20,853 matches
-
rezistența armată, La' că vin americanii!, la oraș - cozile, Europa Liberă, Șoimii Patriei, cîntecele cu "mama" Elena și "tata" Nicolae Ceaușescu. Interzicerea religiei e și ea o temă marcantă - sfidare copilărească la Mihai Ghițulescu (Iată pentru ce am luat o palmă de la mama care, la o propoziție de tipul , s-a trezit în nas cu un .), însă dramă existențială pentru Vasile Păvăluță, plătind cu lungi ani de închisoare credința întru Domnul. Se petrece totuși un fapt demn de luat în considerație
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
este, ea însăși, regizoare. Dar, fiind vorba de un buget mare (peste 30 de milioane de dolari), producătorii n-au vrut să riște, și au preferat un regizor cu experiența marilor montări (Roland Joffé, premiat la Cannes, în'86, cu Palme d'or, pentru Misiunea). Păcat! Poate că, într-o regie mai "provincială", filmul ar fi pierdut din anvergura plastic-decorativă, dar ar fi cîștigat în profunzime. Rămîne de văzut în ce măsură Vatel, intrat în circuitul difuzării, își va scoate banii. Înclin să
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
o monedă romană, ne-o arată vesel, achiziția lui ultimă de numismat, cumpărînd mai mult spre a da, cum își bucură el prietenii cu marile lui gesturi rusești. Pentru că, știți, în vinele lui Nichita curge sînge rus... Toți cîntărim în palmă banul, pe rînd; unul îl mușcă, să vadă dacă-i de argint; este argint, poți să-i simți și gustul; zimți nu se făceau în antichitate, bătrîne, forma monezii fiind ovală, nu rotundă, timpul dîndu-i forma propriei sale a-geometrii
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
iar el, Nichita, trecînd pe culoar, m-a pupat din mers pe ceafă, șoptind: "dublez singurătatea cu un sărut". De pe la Buzău pînă spre Focșani, norocosul ban, care peregrinase atîta între Coloanele lui Hercules și Eufrat, zornăind alături de ceilalți arginți, în palmele negustorilor și soldaților, procurîndu-le vin, mătăsuri, hrană și-atîtea alte lucruri rîvnite de ei, - și nu numai pe muncă cinstită, dar și pe rapturi, jafuri, incendii și sînge, - ce poveste, în gura lui Nichita, povestea acelui gologan, uzat, - uite, aici, priviți
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
altfel mai mult trăsura decît pe cel ce se afla în ea. " Ia te uită, zise unul, la roata aia... Ce zici"... Era Dracul. Era Demonul. Era Cicikov, și cu el, Gogol!... Ei, - terminase Nichita bătînd în carte cu dosul palmei. Asta da, proză! Nu să-mi vii mie cu... (Nichita, prozatorul)
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
de viață descris. Asistăm la un fenomen de "pantelimonizare" a lui Ioan Es. Pop intuită într-o anumită măsură în Porcec, unde se ascute vâna poetică: "unghiile mele s-au înfipt în pereți, aveam degete puternice, îmi vârâsem unghiile-n palme, să nu iasă, dar s-au înfipt în palme și din palme în pereți" (p. 8), "eu acum vorbesc de sub unghii, ele au crescut deja nemăsurat de mari, poate mai mari decât capacele de la sicrie" (p. 14). Ioan Es. Pop
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
a lui Ioan Es. Pop intuită într-o anumită măsură în Porcec, unde se ascute vâna poetică: "unghiile mele s-au înfipt în pereți, aveam degete puternice, îmi vârâsem unghiile-n palme, să nu iasă, dar s-au înfipt în palme și din palme în pereți" (p. 8), "eu acum vorbesc de sub unghii, ele au crescut deja nemăsurat de mari, poate mai mari decât capacele de la sicrie" (p. 14). Ioan Es. Pop, Pantelimon 113 bis, Edit. Cartea Românească, 1999, 84 p.
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
Es. Pop intuită într-o anumită măsură în Porcec, unde se ascute vâna poetică: "unghiile mele s-au înfipt în pereți, aveam degete puternice, îmi vârâsem unghiile-n palme, să nu iasă, dar s-au înfipt în palme și din palme în pereți" (p. 8), "eu acum vorbesc de sub unghii, ele au crescut deja nemăsurat de mari, poate mai mari decât capacele de la sicrie" (p. 14). Ioan Es. Pop, Pantelimon 113 bis, Edit. Cartea Românească, 1999, 84 p., preț nemenționat
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
Deși la televizor vedem că în nordul continentului iarna a și început. Umblau lejer, pantaloni scurți, cămașă fără mînecă. Aici totul pare artificial, ușor. Așa umblu și prin Disneyland și prin cartierul cinematografiei Hollywood unde musai să-ți pui tălpile, palmele, - urmele,/ peste tălpile, palmele rășchirate ale marilor vedete. La Humphrey Bogart, barmanul din Casablanca amorezat de turista suedeză (Ingrid Bergman), mă gîndesc la vocea răgușită a actorului în timp ce pun talpa peste talpa lui imprimată în cimentul moale. La Disneyland dau
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
că în nordul continentului iarna a și început. Umblau lejer, pantaloni scurți, cămașă fără mînecă. Aici totul pare artificial, ușor. Așa umblu și prin Disneyland și prin cartierul cinematografiei Hollywood unde musai să-ți pui tălpile, palmele, - urmele,/ peste tălpile, palmele rășchirate ale marilor vedete. La Humphrey Bogart, barmanul din Casablanca amorezat de turista suedeză (Ingrid Bergman), mă gîndesc la vocea răgușită a actorului în timp ce pun talpa peste talpa lui imprimată în cimentul moale. La Disneyland dau mîna cam un minut
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
nisipul. Care e situația prozatorului? Neîndoios, acesta e legat organic de natura artistului plastic. Ochiul pictorului este adesea cel ce dictează scriitorului ecuațiile sensibile ale realului consemnat: Totul merge bine, soarele rămîne multă vreme deasupra Teatrului, bucată udă de chihlimbar, palmele filodendronului, cana de pe măsuța neagră, șevaletul, decupate pe peretele gol, toate sînt portocalii. Se face răcoare, numai bine de continuat. Deschid. E Pahopol. Se uită lung la pensonul din dreapta și ezită. Îi spun să intre. Se așează lîngă fereastră, în
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
nici un film italian, ținînd cont de "criteriile de coproducție", Italia e coproducătoare a trei dintre filmele competiției! Formula de prezentare plastică a viitoarei competiții, pentru care au optat organizatorii, e una de sorginte sportivă: În acest an, în cursa pentru Palme d'or, Asia întîlnește Europa. Challenger: America. Outsider: Franța". Într-un paragraf dedicat selecției americane, organizatorii explică de ce marile studiouri sînt reticente la ideea (cu implicații financiare riscante) de a devoala la Cannes viitoarele lor premiere de peste vară. Drept care au
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
foarte rece și am plecat sub privirile uimite ale bătrânei care nu înțelegea de ce plătisem și nu luasem măcar o carte din bibliotecă. Mă liniștisem, parcă ajunsesem la un capăt de drum, deși nu înțelegeam mai nimic parcă dețineam în palmă întregul secret al lumii. La întrebarea secretarei dacă am găsit ceva am răspuns calm că nu am găsit nimic și că povestea este insolită și atât. Nu am reacționat nici când taximetristul mi-a comunicat suma pe care i-o
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
de suflete,/ mă mai întîlnisem, în piața cu coloane de la Fatima,/ și chiar la statuia strălucitoare de lîngă stejar./ Pe altul îl știam de la Loreto, cînd plouase cu grindină,/ și noi am fugit căutînd adăpost, iar, în Domus Lauretanus;/ cu palmele desfăcute simțisem cum se preling șuvițele/ la grota Reginei Rozariului, pe maroniul stîncii lustruite/ de atingerea mîinilor de culoarea tuturor raselor planetei." în poemele mai tîrzii, după ce Umbria a fost atinsă nu doar cu gîndul, lirismul are ceva din tandrețea
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
auzul tuturor, iar Hualing, cum ședeam cu toții roată pe jos în stil oriental, se aplecă spre mine, fiindu-mi alături, îmi apucă mâna și fără a mai avea timpul să schițez vreo mișcare, a depus un sărut ușor pe dosul palmei mele stângi, cu buzele ei vopsite într-un ton vișiniu, stins, o nuanță chinezească. Am fost surprins. Foarte surprins. Nu știam ce să fac. Toți se uitau la noi și râdeau. Explicația veni repede din partea unui confrate orientalist. Că era
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
pe care și le provoacă acești copii, unii trecuți binișor de douăzeci de ani, sînt tot atîtea probe de căutare a independenței personale și de frustrare în această privință. În familiile în care nu există bani de prisos, ci doar palma părinților, aplicată potrivit principiului autohton că Eu te-am făcut, eu te omor, prelungirea infantilismului ține de cea mai draconică posibil condiționare economică. Vrei să te căsătorești? Nu se poate! Fiindcă n-ai unde locui. Astfel că tineri bărbați care
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
poetului detectează astfel precaritățile conținute în transluciditatea îmbătătoarelor aparențe: "Un duh al răcorii renăștea din sevă; prealesne/ Rîul își mîna greutatea trunchiului în cer./ Copii ai anotimpurilor aspiram la moștenirea curcubeului./ Năluca unei promisiuni și în cele din urmă/ Desfăcută palma norului, fără nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care, la vremea potrivită, s-au bucurat de isprăvile lui Nastratin, Guha, de parabolele sufi, de învățăturile zen, de articolele "cu miez" din ziare, de povestioarele lui Martin Buber
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Eminescu ' ce atinge se transformă în aur. Totul curge lin în istoria lteraturii române recente. Avem o frumoasă tradiție în tematica rurală, ne asigură Geo Vasile și ne înșiră carcateristici ale țăranilor complecși postbelici. Nu uităm să dăm și-o palmă, în completă necunoștință de cauză, culturii populare contemporane. Pentru că noi, eroii esteți și redutele bunului gust rezistăm acestor 'tentative de îndoctrinare, de prost-gust și mercantilism'. O jalnică rezistență prin cultură postdecembristă... lang=EN-US style='font-family:Comentariile critice ale lui Nicolae
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
face foarte bine meseria de medic, se ocupă exemplar de copii și mai are timp să-și croiască și cîte un palton între două zîmbete binevoitoare. Iar Fiica (același F mare) se fardează strident și pune o fustă de două palme numai pentru a-și scandaliza tatăl venit în vizită, pe stradă nu ar ieși niciodată așa, în plus are 10 la engleză fără meditații. Gena nu moare, toate femeile patriei o poartă. Telenovelele vin deci pe un teren fertil și
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
punct de construcție a unor replici. Dacă aș fi parlamentar, n-aș pleca la muncă fără Nietzsche în buzunar. Friedrich Nietzsche . Aforisme. Selecție, traducere din limba germană de Amelia Pavel. Ediția a II-a. Editura Humanitas, 2001. Cum bate din palme o singură mână Povestirile lui Salinger, mai pătrunzătoare decât romanele sale, apărute într-o nouă și foarte arătoasă colecție a Polirom, îngrijită de Denisa Comănescu, par să abordeze la prima vedere realitatea 'în fugă', fără obișnuitele în literatură 'momente statuie
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
altceva decât să scoți răul din tine când mori'. Îndepărtarea egoismului, obiceiurilor izbucnind din pasiuni, îndelung înrădăcinate, iluminarea - brusc obținută, ca printr-o lovitură cu o singură mână (povestirile au drept motto un paradox Zen: Noi știm cum bat din palme două mâini. Dar cum bate din palme o singură mână?') sunt teme care, secole de-a rândul, au fost apanajul Asiei. Salinger este un prevestitor al realității mileniului trei (America a înțeles destul de târziu că nu poate fi ignorată lumea
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
când mori'. Îndepărtarea egoismului, obiceiurilor izbucnind din pasiuni, îndelung înrădăcinate, iluminarea - brusc obținută, ca printr-o lovitură cu o singură mână (povestirile au drept motto un paradox Zen: Noi știm cum bat din palme două mâini. Dar cum bate din palme o singură mână?') sunt teme care, secole de-a rândul, au fost apanajul Asiei. Salinger este un prevestitor al realității mileniului trei (America a înțeles destul de târziu că nu poate fi ignorată lumea meditației, lumea celor cărora nu le pasă
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
mai văzuse. Atâta îi plăcuseră, încât, desfăcându-și aripile și mai întâi frecându-le bine una de alta sbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe și o pișcă, făcând-o să țipe. Văzând-o, aceasta întoarse palma, o așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță, unde oi sbura, acolo m-oi mărita. Zicând aceasta, o aruncă în sus, iar gărgărița își luă sborul prin văzduh. Și sbură astfel peste pădurea verde și umbroasă, peste
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Sburând din încăpere în încăpere, ajunse într-una în care o femeie bătrână, îmbrăcată toată în negru lucra la un gherghef. Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna tare se minună, bătând veselă din palme. Era un semn bun, se vede. Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu un accent ardelenesc: ,, No, că mi-e io
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]