1,756 matches
-
la mijlocul secolului al XV-lea a papalității la Romă, după Consiliile de Constance și Basel a însemnat că papii au avut toate motivele pentru a stabili prerogativelor lor la nivel local și la nivel internațional prin valorificarea trecutului român. Curia papala a atras umaniști din toată Italia, și doi dintre ei, Nicolae al V-lea și Pius al II-lea, au devenit Papi. Nicolae a înființat Bibliotecă Vaticanului și a comandat o serie importantă de traduceri ale istoricilor greci (inclusiv pe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Biondo (1463)29. El este cel mai faimos, cu toate acestea, pentru al său Commentarii (1458-1464; publ. 1584), un bilanț autobiografic scris la persoana a treia, care, după ce povestește rapid începutul carierei sale, oferă detalii fascinante despre alegerea să papala și anii lui că Pontif 30. În 1470, Bartolomeo Platina, pe atunci prefect al Bibliotecii Vaticanului, refăcea și completă cu multe alte surse Liber pontificalis, scriind despre angajatele și de multe ori bogate în scandaluri Vitae Pontificum [Viețile papilor]. Dintre
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
orașului de la înființarea să până la începutul anilor 1300. Dar abia la vârsta pensionării, în ultimii trei ani ai vieții sale, Guicciardini a descoperit formulă prin care a dat cea mai bună întrebuințare talentelor istorice, precum și experiența să vastă în guvernul papal și în serviciul familiei Medici. Scriind Storia d'Italia [Istoria Italiei] (1537-1540) care urmărea destinele tuturor marile puteri italiene simultan, Guicciardini a avansat ideea de "Italia" ca un construct semnificativ care a fost deja prezent în Italia illustrata a lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
75 Discorsi, i. 4, pp. 83: "dico come ogni città debbe avere i suoi modi i quali îl popolo possa afogare l'ambizione sua, e massime quelle città che nelle cose importanți și vogliono valere del popolo". 76 Că guvernator papal, Guicciardini a apărat răsunător teritoriile Bisericii de atacul armat, chiar și când scaunul papal era vacant. 77 Guicciardini, "Considerazioni", ÎI.19, în Opere, Lugnani Scarano (ed.), I, p. 668. Vezi, de asemenea, Osvaldo Cavallar, Francesco Guicciardini giurista, Milano, 1991. 78
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modi i quali îl popolo possa afogare l'ambizione sua, e massime quelle città che nelle cose importanți și vogliono valere del popolo". 76 Că guvernator papal, Guicciardini a apărat răsunător teritoriile Bisericii de atacul armat, chiar și când scaunul papal era vacant. 77 Guicciardini, "Considerazioni", ÎI.19, în Opere, Lugnani Scarano (ed.), I, p. 668. Vezi, de asemenea, Osvaldo Cavallar, Francesco Guicciardini giurista, Milano, 1991. 78 Discorsi, îi. 19, p. 175. A se compară Ercole, La politica del Machiavelli, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
commissarii și commissarii generales în administrația ecleziastica britanică a secolului al XIII-lea: Colin Morris, "The Commissary of the Bishop în the Diocese of Lincoln", în Journal of Ecclesiastical History, 10 (1959), pp. 50-65; Robert Brentano, York Metropolitan Jurisdiction and Papal Judges Delegate (1279-1296), University of California Press, Berkeley & Los Angeles,1959, pp. 72-77. Asupra commissaries în administrația papala: Charles Samaran and Guillaume Mollat, Paris, La Fiscalité pontificale en France au XIVe siècle, Fontemoing, 1905, pp. 76 ff., 174ff.; Guillaume Mollat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Bishop în the Diocese of Lincoln", în Journal of Ecclesiastical History, 10 (1959), pp. 50-65; Robert Brentano, York Metropolitan Jurisdiction and Papal Judges Delegate (1279-1296), University of California Press, Berkeley & Los Angeles,1959, pp. 72-77. Asupra commissaries în administrația papala: Charles Samaran and Guillaume Mollat, Paris, La Fiscalité pontificale en France au XIVe siècle, Fontemoing, 1905, pp. 76 ff., 174ff.; Guillaume Mollat, "Un Envoi en France de commissaires pontificaux après la restitution d'obédience à Benoit XIII (1404-1405)", Annales de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
l'on ferait chez nous la grande place qu'il mérite și șes oeuvres complètes n'avaient pas păru à la mauvaise heure, en 1941 et 1942...". 12 Hintze, "Der Commissarius", pp. 263-265. Asupra iudex delegatus vezi: Richard Schmutz, "Medieval Papal Representatives: Legatus, Nuncius and Judges", în Studia Gratiana, 15 (1972), pp. 443-463; cu corectivul lui Robert C. Figueira, "The Classification of Medieval Papal Legates în the Liber Extra", Archivum Historiae Pontificiae, 21 (1983), pp. 211-228; idem, "Decretalists, Medieval Papal Legation
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
en 1941 et 1942...". 12 Hintze, "Der Commissarius", pp. 263-265. Asupra iudex delegatus vezi: Richard Schmutz, "Medieval Papal Representatives: Legatus, Nuncius and Judges", în Studia Gratiana, 15 (1972), pp. 443-463; cu corectivul lui Robert C. Figueira, "The Classification of Medieval Papal Legates în the Liber Extra", Archivum Historiae Pontificiae, 21 (1983), pp. 211-228; idem, "Decretalists, Medieval Papal Legation, and the Român Law of Offices and Jurisdiction", în Res Publică Litterarum, 9 (1986), pp. 119-135, împreună cu Brentano, York Metropolitan Jurisdiction; J. E.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Medieval Papal Representatives: Legatus, Nuncius and Judges", în Studia Gratiana, 15 (1972), pp. 443-463; cu corectivul lui Robert C. Figueira, "The Classification of Medieval Papal Legates în the Liber Extra", Archivum Historiae Pontificiae, 21 (1983), pp. 211-228; idem, "Decretalists, Medieval Papal Legation, and the Român Law of Offices and Jurisdiction", în Res Publică Litterarum, 9 (1986), pp. 119-135, împreună cu Brentano, York Metropolitan Jurisdiction; J. E. Sayers, Oxford University Press, Oxford, 1971; și Mary G. Cheney, Roger Bishop of Worcester, 1164-1179, Oxford
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
italiano, 3 vol., ed. Guido Rossi, Milano, Giuffrè, 1977, ÎI, pp. 537-584; Giovanni Tabacco, "Sulla distinzione fra vicariato politico e giuridico del sacro impero", Bollettino storico-bibliografico subalpino, 46 (1948), pp. 31-71; Philip J. Jones, The Malatesta of Rimini and the Papal State: A Political History, Cambridge University Press, Cambridge, 1974, pp. 262-288. 31 Pințo, "Controllo", pp. 229, 240, nota 27. Aceasta ar părea să fie o instanță importantă a rațio status regis aplicat acum de un oraș care se consideră princeps
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Preoții Mihai Rotaru, Gheorghe Dumitraș, Gheorghe Vamoșiu, Martin Mihoc, Ștefan Tătaru au fost arestați și condamnați în legătură cu Nunțiatura din București. Părintele Dominic Neculăeș a fost arestat de la Fărăoani și condamnat pentru că - așa cum era obiceiul - de hram tinerii au arborat steagul papal. Părintele Petru Băcăoanu a fost omis. Sf. sa a făcut parte din primul lot de franciscani condamnați. A fost condamnat la 5 ani, pe care i-a executat la „Canal-Peninsula” și la Gherla. Părintele Anton Olaru a fost arestat la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-l reasculta. Din nefericire nu a rămas nicio înregistrare a cântecelor interpretate în perioada de dinaintea arestării. Trebuia găsită o cale de a face ca acesta să dispară cât mai discret. Ocazia se ivi pe neașteptate. În Capitală funcționa încă Nunțiatura Papală și Securitatea îi urmărea de câțiva ani activitatea pas cu pas datorită relațiilor diplomatice firești ce le avea direct cu Vaticanul, respectiv cu Sf. Părinte. Erau transmise date și informații cu privire la problemele comunității catolice din țară și în mod deosebit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
curtea imperială cât și Biserica Catolică se pricepeau bine să facă o politică de atragere a românilor la catolicism, dovedind o remarcabilă flexibilitate: ele nu cereau o convertire integrală, ci numai acceptare a patru puncte considerate esențiale - 1.recunoașterea supremației papale; 2. purcederea Sfântului Duh și dela Fiul(filioque), nu numai dela Tatăl; 3.recunoașterea existenței purgatoriului și 4. folosirea pâinii nedospite la euharistie - cei «uniți» astfel cu Roma urmând să păstreze riturile și datinile practicate dintotdeauna. În schimbul acceptării unirii cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
către mijlocul veacului al XVIII-lea, dar mult mai active, au influențat promovarea culturii în rândurile oamenilor din popor, școlile din Blaj. Diploma din 1701, zisă și leopoldină, prin care împăratul Leopold I formulează și statornicește condițiile unirii cu biserica papală, decretează înființarea de școli de limba română în Alba Iulia, Hațeg și Făgăraș. Greutățile primilor ani ai stabilirii definitive a centrului bisricii unite au făcut ca preocupările întăririi unei școli naționale românești să rămână pe planul al doilea. Abia dela
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
merge la Ierusalim. Este consacratpreot, la Veneția. Viziunea din La Storta, sub impactul căreia, mai târziu, va numi ordinul întemeiat de el după numele lui Isus. 1538 Aflat la Roma, celebrează prima liturghie, în ziua de Crăciun. 1540 Prin bula papală Regimini militantis Papa Paul al III-lea aprobă, la 27 septembrie, ordinul Societatea lui Isus. Corectarea versiunii Autografe a Exercițiilor cu Salmerón și Broët. 1540 Introducerea Inchiziției în Italia, la 21 iulie. 1541 Ignațiu, Xaveriu, Favre, Laínez, Salmerón, Rodrigues și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din Roma. Urmară prigoanele 5 din partea lui Mudarra și Barreda, care spuneau că Pelerinul și însoțitorii săi fuseseră alungați din Spania, din Paris și din Veneția. Dar, în cele din urmă, cei doi mărturisiră - în prezența Guvernatorului și a trimisului papal 6, care era atunci în Roma - că nu puteau zice nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor, nici despre învățătura lor. Trimisul papal porunci să nu se mai spună nimic în această privință, dar Pelerinul se împotrivi, spunând că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din Veneția. Dar, în cele din urmă, cei doi mărturisiră - în prezența Guvernatorului și a trimisului papal 6, care era atunci în Roma - că nu puteau zice nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor, nici despre învățătura lor. Trimisul papal porunci să nu se mai spună nimic în această privință, dar Pelerinul se împotrivi, spunând că ar dori o hotărâre definitivă, ceea ce nu plăcu nici trimisului papal, nici Guvernatorului, nici chiar celor care mai înainte se arătaseră binevoitori față de Pelerin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor, nici despre învățătura lor. Trimisul papal porunci să nu se mai spună nimic în această privință, dar Pelerinul se împotrivi, spunând că ar dori o hotărâre definitivă, ceea ce nu plăcu nici trimisului papal, nici Guvernatorului, nici chiar celor care mai înainte se arătaseră binevoitori față de Pelerin. Câteva luni mai târziu, Papa se reîntoarse în sfârșit la Roma. Pelerinul merse la Frascati să vorbească cu Papa și îi înfățișă pățaniile sale. Papa se ocupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pentru puterea de a ridica Calea Crucii cu aplicarea atașatei indulgente în bisericile Vicarului Apostolic al Moldovei, si de a putea comunica această putere altei persoane religioase atunci cand nevoia o cere! Vă rugăm, de asemenea, dreptul de a da Binecuvântarea Papala coroanelor, medaliilor și crucilor. Domnul Alexandru Savul primul interpret al Agenției și Consulatului General al Austriei în Iași, a prestat servicii raportate misiunii, în special în timpul șederii rușilor în Moldova, si cu râvna și în grabă, la orice ocazie nu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a Ebreos = Pentru că sunt evreu) confirmă această afirmație <endnote id="(375, p. 49)"/>. Pentru mai multă siguranță, În secolul al XV-lea, bărbații evrei au fost obligați să poarte, pe lângă Judenhut, și rondela de stofă galbenă (rota). Conform unui decret papal din 1257, evreicele erau obligate să poarte fie un văl cu două dungi albastre (oralia), fie o pălărie cornută (cornalia), fie clopoței la poalele rochiilor - un stigmat sonor, asemănător cârâitoarelor pe care le foloseau leproșii. Fiind considerați leproși spirituali, evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și aici evreii sunt obligați să poarte semne vestimentare distinctive. În 1233, de exemplu, deci imediat după Conciliul al IV-lea de la Lateran, regele Ungariei, Andrei al II-lea, și fiul acestuia, Bela al IV-lea, se angajează În fața legatului papal, jurând pe Evanghelie, ca „de acum Înainte evreii, saracinii și ismaeliții să fie arătați prin semne deosebite și să fie despărțiți de creștini” <endnote id="(5, p. 4)"/>. Este o hotărâre care se referă și la comitatele Inculpat În fața tribunalului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sub control, astfel că s-au simțit obligați să intervină, cu toată autoritatea lor, Împăratul german Frederic al II-lea (În 1236) și papii Inocențiu al IV-lea (În 1247) și Grigore al X-lea (În 1272). Printr-o bulă papală, Inocențiu al IV-lea declara În mod tranșant : „Deși Sfânta Scriptură Îl Învață pe evreu «Să nu ucizi», [...] ei sunt acuzați pe nedrept că Își Împart de Paști inima unui copil asasinat. Dacă se găsește pe undeva vreun cadavru, lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
confirmat ulterior de regele Cazimir cel Mare, În 1334, și apoi de Marele Hatman al Coroanei, Jan Tarnowski, pe la mijlocul secolului al XVI-lea <endnote id="(682, p. 35)"/>. Probabil că Bolestaw a luat ca model actele similare germane și bulele papale din 1236, 1247 și 1255, redactate și emise În vederea opririi sângeroasei fantome care bântuia prin Europa. Iată un fragment din Statutul de la Kalisz, din 1264 : „Este strict interzis ca evreii să fie acuzați că beau sânge uman”. Dacă inculparea se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Bulgaria aveau ambasadori rezidenți la Buenos Aires), Egiptul, Libanul, Republica Sud-Africană, China, Japonia și Coreea de Sud. Mai existau câteva Consulate generale și 50 de Consulate onorifice ale Turciei, Norvegiei, Siriei, Nicaragua, Singapore... Prima vizită am făcut-o Decanului Corpului Diplomatic, Nunțiul Papal, decan "de jure" în toate țările catolice. Spre plăcuta mea surpriză, Monsegnore Bolonek, născut în Polonia, fusese anterior în misiune la București, îndeplinind și funcția de Decan al Corpului diplomatic, și îl cunoscusem în calitatea mea de director la "Țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]