1,096 matches
-
câteva exemple pentru a indica problemele ce se ivesc în planurile generale de arhitectură. O clădire cilindrică își punctează centrul drept locul cel mai important al interiorului său - o cerință satisfăcută de baptisterii atunci când cristelnița este așezată în mijloc. În Panteonul roman, centrul este gol, deși este evidențiat ca fiind locul din care vizitatorii observă simetria magnifică a templului antic. Centrul este străbătut de axa excentrică introdusă de intrare și arată spre cavitatea din partea opusă a interiorului circular. Respectiva cavitate nu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fiecare coridor constituie un obiect, iar ca urmare are nevoie de o centricitate proprie. În consecință, fiecare componentă a cadrului arhitectural exemplifică țesătura internă a celor două sisteme. Când privim orașul Roma de pe dealurile de la Gianicolo, remarcăm diferitele monumente circulare - Panteonul, Castelul Sant’Angelo, Colosseumul ș.a.m.d. - detașându-se de țesătura străzilor, ca unități autonome. Aceasta înseamnă că respectivele clădiri se comportă ca tondouri și ca alte forme circulare pe care le-am discutat în capitolul V. Odată ce depășim această
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a se înfășura în jurul cubului care trebuie să fie centrat în jurul unei axe interne. Chiar și într-un interior deschis nu este întotdeauna ușor să determini forțele de care depinde centrul vizual. Priviți cunoscuta pictură a lui Panini înfățișând interiorul Panteonului (figura 136). Ea plasează privitorul cu mult deasupra capetelor elegantelor doamne și eleganților domni împrăștiați pe pardoseala rotondei. Dacă privitorul, suspendat în spațiu, ar trebui să localizeze centrul de echilibru al interiorului, el ar putea să-l plaseze undeva la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
localizeze centrul de echilibru al interiorului, el ar putea să-l plaseze undeva la jumătatea de sus a verticalei centrale, probabil la nivelul cornișei, între cupolă și tamburul colonadei. La fel ar face o persoană privind într-o machetă a Panteonului. Acest lucru ar fi însă valabil și pentru vizitatorii aflați pe pardoseală? O perspectivă a privitorului contribuie ca vector influent în interacțiunea forțelor care echilibrează compoziția, acest vector putând fi destul de puternic pentru a situa centrul perceptibil al interiorului mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
său pentru volumul tridimensional ca atare sau raportat la perspectiva utilizatorului clădirii? Sau trebuie să ia în considerare ambele puncte de vedere și să le dea egală importanță? Puține clădiri se compun atât de simplu, dintr-o singură piesă, asemenea Panteonului roman. În cele mai multe clădiri așadar, centrul de echilibru al ansamblului, deși indispensabil unei verificări a ordinii finale a proiectului, este mai puțin evident decât centrii unităților subordonate pe care le conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie văzută și în contextul întregii clădiri. Viziunea arhitectului trebuie să se ridice mai presus de vederile limitate, aflate la îndemâna vizitatorilor aflați în diferite poziții. Galeria națională de artă, Washington, DC Panteonul din Roma, o combinație geometrică simplă între o sferă și un cilindru, se prezintă ca model pentru a ilustra reflecția asupra locului celor două sisteme compoziționale în cadrul procesului de creație. Bineînțeles că în practică o clădire este un obiect atât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două numere) și fondatorul Academiei de poezie din Vânătorii de Neamț. Debutează cu un grupaj de versuri în revista "Amfiteatru" (1975), iar editorial cu volumul Naștere vinovată (1983
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Amfiteatru", "Cronica", "Luceafărul", "Ateneu", "Dacia Literară", "Poesis", "Convorbiri literare" etc. Volume de poeme: Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poesis", "Convorbiri literare" etc. Volume de poeme: Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura Junimea, Iași, 2001; Documentele haosului (antologie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura Junimea, Iași, 2001; Documentele haosului (antologie de autor), Editura Junimea, Iași, 2003; Evanghelia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura Junimea, Iași, 2001; Documentele haosului (antologie de autor), Editura Junimea, Iași, 2003; Evanghelia după Corbu și alte poeme, Princeps Edit, Iași, 2006; Eonul Marelui Desant (ediție critică), Princeps
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Intrarea în scenă a lui Daniel Corbu este, de altfel, pusă sub semnul refuzului restaurator. O dovedesc, mai întâi, elementele de paratext: titluri de cărți precum Plimbarea prin flăcări (Cartea Românească, București, 1988), Preludii pentru trompetă și patru pereți (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992) sau Documentele haosului (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993), numeroase titluri de poeme incluse în ele (O caleașcă de fulgere, Atoatestăpânitor, Soarele negru, Înscenări pentru liniștea aparentă sau șapte încercări de a privi lumea printre degete) sau alte elemente peritextuale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este, de altfel, pusă sub semnul refuzului restaurator. O dovedesc, mai întâi, elementele de paratext: titluri de cărți precum Plimbarea prin flăcări (Cartea Românească, București, 1988), Preludii pentru trompetă și patru pereți (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992) sau Documentele haosului (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993), numeroase titluri de poeme incluse în ele (O caleașcă de fulgere, Atoatestăpânitor, Soarele negru, Înscenări pentru liniștea aparentă sau șapte încercări de a privi lumea printre degete) sau alte elemente peritextuale (precum motto-ul din Marguerite Yourcenar care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
măști, travestiuri, reflectări speculare și alți topoï ai pluralității. Suntem avertizați, de altfel, că ne aflăm în fața unui (supra)autor/ regizor autosuficient, care nu mai are nevoie de alte complicații decât ale sale mottoul la volumul Spre Fericitul Nicăieri (Editura Panteon, 1995), din Nietzsche, este cât se poate de elocvent din această perspectivă: "Un om labirintic nu caută niciodată adevărul, ci numai Ariadna sa". La nivel propriu-zis textual, se exploatează nu atât motivul labirintului (și complementele lui firești: monstrul, rătăcitorul-Tezeu "printre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de mii de ori femeie!" Ciclul următor, femeile lumii de suprafață, răstoarnă perspectiva, preluând și năzuind să revalorizeze estetic alte fețe ale animei, arhicunoscute, căci de mult transformate în bunuri culturale de cea mai largă circulație: zeițe și regine din panteonul egiptean și creștin (Nefertiti, Cleopatra, Estera, Elisabeta, Maria Antoaneta) sau alte figuri istorice și livrești notorii (Evita, Hillary, Anna Karenina, Ana lui Manole, Gioconda, My Fair Lady), așadar reprezentante ale feminității pur-sânge, sunt evocate, invocate sau examinate ca potențial hermeneutic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ar fi unul preponderent discordant. E posibil ca discordanța aceasta aparentă să datoreze foarte mult unei structuri interioare funciar duale, care își modulează articulațiile cele mai sensibile după sinusoida înregistrată în graficul personalității de principiul dihotomic. Ce-i drept, în panteonul liric al Astraliei, Ianus Bifrons nu este învestit nici pe departe cu funcționalitatea pe care o dovedesc, de pildă, Zeus și Demetra, Orfeu și Euridice, Pluto și Proserpina. "Cel invitat de zeus la ospăț", deci cel care poate, așezat pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mi-a purtat pică asta s-a petrecut din motive care țineau de rolul meu de director de revistă așa cum l-am conceput, poate de director cam chițibușar. Dincolo de orice neînțelegere sau confuzie din partea mea, Lupasco se află neîndoielnic în panteonul meu. B. N.: Îți mulțumesc, Edgar! 12. ÎN LOC DE CONCLUZII O idee traversează ca o axă cartea de față: Realitatea este plastică. Suntem parte din această Realitate, care se modifică datorită gîndurilor, sentimentelor, acțiunilor noastre. Aceasta înseamnă că suntem pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F, 1989, 1; Aurel Turcuș, În slujba idealului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume (Ion, Vasile etc.), sau printr-un nume tabu (Dalbul de pribeag
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
III, îngr. și introd. Ștefan Pascu, Sibiu, 1943; Antologie, îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1981. Ediții: Tezaur de monumente istorice pentru România, I-III, București, 1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile Pârvan, Activitatea politică a lui Alex. Papiu-Ilarian, în Prinos lui D. A. Sturdza, București, 1909, 373-395; Ion Clopoțel, Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
secolului XIV î.C., adică în timpul domniilor lui Amenofis III și Amenofis IV (Ehnaton) (Moran 1987); localitatea El-Amarna se găsește la jumătatea drumului dintre Cairo și Luxor. Pe plan religios, în regiunea Siria-Palestina erau venerate multe divinități reunite într-un panteon în fruntea căruia domnea divinitatea numită ’ēl (= Dumnezeu), considerată însă inactivă, în timp ce căpetenia reală era ba‘al (= Domnul), zeul providenței și al fertilității. Consoarta lui ba‘al era Astarte (’ăšērăh), o divinitate descrisă drept războinică și sângeroasă. Funcțiunile exercitate de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
legende despre zei războinici și despre lupte, asemănătoare din multe puncte de vedere cu miturile grecești. Dar peste secole - secole dinaintea sosirii lui Alexandru - zeii au început să se contopească. În timp ce hinduismul își păstra ritualurile populare și devoțiunea față de propriul panteon, în esența lui, hinduismul devenise monoteist și introspectiv. Toți zeii s-au transformat în înfățișări ale unui singur zeu atotcuprinzător, Brahma. Cam în aceeași epocă în care grecii se ridicau la putere în lumea apuseană, hinduismul începea să se desprindă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]