13,486 matches
-
cu unghiul ϕ. distanțele M-M’ și A-A’ sunt egale, dar particula p va parcurge, datorită alunecării, distanța M’- p’. Se observă din figură că: p’M’=1< L=AA Această distanță micșorată se datorează frecării particulei cu suprafața penei. În fig.13 este prezentat procesul de frecare. Se consideră pana α(ABC), asupra căreia acționează forța Fm, deplasînd-o în sol după direcția indicată de viteza V. Valoarea forței Fm, neținînd cont de frecare, se determină ca fiind egală cu
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
proiecția pe direcția de înaintare a forței de apăsare normale FN: Fm= FN⋅sinα Însă datorită fenomenului de frecare, în afara forței normale FN apare și o forță ce ia naștere pe suprafața de lucru AC, îndreptată în sens opus deplasării penei: F Din relațiile de mai sus se observă influența unghiului de frecare δ asupra forțelor Ff, respectiv Fm. În tabelul 13 sunt prevăzute valorile coeficientului de frecare μ pentru diferite tipuri de sol. Coeficientul fpl se determină experimental prin dinamometrare
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
U-650; janta față a roții tractorului U-650; janta spate a tractolului U800 și janta spate a tractolului U-445. La centru, flanșa are un butuc prevăzut cu canal, ce se fixează pe un ax, de asemenea prevăzut cu un canal de pană pe toată lungimea. Acestă construcție ne permite să centrăm roata, astfel încît în timpul funcționarii aceasta să se găsească pe mijlocul dispozitivului, centrarea realizîndu-se prin culisarea pe ax a ansamblului roată + flanșă cu butuc. După centrarea roții în dispozitiv, ansamblul roată-flanșă
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
roata, astfel încît în timpul funcționarii aceasta să se găsească pe mijlocul dispozitivului, centrarea realizîndu-se prin culisarea pe ax a ansamblului roată + flanșă cu butuc. După centrarea roții în dispozitiv, ansamblul roată-flanșă se rigidizează pe ax prin introducerea în canalul de pană a unei pene cu călcîi. Axul se sprijină cu ambele capete pe două lagăre de rostogolire cu rulmenți radialioscilanți, care au rolul de a prelua o parte din jocurile și dezaxările ce apar în timpul exploatării, prevenind astfel blocarea dispozitivului. Cele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
în timpul funcționarii aceasta să se găsească pe mijlocul dispozitivului, centrarea realizîndu-se prin culisarea pe ax a ansamblului roată + flanșă cu butuc. După centrarea roții în dispozitiv, ansamblul roată-flanșă se rigidizează pe ax prin introducerea în canalul de pană a unei pene cu călcîi. Axul se sprijină cu ambele capete pe două lagăre de rostogolire cu rulmenți radialioscilanți, care au rolul de a prelua o parte din jocurile și dezaxările ce apar în timpul exploatării, prevenind astfel blocarea dispozitivului. Cele două carcase ale
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
mijloc vechi, cunoscut în țările nordiceăfolosit pe scară largă în Suedia și Finlanda) spre a arăta că o scrisoare trebuie să fie expediată și transportată cu cea mai mare iuțeală, era aceea de a se introduce în ceara sigiliului, o pană chiar două. O asemenea scrisoare "într-un plic mare, cu o pecete roșie mare, și pe pecete era aplicată o pană de gâscă", a sosit cu o căruță de poștă la Fălticeni, în luna mai 1848. Prin această scrisoare se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fie expediată și transportată cu cea mai mare iuțeală, era aceea de a se introduce în ceara sigiliului, o pană chiar două. O asemenea scrisoare "într-un plic mare, cu o pecete roșie mare, și pe pecete era aplicată o pană de gâscă", a sosit cu o căruță de poștă la Fălticeni, în luna mai 1848. Prin această scrisoare se atrăgea atenția ispravnicului de a asigura ca liniștea publică, să nu fie tulburată de persoane cu idei răzvrătitoare ărevoluționari) și, dacă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
obicei scurtă. aplicare pe mărci a unui semn sau complex de semne, făcută obișnuit cu o ștampilă de metal. căruță poștală rapidă, mică, joasă. slujbaș însărcinat cu strângerea cailor de olacăsau cu îngrijirea lor), curier călare. nobil, moșier. mănunchi de pene aplicat la pălărie tricorn, la chipiu. veche monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
am lăsat-o pe Eva la cerc, am urcat Copoul pe jos, până în Parcul Expoziției. Nimeni pe alei, ceea ce nu a putut decât să mă bucure. O liniște desăvârșită, albă. Și totuși, în această liniște imaculată, fulgii mari cât niște pene, scoteau un sunet fin, la contactul cu pământul. Probabil din cauza frunzelor uscate, rămase din toamnă. După o jumătate de oră petrecută doar cu mine însămi, am hotărât că e cazul s-o scot pe Diana la o cafea, în oraș
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Uite acolo, lângă perete, era locul ei preferat, la masă. Iată și vaza pe care el n-o folosea la nimic, dar căreia îi găsise ea o întrebuințare, ascunzând în interior un pachet de țigări, pentru momentele când rămânea în pană... Clipe dulci, ale unei iubiri venite la apus, se transformaseră încet, încet în amintire. Omniprezentă, dar numai o amintire. Paradisul unor clipe trecute prea devreme, în numele... În numele cui? Și de ce? De fapt, nu mai conta. De ceva timp, nu mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu alte cuvinte mânca pui cu tot cu pene. Dar ce să-i faci, dacă are boi și vaci ... Mai e și singură la părinți, ca Fecioara între sfinți. Și hectare șaisprezece, când o vezi rămâi rece. Și Sofrani, atâta are, doar se vede că e mare ... nu-i
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o biserică frumoasă cu candele și cu icoane, cu mirodenii și cu psaltiri, și așteptă de mult, pustie, pe călărețul zvelt care nu știu de unde sosea în ceasul când s-a oprit la un prag și a descălecat ușor ca pană, cu o singură mișcare... Frumusețea acestui fragment constă în renunțarea la explicații tip ”balastru literar”, care aglomerează mesajul banalizându-l. Cu cât mesajul rămâne încifrat, cu atât necunoscutul deplin fascinează lăsând frâu liber imaginarului. După acest fragment textul își reia parcursul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ca peste ansamblul mănăstirii Văcărești să se amplaseze un nou tribunal. Pe 9 ianuarie 1985, s-a hotărât punerea în aplicare a proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
aprilie 2006 Reiau lectura manuscrisului. Domnul R. îmi pare de-a dreptul surprinzător! De fapt, autorul. El nu mai este pudicul poet pe seama căruia se făceau glume. Profesorul o uimește pe Teodora cu voluptăți de limbaj greu de acceptat sub „pana” bătrânului scriitor basarabean. După îndelungi tatonări, asortate cu „aluzii fine”, „eschive glumețe”, „propuneri disimulate”, ea acceptă o „întâlnire secretă”. Iată-l dezbrăcând-o nerăbdător, precipitându-se în căutarea sânilor, a abdomenului ușor încordat, cu pielea întinsă. Atinge cu obrazul vegetația
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ale tuturor grijilor: pentru părinții căzuți în neputința vârstei și bolii, pentru școlarul tău traversând strada sau luptând cu mulțimile abstracte din pagina cărții... Bucuria din glasul tău evocând tihna cuibului în care dorm puii ori își contemplă cu uimire penele dornice de zbor, deși se ascund încă la subsuoara ta și în liniștea visului tău cu flori și cu pomi - adăpost al regăsirilor zilnice pentru ei care sunt, pentru ei când vor fi... Lunecarea ca-n somn, de sub melcul urechii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și interesul altora... Fie ea de ireproșabilă fidelitate, tot se simte bine când este luată în seamă de un străin. Oricât de nevinovat, jocul face bine oricui... „Dar este valabil și pentru bărbați!”, gândește Profesorul R. „Masculul” se umflă în pene când constată că este admirat, dorit, fie și de o necunoscută. (Sau mai ales în acest caz?!) I-a mărturisit totul Teodorei, inclusiv acest gând parșiv care, rațional și sentimental, i se pare aberant. Dar trebuie să scape de el
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cel mai dulce. Păi... e trecut de 8, catadicsi ea să dea răspuns, fără să se uite la ceas. Phii, exclamă Bărzăunul clătinînd din cap. A întîrziat peste 20 de minute? Oare de ce? Eu știu?... O fi avut, poate, vreo pană... Că hîrburile de pe traseul nostru... mamă, mamă! Mai bine le-ar duce pustiului de pe-aici, ori ar face borș cu ele! Iar pe șoferi să-i tragă pe râzătoare, că tare-s ai focului! Păi nu? Bărzăunul se umflă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să-i vorbească despre o astfel de descoperire? Ce spui tu? întrebă el total nedumerit. Asta ai des-des-coperit?... Broaște prinzînd g-g-gîze? Văzînd că Nuțu a înțeles cu totul altceva decît se așteptase el, Bărzăunul rîse pe îndelete, apoi spuse umflîndu-se-n pene: Ehe, ce știți voi! Și grăbi pasul pentru a nu-l mai descoase Nuțu cu privire la descoperirea făcută. Unde se vede că nimic nu-i mai chinuitor decît să-i vorbești unui flâmînd despre păstrăvi fripți N u vreau să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
episoade banale, sau letargice, sau intense, sau geniale, sau, pur și simplu, răsuflate de vieți interioare prin care de-abia răzbat... Navighez un pic invidios. Din ce în ce mai mult, am convingerea că Ulise nu se rătăcise deloc, ci fugea mâncând pământul de Pene lopa lui casnică, spre o Circe mult mai exotică și mai sumar îmbrăcată. De altfel, el nu s-a întors în patrie decât atunci când a îmbătrânit. Ocazional, îmi verific cele trei (patru, de curând au devenit patru) inbox-uri în care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
barbă niciodată. Never say never, nu? Mama lui, în vis, cu degetele trecându-i alene prin păr și cu zâmbetul acela care alungase, odată, cu mulți ani în urmă, poate în alt timp, poate într-o halucinație, poate într-o pană universală de curent neuronal, toate, dar absolut toate coșmarurile. 46. Anonim Același gazpacho în fiecare zi. Departe de rutele lui Don Juan, de porticurile elegante, de concertele nocturne din grădinile de la Alcázar, de magazinele mereu pline de pe Calle de las
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
doarme, merge și bea, înjură și vine de la slujbă, spune una și face alta... Altfel, risc să fiu luat drept neserios, umblând eu, vasăzică, cu fantasmagorii literare. În concluzie, pune mâna pe el și scutură-l bine, până faci numai pene și fulgi reali, de să crape toți scriitorii când or vedea un personaj atât de bine realizat, atât de natural, că ai putea să-l și plesnești când își bagă nasul în prea multe nimicuri, numai de dragul verosimilului și necesarului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
desfigurat, supus furiei de cea mai joasă speță. Cerându-ți banii pe consumație, gata să sară la bătaie. Și totuși nu ai curajul. Cum să pretinzi unui zeu să tropăie ca un descreierat? Să se burzuluiască... Să se umfle în pene ca un cocoș... E prea mult. Nici chiar tu, după ce ai îndurat atâtea umilințe, nu poți. Ceva te face să te abții, să-ți calci pe inimă și să aștepți la masa ta, cuminte și obedient, ca zeul să-și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
concilierilor. Spania, mai ales, Spania orgolioasa sa inamică se laudă cu faptul de a nu fi semnat, niciodată, chiar atunci când țara noastră atinsese cea mai mare prosperitate decât tratate avantajoase, reușind să câștige totul, astfel, doar printr-o trăsătură de "pană", tot ceea ce pierduse în mai multe campanii". În momentul când Racine vorbea astfel, trecuseră deja șapte ani de când, la Nijmegen, Spania cedase Franței Franche-Comté, Cambrésis și Valenciennes*. El exprima o opinie comună timpului său. În unele medii se spune, cu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
faptul că dl. Reinhard studiase teologia la Seminarul din Düsseldorf și la Facultatea Protestantă din Tübingen, el a subliniat faptul că studiul îi dăduse forța și suplețea în raționamentul de care a dat dovadă ulterior în toate lucrările ieșite de sub pana sa. Cu acest prilej, el a remarcat faptul că mai mulți dintre marii noștri negociatori fuseseră, în trecut, buni teologi. Mulțimea îngrămădită sub cupola institutului pentru a onora pentru ultima oară pe bătrânul prinț a aplaudat acest pasaj al discursului
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]