900 matches
-
Arhiducesă de Austria (n. 21 mai 1653, Regensburg - d. 17 decembrie 1697, Viena)</br> 1250. Philippe I, Duce de Orléans (n. 21 septembrie 1640, Saint-Germain-en-Laye, Île-de-France - d. 9 iunie 1701, castelul St. Cloud, Saint-Cloud, Île-de-France)</br> 1251. Elisabeth Charlotte, Contesă Palatină de Simmern (n. 27 mai 1652, Heidelberg, Baden-Württemberg - d. 8 decembrie 1722, Saint-Cloud, Île-de-France)</br> 1252. - 1253. Aceiași cu 1226.-1227. </br> 1254. Ludovic Rudolf, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel (n. 22 iulie 1671, Wolfenbüttel - d. 1 martie 1735, Braunschweig)</br> 1255
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
lui Constantin, cavaleria legionara era formată de cavaleria grea legionara și pretoriana, precum și din cavaleria ușoară auxiliara. Ulterior acestor reforme, cavaleria legionara era formată din "Hippo-toxotai și Equites Sgittari, "cavalerie echipată cu arcuri.Cea mai puternică cavalerie grea este "auxilia palatina", gărzile imperiale principale, și "auxilia sarmantina", auxiliari recrutați dintre tributile stepelor, acesti auxiliari s-au răspândit larg prin Imperiile Române de Apus și de Răsărit, ajungând până în Britania. Cele două imperii române se diferențiau foarte mult din punct de vedere
Legiune () [Corola-website/Science/316073_a_317402]
-
îndepărtată de la putere, adevăratul stăpân al statului este cancelarul Axel Oxenstierna, numit un "Richelieu suedez". Înainte să moară, tatăl său decisese ca fiica sa să fie în grija surorii sale, Ecaterina a Suediei care era căsătorită cu Ioan Cazimir, conte palatin de Kleeburg și care se mutaseră în Suedia după izbucnirea Războiului de Treizeci de Ani. Cristina cunoștea cuplul foarte bine. Fiica lor era Maria Eufrosina, care mai târziu s-a căsătorit cu un prieten apropiat al Cristinei și Karl Gustav
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
(14 octombrie 1630 - 8 iunie 1714) a fost moștenitoarea coroanelor Angliei și Irlandei și mai târziu a Marii Britanii. Înainte de căsătorie purta titlul de "Contesă de Simmern", în calitatea ei de fiică a Prințului Palatin Frederic al V-lea. Sofia a fost declarată moștenitoare prezumtivă prin Actul din 1701. A murit înainte să devină regină, iar moștenitorul tronului Marii Britanii a devenit fiul său mai mare, Georg Ludovic, Elector de Hanovra, care a devenit regele George
Sofia de Hanovra () [Corola-website/Science/320271_a_321600]
-
din 1701. A murit înainte să devină regină, iar moștenitorul tronului Marii Britanii a devenit fiul său mai mare, Georg Ludovic, Elector de Hanovra, care a devenit regele George I la 1 august 1714. A fost fiica cea mică a Electorului Palatin Frederic al V-lea și a Elisabetei Stuart. S-a născut la Haga, unde părinții ei erau în exil după Bătălia de la Muntele Alb. Prin mama sa, era nepoata regelui Iacob I al Angliei. Sofia a fost curtată de vărul
Sofia de Hanovra () [Corola-website/Science/320271_a_321600]
-
numele de "Sœur Louise de la Miséricorde". Ulterior, copiii și-au văzut mama foarte rar. După plecarea mamei lui, Louis a locuit la Palatul Regal din Paris cu unchiul său, Filip I, Duce de Orléans și soția acestuia Elizabeth Charlotte, Prințesă Palatină. La Palatul Regal, el a devenit foarte aproape de mătușa lui, în ciuda faptului că acesteia nu-i plăceau bastarzii cumnatului său. Afecțiunea dintre mătușă și nepot nu s-a diminuat niciodată. În timp ce era la curtea libertinului său unchi, l-a întâlnit
Louis, Conte de Vermandois () [Corola-website/Science/321036_a_322365]
-
homosexualitate). Ludovic al XIV-lea a decis să-și exileze fiul și pe Cavelerul de Lorena. În iunie 1682, Louis a fost exilat în Normandia. Cu scopul de a calma lucrurile dintre tată și fiu, mătușa lui, Elizabeth Charlotte, Prințesă Palatină i-a sugerat regelui ca Louis să fie trimis ca soldat în Flandra, care era atunci sub ocupație franceză. Regele a fost de acord cu sugestia și fiul său a fost trimis la Asediul de Courtray. Acolo, Louis s-a
Louis, Conte de Vermandois () [Corola-website/Science/321036_a_322365]
-
însoțitoarea mamei sale. El a pretins să se căsătorească cu ea fără acordarea unui divorț judiciar, cu scuza de a legitima copiii bastarzi. La cinci ani, Liselotte a fost trimisă la sora tatălui său, Sofia, soția lui Ernest Augustus, Elector Palatin. Și-a amintit de perioada petrecută la mătușa sa ca fiind cea mai fericită din viața sa, chiar dacă era destul de legată de surorile sale vitrege mai mici, cu care a corespondat săptămânal. În 1663, Liselotte a fost nevoită să se
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului () [Corola-website/Science/321081_a_322410]
-
surorile sale vitrege mai mici, cu care a corespondat săptămânal. În 1663, Liselotte a fost nevoită să se întoarcă la Heidelberg, unde a trăit cu mama vitregă, cei cinsprezece frați vitregi și fratele său, viitorul Carol al II-lea, Elector Palatin. Se presupune că ar fi vrut să se căsătorească cu verișorul său William de Orania, care mai târziu va deveni regele Angliei, chiar dacă părinții ar fi spus că trebuie să se sacrifice pentru o căsătorie mai avantajoasă cu fratele regelui
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului () [Corola-website/Science/321081_a_322410]
-
-o zi și noapte pentru a o salva, și a rămas fiica iubită și favorită până la moartea timpurie a lui Louise Élisabeth. la vârsta de zece ani, Louise Élisabeth, s-a îmbolnăvit de variolă iar bunica paternă, Elisabeth Charlotte, Prințesă Palatină, a scris în memoriile sale că probabil "Mademoiselle d'Orléans" va muri peste șase ore. La o perioadă de timp după vindecare, a avut onoarea de a lua masa cu regele (bunicul matern), un privilegiu rezervat pentru Copiii și nepoții
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
ei primar, Louis Auguste de Bourbon, "prinț de Dombes", fiul unchiului ei, Louis Auguste de Bourbon, "duce du Maine", însă Charlotte Aglaé a refuzat. La scurtă vreme, Charlotte Aglaé a plecat la Castelul Saint-Cloud împreună cu bunica paternă, Elizabeth Charlotte, Prințesă Palatină. Vărul ei, Louis Henri, Duce de Bourbon, a cerut-o de soție pentru fratele său vitreg, Charles de Bourbon, "conte de Charolais". De data aceasta, Charlotte Aglaé s-a gândit serios la cerere însă părinții ei au refuzat. În 1718
Charlotte Aglaé de Orléans () [Corola-website/Science/321122_a_322451]
-
Prusiei (mama lui 18)</br> 38. Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz (tatăl lui 19)</br> 39. Friederika de Hessen-Darmstadt (mama lui 19)</br> 40. Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 20)</br> 41. Contesa palatină Karoline de Zweibrücken-Birkenfeld (mama lui 20)</br> 42. Georg Wilhelm de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 21)</br> 43. Luise, Contesă de Leiningen-Heidesheim (mama lui 21)</br> 44. Carol Frederic, Mare Duce de Baden (tatăl lui 22)</br> 45. Carolina Luise de
Înaintașii Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/321179_a_322508]
-
de Leiningen-Heidesheim (mama lui 21)</br> 44. Carol Frederic, Mare Duce de Baden (tatăl lui 22)</br> 45. Carolina Luise de Hessen-Darmstadt (mama lui 22)</br> 46. Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 23)</br> 47. Contesa Palatină Karoline de Zweibrücken-Birkenfeld (mama lui 23)</br> 48. Carol Anton August, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Beck (tatăl lui 24)</br> 49. Friederike Charlotte, Contesă de Dohna-Leistenau (mama lui 24)</br> 50. Carol Leopold, Conte de Schlieben (tatăl lui 25)</br> 51. Contesa
Înaintașii Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/321179_a_322508]
-
de Prusia (mama lui 35)</br> 72. August Wilhelm, Prinț de Prussia (tatăl lui 36)</br> 73. Ducesa Luise Amalie de Braunschweig-Wolfenbüttel (mama lui 36)</br> 74. Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 37)</br> 75. Contesa palatină Karoline de Zweibrücken-Birkenfeld (mama lui 37)</br> 76. Carol Ludovic Frederic, Duce de Mecklenburg-Strelitz (tatăl lui 38)</br> 77. Elisabeth Albertine, Prințesă de Saxa-Hildburghausen (mama lui 38)</br> 78. Georg Wilhelm de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 39)</br> 79. Luise, Contesă
Înaintașii Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/321179_a_322508]
-
br> 79. Luise, Contesă de Leiningen-Heidesheim (mama lui 39)</br> 80. Ludovic al VIII-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 40)</br> 81. Charlotte Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg (mama lui 40)</br> 82. Christian al III-lea, Conte Palatin de Zweibrücken (tatăl lui 41)</br> 83. Carolina, Contesă de Nassau-Saarbrücken (mama lui 41)</br> 84. Ludovic al VIII-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 42)</br> 85. Charlotte Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg (mama lui 42)</br> 86
Înaintașii Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/321179_a_322508]
-
Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg (mama lui 45)</br> 92. Ludovic al VIII-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (tatăl lui 46)</br> 93. Charlotte Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg (mama lui 46)</br> 94. Christian al III-lea, Conte Palatin de Zweibrücken (tatăl lui 47)</br> 95. Carolina, Contesă de Nassau-Saarbrücken (mama lui 47)</br> 96. Peter August, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Beck (tatăl lui 48)</br> 97. Sofie, Contesă de Hessen-Philippsthal (mama lui 48)</br> 98. Albrecht Christoph, Conte de Dohna-Leistenau
Înaintașii Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/321179_a_322508]
-
delectau cu spectacolul, Romulus și oamenii săi au răpit femeile sabine, acestea devenind soțiile romanilor. În Roma Antică, întrecerile carelor de luptă aveau loc la circus. Locul principal de desfășurare a curselor era Circus Maximus, situat în valea dintre dealurile Palatin și Aventin, care putea găzdui între 150.000 și 180.000 de spectatori. A fost primul dintre circurile Romei și se presupune o datare undeva la începuturile orașului, greu de datat concret pentru că a fost reconstruit de Iulius Cezar în jurul
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
averii Orléans. În plus, bunicul matern, regele, i-a acordat un venit rezervat pentru primul prinț de sânge, rang pentru care el nu era eligibil să-l dețină. A fost crescut de mama și de bunica sa, Elizabeth Charlotte, Prințesă Palatină, și instruit de Nicolas-Hubert Mongault, fiul nelegitim al lui Jean-Baptiste Colbert de Saint-Pouange, un văr al lui Jean-Baptiste Colbert, ministrul lui Ludovic al XIV-lea. A fost foarte apropiat de mama sa, cei doi rămânând apropiați până la decesul ei în
Louis d'Orléans, Duce de Orléans () [Corola-website/Science/320736_a_322065]
-
guvernarea regatului. La scurt timp după urcarea pe tron, regina Elena a comandat masacrarea celor considerați de ea responsabili pentru orbirea soțului ei la o adunare ce s-a ținut la Arad. Pe fratele ei, Beloš, l-a numit conte palatin, și i-a dat comanda supremă asupra armatei maghiare și un loc de cinste la curtea regală. Întreaga domnie a lui Béla a fost umbrită de un conflict cu Boris, unul din fiii nelegitimi ai regelui Coloman, conflict în care
Béla al II-lea al Ungariei () [Corola-website/Science/320765_a_322094]
-
-lea al Franței. S-a căsătorit în 1698 cu Ducele de Lorena. Élisabeth Charlotte s-a născut la Castelul Saint-Cloud în afara Parisului. A fost fiica lui Filip al Franței, "Monsieur" și a celei de-a doua soții, Elisabeth Charlotte, Prințesă Palatină, "Madame". Tatăl ei era singurul frate al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. La naștere a primit titlul de "Mademoiselle de Chartres". După ce cele două surori vitrege mai mari Maria Luiza și Anne Marie s-au căsătorit, ea a
Élisabeth Charlotte de Orléans () [Corola-website/Science/317490_a_318819]
-
/ / („circul cel mai mare”, în ) era un stadion roman destinat curselor cu cai, pentru amuzamentul maselor din Roma. Este situat între colinele "Aventine" și "Palatine" a fost primul stadion pentru cursele de cai din Roma. Circul putea găzdui aproximativ 250.000 de oameni (cca 1/4 din populația Romei). Circul măsura 621 m în lungime și 118 m în lățime. A fost folosit pentru prima
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
care a pus să se construiască tribune de piatră. Nero a protejat spectatorii, punând să se monteze o bară rotundă și continuă de lemn, acoperită cu fildeș. În anul 64, marele incendiu din Roma s-a declanșat în micile prăvălii palatine ținând de Circ. A făcut ravagii în întreg circul, iar tribunele au fost reconstruite în întregime din piatră și din marmură. În anul 81 d.Hr., Senatul a decis construirea unui arc de triumf triplu, în onoarea împăratului Titus. Mai
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
iar tribunele au fost reconstruite în întregime din piatră și din marmură. În anul 81 d.Hr., Senatul a decis construirea unui arc de triumf triplu, în onoarea împăratului Titus. Mai târziu, Domițian a conectat noul său palat de pe "colina Palatină" cu Circul ca să poată vedea mai bine spectacolele. Împăratul Traian a adăugat mai târziu încă 5.000 de locuri și a extins spațiul de vizionare a împăratului. În 140 d.Hr. partea superioară a circului s-a prăbușit, ceea ce a
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
pe pereții laterali, sunt două panouri de mozaic celebre, executate în 548. În partea dreaptă este un mozaic reprezentându-l pe Împăratul roman, Iustinian I,cu veșminte violet și o aură aurie,stând lângă funcționarii de la curte, Episcopul Maximian, gărzi palatine și diaconi.Aura din jurul capului îi oferă același aspect ca cel al lui Hristos în cupola absidei.Iustinian se află în mijloc,cu soldați la dreapta sa și clericii la stânga sa,scoțând în evidență faptul că el este atât conducătorul
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
Haardt este un lanț muntos cu lungimea de 85 km și care atinge . El aparține de Mittelgebirge și este situat la marginea de est a regiunii Pfälzerwald (Pădurea palatină), în landul Renania-Palatinat, Germania. Lanțul Haardt este mărginit la nord de Bockenheim an der Weinstraße, și la sud de Schweigen-Rechtenbach. În zonele colinare se practică cultivarea viței de vie. Hardt fiind traversat la est de drumul Vinului. Kalmit (672,6
Haardt (Pfalz) () [Corola-website/Science/322468_a_323797]