952 matches
-
evreu” care lucra neobosit În dugheana sa „la 3 ore după miezul nopții”, În timp ce câțiva bețivani români tocmai ieșeau dintr-o cârciumă din apropiere. „Iată românul d-voastră ! Iată și evreul meu !”, le-a replicat P.P. Carp colegilor săi (Gh. Panu, Amintiri de la „Junimea” din Iași) <endnote id=" (898, p. 29)"/>. Conservatorul Petre P. Carp, ministrul Instrucțiunii publice, se adresa astfel românilor de la tribuna Parlamentului, În 1875 : „Vreți să biruiți În lupta cu evreii ? Fiți muncitori, cumpătați, economi cum sunt dânșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
66) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”9 februarie 1973”> Dragă Costică, O gripă, curioasă ca manifestare, mi-a încurcat toate treburile privitoare la reluarea colaborării mele la Ateneu. De aceea Cronica edițiilor n-o mai încep cu Gh. Panu, Amintiri de la „Junimea”, ci cu G. Ibrăileanu, Spre roman (și poate că e mai bine cu Ibrăileanu). Panu ar rămîne pentru aprilie, deși eu voi lucra acum două cronici deodată pe care să vi le trimit ca să alegeți în funcție de moment
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mi-a încurcat toate treburile privitoare la reluarea colaborării mele la Ateneu. De aceea Cronica edițiilor n-o mai încep cu Gh. Panu, Amintiri de la „Junimea”, ci cu G. Ibrăileanu, Spre roman (și poate că e mai bine cu Ibrăileanu). Panu ar rămîne pentru aprilie, deși eu voi lucra acum două cronici deodată pe care să vi le trimit ca să alegeți în funcție de moment și de interese imediate. Pentru Arhiva „Ateneului” (același nr. 3, dacă lucrurile au rămas așa cum am vorbit), trimit
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Maiorescu, Cică niște cronicari), apoi despre G. Călinescu, Maiorescu, Ibrăileanu (contra infamiilor spuse despre ei - Al. George, în articolele din revistă, spune ce-am reprodus eu; în carte, La sfîrșitul lecturii, abreviază unele lucruri), apoi L. Rebreanu (specificul național), G. Panu. Dar articolele Despre moda literară, Păreri despre critica literară, între critică și istorie literară, Permanența tradiției, Virtuțile spiritului critic și altele foarte actuale? De asta nu voi răspunde: aceste articole, chiar și încă jumătate din celelalte, sunt o dovadă că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
N., idem; Sublocotenentul Dumitrașcu Petrea, Rgt.8 de Linie; Sublocotenentul Stârciu, idem; Sublocotenentul Merișescu, Rgt.9 Dorobanți; Sublocotenentul Broconeriu, Rgt.8 de Linie; Sublocotenentul Crăciunescu, idem. OFIȚERI MORȚI. Maiorul Șonțu, Rgt.10 Dorobanți; Căpitanul Mărăcineanu, Rgt.8 de Linie; Căpitanul Panu Alexandru, idem; Căpitanul Cracale, Rgt.10 Dorobanți; Locotenentul Chivu Stănescu, idem; Sublocotenentul Horea, Rgt.8 de Linie; Sublocotenentul Ulescu, idem; Sublocotenentul Jarca, idem; Sublocotenentul Marcovici, idem”. Cum numele subofițerilor, gradaților și soldaților fusese mult mai mare, ministerul se mărginise doar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
frumos, cu părul negru și o bărbuță mică de tot. și cum eu, ca fost seminarist, știam bine cântările bisericești ne-am împrietenit și, mai mult de atât, la nevoie îi eram de-a dreapta la slujbe. La noi, la Slobozia Panu oficia într-o capelă fiindcă biserică nu aveam. și uite că într-o zi moare un locuitor, un lingurar mai înstărit. Era prin luna decembrie, în postul mare și dăduse un ger de crăpau pietrele de frig. Preotul era așteptat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pândă și să te scoatem de sub mâinile lui când o fi cazul”. Întâlnirea avea loc pe teren neutru, la o țiitoare de-a lui. Am intrat, m-a poftit pe scaun și mi-a dat mâna: - Eu sunt Corneliu Panu Calimach, viță de boier, foști stăpâni pe aceste locuri până la împroprietărirea din nouă sute șai' șpe. Mai am ceva avere. Pădurea. Am vrut să te cunosc. Am aflat că ești tânăr dar nu foarte, că te porți bine cu oamenii, cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la care a participat și oastea Țării Românești sub domnia lui Mircea cel Bătrân a avut loc prima migrație a aromânilor din această regiune. Cei rămași s-au constituit În cete care au luptat Împotriva turcilor sub conducerea aromânilor Bucovală, Panu, Valaoși, Giuvara, Bellu. Susținuți de turci, albanezii musulmani au constrâns pe aromâni și slavii creștini să se refugieze În alte regiuni balcanice. Înainte de cel de al doilea război mondial, În anul 1938 la Congresul Tinerimii Române organizat la București au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
găsim mijloacele proprii pentru asemenea Întreprindere, piedicile de tot felul, ce se opun În cale, Înlăturate; inițiativa privată Încurajată, capitalurile din țară și străinătate atrase către o Întreprindere grea și uneori riscantă”. În Parlament, cei care au combătut legea, Sturdza, Panu, Mârzescu, Aurelian, În loc de a o combate În detaliile ei tehnice, fie În principiile ei, cerând de pildă să se adopte sau sistemul regalian, sau sistemul proprietății subsolului rămas În patrimoniul proprietarului suprafeței, au invocat mai multe articole din Constituție (art.
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cultivate la "Junimea", fără rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845-1883) a murit prea tânăr ca să fi lăsat lucrări temeinice de filologie. Vasile Burlă (1840-1905) se orientase în limba sanscrită și devenise notoriu prin polemica cu Cihac asupra cuvântului "rață". Gh. Panu (1848-1910) s-a pregătit pentru istorie, a făcut gazetărie și a lăsat niște vioaie Portrete și tipuri parlamentare. Opera istorică a lui A. D. Xenopol (1847-1920) e serioasă, ridicată pe o solidă documentație, dar nu depășește cercul didactic, din cauza absenței darurilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
patriote, 1900î, p. 97) spuse că are, în biblioteca sa, un Suetoniu, care aparținea în 1797 unui boier Palade. Tot d-sa citează pe Wolf, care vorbește, în veacul al XVIII-lea, de învățătura și inteligența unor boieri moldoveni. Dl Panu ("Săptămîna", 80) zice: "În tot timpul Iașul a fost superior Bucureștiului prin cultura lui și printr-o clasă de boieri inteligenți și culți". 3 Scrieri, I, Cum am învățat românește. românești se face probabil în Maramureș, în veacul al XV
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără, vorbește adesea de revistele mai vechi moldovenești. 1 Cugetări, "Revista romînă" ă1863î, p. 357. 2 Scrisori, p. 34. ăCătre I. Negruzzi, aprilie 1868.î Că tendința și spiritul Convorbirilor nu au fost o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Critice, I, p. 366 ăDirecția nouă în poezia și proza romînăî. 2 Poate nu e excesiv de pedant a aminti că, cu acest cuvânt - "pedant" -, ocărăște A. Russo în scrierile sale pe latiniști. Și, un fapt caracteristic, istorisit de dl Panu în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
critici. 1 Vezi (Critice, II, p. 335 și următoarele) caracterizarea cercului "Junimea" de către dl Maiorescu ca o societate de oameni iubitori de literatură și știință, înzestrați cu cunoștințe felurite: discuții, observări critice, un vis al inteligenței... Vezi și Amintirile dlui Panu din "Săptămîna". VI Evoluția spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" Epoca în care se dezvoltă școala critică de dinainte de "Junimea" și care ține de la 1840 până după 1860 se deosebește cu totul de acea a "Junimii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești, un sprijin tendințelor Convorbirilor literare. Spuneam că primirea bună se mai datorește și altor motive. Câteva din acele altele sunt următoarele: doctrinele științifice, mai ales darwinismul: dl Maiorescu a fost întotdeauna darwinist; ateismul: dl Maiorescu, cum arată și dl Panu, a trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un public intelectual restrâns, cum era mai ales pe atunci și care trăia aproape numai în Iași -, decât pe articolele publicate. Am văzut cum vorbește dl Maiorescu de "sfaturile" lui Alecsandri. Și sunt convins - ceea ce reiese și din Amintirile dlui Panu - că și influența dlui Maiorescu se datorește mai mult personalității sale, influenței sale directe, decât articolelor sale. Din cele spuse, se mai explică și o altă deosebire dintre vechea școală critică și dl Maiorescu: deosebirea în privința curentului poporan și a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
existat. 3 Sunt sigur că dl Maiorescu, dacă ar fi trăit în Italia pe vremea lui Garibaldi, nu l-ar fi urmat, poate ar fi zâmbit în forul său interior de "ridicolul" delirului popular; pentru dl Maiorescu, ne spune dl Panu (în "Săptămîna", anul 1901, 4), Revoluția Franceză a fost o "epidemie morală". 4 "Arta vieții ? Rezervă, discrețiune, cumpătare, în genere negațiune și în rezumat abnegațiune." "Ferește-te a da sfaturi." (Critice, II, p. 396 și p. 386. Aforisme.) În "Convorbiri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cumpătare, în genere negațiune și în rezumat abnegațiune." "Ferește-te a da sfaturi." (Critice, II, p. 396 și p. 386. Aforisme.) În "Convorbiri", zice Alecsandri (Scrisori, p. 64), e numai "critică și iar critică, și tot critică". Vezi și dl Panu ("Săptămîna", anul 1901, 6, și anul 1903, 49). VII Primul junimist: Costache Negruzii Costache Negruzzi a fost primul junimist. Mă voi încerca să dovedesc acest lucru. Junimismul a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din unele schițe! Este una din "procedurile" prin care "Junimea" se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană, e totuși deosebită de atitudinea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în partidul radical, își justifica trecerea sa prin aceea că partidul radical are același program ca și socialiștii, minus numele ("socialist"), care sperie lumea și împiedică răspândirea programului. Cineva, probabil tot autorul broșurii " Ce vor socialiștii romîni", recunoaște că dl Panu are același program ca și socialiștii, insistă însă asupra foloaselor etichetei de "socialist", arătând "însemnătatea psihologică a firmei, influența ei asupra spiritului". Autorul scrie: "Se zice "noblesse oblige", adică faptul că ai un titlu de nobil te face să faci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care a fost, dealtfel, și istoric, și nuvelist; evocatoarele Amintiri 1 Despre curentele critice moldovenești, vezi volumul nostru . Apariția acestor curente în Moldova este o altă dovadă, și cea mai importantă, pentru teza acestui articol. de la "Junimea", ale lui G. Panu, pline de tipuri vii ca un roman; Amintiri din "Junimea", cea mai bună operă a d-lui Iacob Negruzzi, și mai ales amintirile din copilărie de la sfârșitul cărții, care sunt unele din cele mai sub-stanțiale și mai frumoase pagini despre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din 13 ianuarie 1889 prin care a deranjat mult șubreda coaliție politică a momentului. Am publicat acest articol al său în cartea „A doua viață a lui Eminescu” (1994). Redăm, aici, numai ecourile articolului, după o notă a lui G.Panu publicată în ziarul „Lupta”, 15 ianuarie 1889, pagina întâi: „Ședință mai nostimă, nec plus ultra al partidului conservator a fost de data aceasta atins. Să povestim. Ședința încă nu este deschisă, când d. Vernescu intră furios cu un exemplar din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]