6,963 matches
-
cineva? — Frumoasă încercare, zice Roja zîmbind pe sub mustață, dacă ai impresia că printre nenorociții ăia s-a aflat vreun revoluționar adevărat, să mi dai numele lui ca să-l găsesc și să-l pup în cur. În condițiile în care eram păziți de un cordon de derbedei, ca Sena și toți ceilalți care aveau la piept stații de emisie-recepție să poată comunica nestingheriți cu centrul. Dacă spuneți că n-au fost revoluționari adevărați pe Baricadă, înseamnă că Dendé, Gulie și Tîrnăcop au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scandînd lozinci anticomuniste, înjurînd de mama focului, alese să nu se oprească din mers, conștient că fiecare clipă pierdută ar fi putut să-l coste scump. Își dădu seama de la distanță că gardul de fier care înconjura curtea interioară era păzit din loc în loc de santinele înarmate. În fața intrării principale se formase un grup mare de protestatari care, sub amenințarea armelor, fiind nevoiți să păstreze o anumită distanță de siguranță de la poartă, se grupaseră în semicerc înaintea soldaților. Înarmat? Neînarmat? Nici să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și miște coada cu violență, aruncându-i mânuța cât-colo. Atunci Va, de frică, surpriză și plăcere, resimțite simultan, scotea ciudate sunete nearticulate care aveau ca efect imediat intervenția dură a Ochenoaiei: Toantelor, ce păziți? Nu vedeți că se sperie copchilu’? Peștele vinovat era dus repede În găleată iar dacă acesta reprezenta o captură de peste două kile, i se oferea un loc În loja nobililor, sub forma unui sac trainic și nu la un loc
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-o dus surdu’ iapa și mutu’ roata, pi pustii să se ducă, să se ia de mână cu cel cu coarne, cu care bine mai seamănă la fapte! Numai tu ești de vină, Ileană! Ămâia mătii! Da’ tu ce-ai păzit, deșteptu’ pământului, tu care numa’ la muieri ai gându’?! Hai să nu ne sfădim, Ileană, mai bine să ne gândim de pe-acuma cum să hurnim chiatra din casă! Că bine zici, Ghiorghi! Mi-i tare frică să nu rămână
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
averilor, dar și cu ochii scăpărători, cu o ureche ridicată țanțoș și cu una ciulită a plecăciune, o aștepta pe bunica Ileana, care venea cu mâinile la spate și câinele nu știa dacă Îi aduce ceva de mâncare pentru că a păzit-o toată noaptea sau vine cu o jordie să-l pedepsească pentru că iar s-a repezit la cloșca cu puișori. Victor a receptat semnalul diamantului său ca pe o nedumerire și a spus: Știi unde ne aflăm, mânzule? Pe Zare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
familiei lui: „Vineri, 15 august [1975] Cei de la Vorniceni nu ne vin la hram. Sora Maria e la spital la Iași. Bădica Vasile s-a dus la ea, s-o felicite de ziua ei. Mitruță, ginerele, e cu vitele. Marița păzește casa părinților. Mitruță, nepotul, a fost pe la cei din deal, dar a plecat repede acasă.“ De ce i-ar pasiona pe cititori ideea că un Mitruță îi este autorului ginere, iar alt Mitruță - nepot? VervA IndrAcitA Citind romanul Atacul feromonilor de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Proiecte de trecut) de către Ana Blandiana, în 1982. Optimismul unei edituri „Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii Emia. Drepturile de distribuție în străinătate aparțin în exclusivitate editurii.“ Dar cine este autorul volumului păzit cu atâta strășnicie? A apărut cumva un Milan Kundera român pe care toată lumea vrea să-l citească? Nu, nu este vorba de un Milan Kundera. Nici de un Umberto Eco. Nici de un Alexandru Soljenițîn. Autorul pe care editura Emia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Autoarea folosește cuvintele mari cu o superficialitate voioasă. Ea îl atrage și pe iubit în jocul ei frivol cu luna și cu stelele: „și luna e un rug / ne cere / cu împrumut, iubirea. // desfă-mi, lanțurile! / ai pus să mă păzească stele.“ „când greșeală, când destin / eram simplu femeia făcătorului de plută / cu geniu îmi smulgi ființa / descântând, într-una, luna.“ Să sperăm că Dumnezeu nu va citi cartea Rafilei Radu. Faptul că autoarea și-l imaginează fiert sau că îl
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
utiliza un lăcătoi uriaș care nu se închidea. Banditul s-a furișat prin beznă, a intrat în biserică exact la țanc, cînd îl căuta un trăsnet pe afară. Își face cruce și se roagă. Doamne, Dumnezeule, ajută-mă și mă păzește. Un trăsnet cade la cîțiva metri de biserică și Vasile înțelege că fapta sa nu-i agreată de Cel de Sus. Ajunge la icoană, o sărută și se roagă la Iisus. Ajută-mă, Iisuse Hristoase, ăștia o să te ducă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de păguboasă. Chiar dacă icoana nu i-a adus un profit prea mare, Simion credea că pe acele superbe pietre prețioase va scoate un preț bun. Își amintește spusele preotului din sat: Nu sînt pietre veritabile. Dacă ar fi, ar trebui păzită cu o armată. Simion zîmbește. Un cal, priponit la marginea șoselei, își face vînt să treacă pe cealaltă parte. Mercedesul îl izbește în plin la 140 km/h. Simion se trezește la spital cu tot felul de sîrme și furtunașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
n-a fost chiar așa, adică moșul s-a bucurat cît a putut de fată, pînă ce s-a enervat și l-a dat afară. O certitudine există. Margareta și-a scos pîrleala și chiar măritată fiind, n-a putut păzi prea bine darurile acelea date de Dumnezeu. Dar gura lumii este slobodă. O poetesă Roxana scria poezii de cînd se știe și în liceu a avut norocul să aibă un profesor de limba română care, la rîndul său, era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cumpăra. Noi, noi ieșenii, cei care beneficiem de acest confort pe care ni-l oferă existența lui Tinică la Iași, ce oferim în schimb? Mii de oameni din Iași și din întreaga Moldovă trăiesc cu siguranța că: Dacă, Doamne ferește și păzește..., mă salvează Tinică. Oare cînd măgarii se vor freca de măgari, ca în proverbul latin "asinus asinum fricat"? Din nefericire, măgarii noștri se freacă de oameni. Cu alte cuvinte, sînt mai puțin educați decît măgarii latini. Profesorul Dorohoi Profesorul Nelu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de bine meștereai tu iluziile. Amintește-ți, stăteai tolănit în pat cu ochii întredeschiși, luna intra printre șipcile gardului, pe sub ușă, între cearșafuri, luna era cel mai bun sfetnic. Până la miezul nopții, deasupra casei, se ridicau 9 turnuri, poarta era păzită de străjeri în armuri, o caleașcă de aur aștepta sub fereastră. În fiecare noapte o luai de la capăt. Visai, copile, te visai ofițer, marinar, profesor, te visai pe un catarg de corabie, în livada împăratului păzind merele coapte, deasupra unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
9 turnuri, poarta era păzită de străjeri în armuri, o caleașcă de aur aștepta sub fereastră. În fiecare noapte o luai de la capăt. Visai, copile, te visai ofițer, marinar, profesor, te visai pe un catarg de corabie, în livada împăratului păzind merele coapte, deasupra unui soclu în mijlocul celui mai impunător mausoleu. Pentru visele acestea ar trebui să te trezești, Petre, ești tânăr, în inimă ți-a crescut o redută, ce mai aștepți?! Vise, doctore, vise... Bine, fie cum spui. Să trecem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
coborât de pe scenă, noaptea a tras cortina cât să-și șteargă lacrimile. Întuneric. Infirmierul a deschis încet ușa (parcă intuia somnul), a făcut doi pași, trei, s-a apropiat, a ridicat bastonul, pachetul de țigări, lanterna. O sperietoare din cârpe păzea ușa. "Ce glumă proastă!" Infirmierul a lovit cu vâna de cauciuc mogâldeața cu cizme sparte, ghemotocul de haine se mișca ca un pendul de ceas în care Dumnezeu a dat arc în zori... Bătrânul portar atârnă ca o limbă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cămașa de nuntă, îmbălsămează giulgiul fără fățărnicie, Dumnezeu seamănă suflete cu intenția de a culege rod, păsările cerului aleg fructul copt, Dumnezeu blestemă poamă scuturată devreme. Umple livada cu tine, de vrei să te aștept. De tristeți nu te poți păzi decât sporindu-le. Iubește nefericirile ca și cum te-ai iubi pe tine însuți. De pe culmile muntelui, caută-te în adânc, Petre. Arhimandritul vorbește despre prototipul cerului nimic mai fals, Dumnezeu a pozat modelul unui singur om. Suferința nu se dizolvă privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
eu pentru că am spus-o?" Iar cînd era pe punctul de a fi disculpat, i s-a adus o nouă învinuire: "aceea de a fi pus dinți de cîine în gura oilor, după care turma nu va mai putea fi păzită de un singur om cu o nuia și un fluier"2. Prea transparentul sens al fabulei l-ar așeza mai curînd între admiratorii mascați ai lui Machiavelli pe acest Boccalini, asasinat la Veneția de către agenți secreți ai regatului spaniol. El
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acela care uneltește cunoaște numai teama, grija de a păstra secretul, frica neîncetată de pedeapsă, care îl înspăimîntă; în schimb, principele are de partea lui autoritatea deplină a principatului, legile, mijloacele de apărare ale prietenilor și ale statului care îl păzesc, astfel că, dacă adăugăm la toate aceste lucruri și simpatia poporului, nu este cu putință ca cineva să fie atît de cutezător încît să uneltească. Și în timp ce un conspirator trebuie să se teamă de obicei înainte de a făptui răul, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sau cuțite pe fundul gropii. Îmi mai amintesc de o casă impunătoare din streșinile căreia curgeau flori mari, aurii și purpurii, iar doi bărbați cafenii, Înarmați cu niște pari groși care aveau cîte un bostan plin de țepi În vîrf, păzeau o ușă mare deschisă. Am mai văzut și un copil (aici culorile dispă reau, lăsînd locul nuanțelor de argintiu și cenușiu), culcat la pămînt, cu fața În sus și cu o cruce Înfiptă În pîntecele umflat. Poze am Întîlnit și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Într-un sfîrșit, să izbutească să-l Înhațe. L-au adus Înapoi la Havas Mezö unde, alături de alți evadați capturați și alți răzvrătiți, a fost atîrnat de stîlp, cu mîinile legate la spate, preț de două ceasuri. Fiecare stîlp era păzit de cîte un soldat pentru ca nu cumva pedepsitul să recurgă la vreo Înșelăciune spre a-și ușura chinul. Toți deportații trebuiau să asiste ca să ia aminte. Cei mai mulți condamnați nu rezistau pînă la capăt, leșinau, dar erau aduși În simțiri cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În toată colonia s-a produs o mare tulburare. Șefii de orice fel, militari ori civili, Îi Înju rau pe români că, la București, au trădat cauza războiului, s-au dat cu rușii, iar acum vin peste Ardeal. Frontiera era păzită de regimente de grăniceri În rîndurile cărora mulți erau români. Soldații au Început să dezerteze pe capete. S-a pornit o debandadă de bătălie pierdută pe care n-o mai putea stăpîni nimeni. Unii se bucurau că vine sfîrșitul războiului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Floarei, rămasă În lipsa lor fără nici o legătură cu pămîntul... O furtună pornită În plină zi, Înghițind soa rele și prelungindu-se toată noaptea, vaporul clătinîndu-se a rupere, Întunericul furtunii, lipsa apei de băut, sfaturile ma trozilor ca oamenii să-și păzească Înainte de toate rezer vele de apă, apoi potolirea stihiei și Întîlnirea cu un vapor alb, cu totul și cu totul de porțelan, al cărui căpitan i-a stri gat peste valuri camaradului său să-i treacă lui oamenii că-i
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Iuda a avut șansa mântuirii in extremis, după trădare, dar că a luat, pentru a doua oară, decizia greșită. Isus știa ce urma să se întâmple cu ucenicul său? Firește, răspunde Origen, dar încercările Lui de a-l îndepărta sau păzi de Satana au fost sistematic refuzate. Când și-a dat seama că diavolul și-a strecurat otrava în inima lui Iuda, Isus îi încredințează „punga apostolilor”, banii primiți în dar. În felul acesta, El îi reînnoiește încrederea, sperând că gestul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zis: Toată vremea aceasta ai făcut multe rele; n-ai vrut să te potolești cu nici un chip. Astăzi te arunc în focul veșnic. A chemat Iadul și i-a poruncit: Ia-l pe acest cap al răilor și ticăloșilor și păzește-l până când îți voi porunci eu! și Iadul, luându-l cu sine, s-a cufundat sub picioarele Domnului în hăul cel adânc. Regăsim, în vrac, elementele propuse de Dionisie din Furna și înțelegem că, ratând întâlnirea cu Evanghelia lui Nicodim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
el? Altfel spus, cum justifică Dumnezeu alegerea Babilonului ca instrument de corecție morală și religioasă a Ierusalimului? Moralitatea/sfințenia nu se poate măsura la scara popoarelor, ci numai la scara indivizilor: „Fără îndoială, Tu vei găsi oameni vestiți care au păzit poruncile Tale, dar nu vei găsi nici un popor întreg șîntr-o asemenea situațieț” (III, 36). Așadar sfințenia rămâne un ideal realizabil doar la nivelul individului, nu și la cel al umanității. Paradoxul revelat și imputat de Ezdra lui Dumnezeu este următorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]