ioan, iar ultimele trei combăteau celelalte două cărți din opera adversarului. Între tezele lui Ioan combătute de Basilius erau afirmația potrivit căreia Logosul a pătimit cu trupul și formula teopaschită „unul din Sfânta Treime a suferit”; discuția era legată în mare măsură de interpretarea unor pasaje din Scripturi. Între 512 și 518, adică în timpul patriarhatului lui Sever de Antiohia, Ioan a scris o lungă Apologie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]