1,612 matches
-
într-o vilă din satul Perivolia, lângă Chania. Regele și anturajul său au fugit din această reședință spre proprietatea primului ministru, Emmanouil Tsouderos, de unde au putut urmări aterizarea parașutiștilor germani în apropierea vilei regale. S-a dovedit mai târziu că parașutiștii nu aveau ca sarcină capturarea regelui, ci fuseseră lansați din greșeală în acel sector, obiectivul lor fiind în sectorul Galatas. Royal Navy era gata în orice moment să asigure evacuarea regelui, atașatul militar britanic, colonelul J.S. Blunt, fiind ofițerul de
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
debarcare amfibie germană în regiune și mai multe unități nu au participat la contraatac, fiind lăsate să apere plajele, deși navele Royal Navy erau capabile să interzică orice astfel de tentativă. Contraatacul a fost declanșat noaptea, dar, până în acel moment, parașutiștii germani reușiseră să stabilească poziții defensive puternice, iar proaspăt sosiții vânători de munte au venit în sprijinul apărării germane. Forța contraatacului a slăbit treptat, aliații nereușind să reia controlul asupra aeroportului. După eșuarea atacului, forțele aliate s-au retras pe
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
supraviețuitori de pe celelalte două nave. Pe 24 mai, după atacurile aeriene asupra pozițiilor aliate de la Kastelli, batalionul al 95-lea de geniști germani au atacat orașul. Aceste atacuri aeriene au facilitat evadarea parașutiștilor germani capturați de aliați pe 20 mai. Parașutiștii eliberați au ucis mai mulți ofițeri neozeelandezi de la comanda Regimentului I elen. În ciuda acestei pierderi, luptătorii greci au opus o rezistență îndârjită, dar în condițiile în care dispuneau de doar 600 de puști și doar câte mii de cartușe pentru
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
italiene care debarcaseră cu o zi mai înainte în Golful Mirabella. Comandantul italian din Insulele Dodecaneze își oferise sprijinul germanilor încă din 21 mai, dar Hermann Göring a aprobat intrarea în luptă a italienilor doar după ce devenise evident că atacul parașutiștilor săi nu se desfășura în ritmul planificat. Pe 1 iunie, garnizoana de 5.000 de apărători ai Sphakiei a capitulat. O parte dintre apărători au reușit să părăsească orașul și s-au refugiat în regiunile înalte ale insulei, provocând numeroase
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
populația locală. Ar mai trebui amintit că britanicii au fost învinși în Creta de militarii trupelor de elită germane care fuseseră la un moment dat prizonierii de război ai Aliaților. În timpul luptelor din Olanda, britanicii au reușit să captureze numeroși parașutiști germani, dar nu au fost capabili să evacueze decât 1.200 de prizonieri până la capitularea olandezilor. Astfel, cei mai mulți parașutiștilor germani au fost eliberați și au reluat lupta împotriva aliaților. Comandanții aliați erau foarte îngrijorați de posibilitatea ca germanii să folosească
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
care fuseseră la un moment dat prizonierii de război ai Aliaților. În timpul luptelor din Olanda, britanicii au reușit să captureze numeroși parașutiști germani, dar nu au fost capabili să evacueze decât 1.200 de prizonieri până la capitularea olandezilor. Astfel, cei mai mulți parașutiștilor germani au fost eliberați și au reluat lupta împotriva aliaților. Comandanții aliați erau foarte îngrijorați de posibilitatea ca germanii să folosească Creta pe post de „trambulină” pentru atacurile împotriva Ciprului sau Egiptului, pentru a veni în sprijinul trupelor germano-italiene care
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
pe post de „trambulină” pentru atacurile împotriva Ciprului sau Egiptului, pentru a veni în sprijinul trupelor germano-italiene care luptau în Libia. Orice amenințare din această direcție a dispărut însă odată cu declanșarea războiului împotriva Uniunii Sovietice. Pierderile în rândul trupelor de parașutiști germani au fost foarte ridicate din punctul de vedere al lui Hitler, iar comandanții naziști au trebuit să refacă doctrina trupelor aeropurtate. Victoria greu obținută în Creta a eliminat posibilitatea folosirii pe scară largă parașutiștilor în timpul operațiunilor din Uniunea Sovietică
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
Pierderile în rândul trupelor de parașutiști germani au fost foarte ridicate din punctul de vedere al lui Hitler, iar comandanții naziști au trebuit să refacă doctrina trupelor aeropurtate. Victoria greu obținută în Creta a eliminat posibilitatea folosirii pe scară largă parașutiștilor în timpul operațiunilor din Uniunea Sovietică. Folosirea parașutiștilor în timpul cuceririi Cretei i-a impresionat profund pe comandanții militari aliați. Fără să cunoască amploarea pierderilor germanilor, planificatorii militrari aliați au început să depună eforturi importante după luptele din Creta pentru crearea unei
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
au fost foarte ridicate din punctul de vedere al lui Hitler, iar comandanții naziști au trebuit să refacă doctrina trupelor aeropurtate. Victoria greu obținută în Creta a eliminat posibilitatea folosirii pe scară largă parașutiștilor în timpul operațiunilor din Uniunea Sovietică. Folosirea parașutiștilor în timpul cuceririi Cretei i-a impresionat profund pe comandanții militari aliați. Fără să cunoască amploarea pierderilor germanilor, planificatorii militrari aliați au început să depună eforturi importante după luptele din Creta pentru crearea unei largi forțe aeropurtate. Bătălia din Creta nu
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
real din Haifa, Amnon Lipkin Șahak (Shahak) s-a înrolat în armată în anul 1962, având deja gradul de caporal. Înainte de a opta pentru cariera militară se gândise să învețe dreptul. În anul 1962 s-a înrolat în brigada de parașutiști. A participat la acțiunile israeliene de represalii împotriva fedainilor arabi palestineni din Djenin și Samua. La Războiul de Șase Zile din iunie 1967 a luat parte în calitatea de comandant adjunct de batalion, iar după terminarea războiului a comandat unitatea
Amnon Lipkin-Șahak () [Corola-website/Science/310173_a_311502]
-
tinereții" care a avut drept scop uciderea mai multor comandanți ai OEP la Beirut, responsabili de organizarea multor acțiuni de teroare contra cetățenilor israelieni. În cursul Războiului de Yom Kippur în octombrie 1973 a fost comandant adjunct al brigazii de parașutiști care a luptat la "Ferma chinezească" și în zona Ismailia. În anul 1977 a fost numit comandant al brigăzii de parașutiști, și a servit in această funcție, între altele, în operația Litani în sudul Libanului. În Războiul din Liban din
Amnon Lipkin-Șahak () [Corola-website/Science/310173_a_311502]
-
contra cetățenilor israelieni. În cursul Războiului de Yom Kippur în octombrie 1973 a fost comandant adjunct al brigazii de parașutiști care a luptat la "Ferma chinezească" și în zona Ismailia. În anul 1977 a fost numit comandant al brigăzii de parașutiști, și a servit in această funcție, între altele, în operația Litani în sudul Libanului. În Războiul din Liban din iunie 1982 dintre Israel și organizațiile de gherilă palestinene a fost comandantul forței numite " de oțel" și a fost mai pe
Amnon Lipkin-Șahak () [Corola-website/Science/310173_a_311502]
-
Puxley dar a preferat numele Purley. Mama sa era Welsh, nascându-se într-un sătuc din Cwmfelinfach. David a mers la Colegiul Seafordand apoi la Dartington Hall în Devon. După ce a fost ofițer în Armata Britanică (a fost cu Regimentul de Parașutiști în Aden, Yemen) și apoi a concurat în curse cu o AC Cobra și o Chevron, Purley a concurat în Formula Trei având succes, incluzând trei victorii la Chimay între anii 1970 și 1972. În 1972 Purley a fost unul
David Purley () [Corola-website/Science/334328_a_335657]
-
al armatei israeliene în perioada 1987-1991. s-a nascut că Dan Shimron în kibuțul Ashdot Yaakov că fiu al lui Eliyahu Dozoricz-Shimron și al soției sale,Tova. În anul 1955 s-a înrolat în armată ca voluntar în unitățile de parașutiști, făcând parte din batalionul 890. Îb armata i-a fost schimbat din greșeală numele de familie din Shimron în Shomron (numele ebraic al Samariei). După parcurgerea etapelor antrenamentelor că parașutist combatant, a fost trimis la un curs de ofițeri de
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
postului de poliție A-Rahwa,la Operația Gulliver - raidul asupra postului de poliție iordanian Rharandal și la Operația Citru (Lulav) - raid contra postului de poliție Hussan A participat la Campania din Sinai (Operația Kadesh) din 1956 în fruntea unei companii de parașutiști. În timpul Războiului de Șase Zile a comandat o unitate militară pe frontul egiptean și a fost cel dintâi parașutist care a ajuns la Canalul de Suez, fiind decorat pentru această acțiune cu medalia pentru serviciu deosebit. În 1974 a devenit
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
raid contra postului de poliție Hussan A participat la Campania din Sinai (Operația Kadesh) din 1956 în fruntea unei companii de parașutiști. În timpul Războiului de Șase Zile a comandat o unitate militară pe frontul egiptean și a fost cel dintâi parașutist care a ajuns la Canalul de Suez, fiind decorat pentru această acțiune cu medalia pentru serviciu deosebit. În 1974 a devenit comandantul forței de infanterie și parașutiști. A planificat și comandat Operația Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni de pe un
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
a comandat o unitate militară pe frontul egiptean și a fost cel dintâi parașutist care a ajuns la Canalul de Suez, fiind decorat pentru această acțiune cu medalia pentru serviciu deosebit. În 1974 a devenit comandantul forței de infanterie și parașutiști. A planificat și comandat Operația Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni de pe un avion Air France deturnat spre Uganda de teroriști germani,aflați în slujba unei organizații teroriste palestinene și care beneficiaseră de complicitatea președintelui ugandez Idi Amin. În această
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
10 avioane de transport Hercules în Argentina, imediat ce forța expediționară britanică s-a pus în mișcare în aprilie 1982. Nick van der Bijl notează că după înfrângerea trupelor argentiniene de la Goose Green, Venezuela și Guatemala s-au oferit să trimită parașutiști în Falkland. Din Libia, condusă pe atunci de Muammar Gaddafi, Argentina a primit 20 lansatoare și 60 de rachete SA-7, împreună cu mitraliere, mortiere și mine. O parte din aceste operații clandestine au fost aranjate de Uniunea Sovietică. Un aspect interesant
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
bombelor” ("Bomb Alley"), a fost scena unor atacuri aeriene repetate la joasă înălțime a avioanelor de luptă argentiniene. Cei 4000 de oameni ai Brigăzii 3 Commando (3 Commando Brigade) au fost desfășurați la sol după cum urmează : Batalionul 2 - regiment de parașutiști (2nd Battalion, Parachute Regiment - 2 Para), de la bordul feribotului “Nordland” și Comandoul 40 de pușcași marini (40 Commando - Royal Marines) de la bordul navei amfibie “HMS Fearless” L10 6, au debarcat în San Carlos (Blue Beach), Batalionul 3 - regiment de parașutiști
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
parașutiști (2nd Battalion, Parachute Regiment - 2 Para), de la bordul feribotului “Nordland” și Comandoul 40 de pușcași marini (40 Commando - Royal Marines) de la bordul navei amfibie “HMS Fearless” L10 6, au debarcat în San Carlos (Blue Beach), Batalionul 3 - regiment de parașutiști (3rd Battalion, Parachute Regiment - 3 Para) a debarcat în portul San Carlos (Green Beach) de pe nava amfibie “HMS Intrepid” L11 6, iar Comandoul 45 al RFA "Stromness" (A344) a debarcat în Ajax Bay (Red Beach). Cele 16 nave de debarcare
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
au explodat. Argentinienii au pierdut în total 22 avioane în cursul atacului, respectiv: 9 Dagger, 5 A-4C, 3 A-4Q, 3 A-4B și 2 Pucara. Începând din 27 mai, până în 28 mai, circa 500 de oameni ai Batalionului 2 - regiment de parașutiști (2nd Battalion, Parachute Regiment - 2 Para), având ca suport de artilerie, bateria 8 (Alma) Commando Battery, Royal Artillery, s-a apropiat de Darwin și Goose Green, ocupate de Regimentul 12 Infanterie argentinian, declanșând atacul asupra acestora. După un schimb intens
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
argentiniene deloc de neglijat de la Goose Green au fost scoase din luptă, forțele britanice au avut posibilitatea de a ieși din capul de pod de la San Carlos. În 27 mai, oamenii din Brigada 3 Comando și cei din Regimentul 3 parașutiști s-au deplasat în maeș forțat către localitatea Teal Inlet.(Caleta Trullo) În același timp, 42 de soldați ai trupelor de comando s-au îmbarcat într-un elicopter pentru a se deplasa în zona Muntelui Kent. Neavând cunoștință de forța
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Swan Inlet house”, folosind un număr de elicoptere militare de tip Westland Scout. Descoperind că în zonă nu sunt soldați argentinieni, depășindu-și atribuțiile, aceștia au cerut ca un elicopter RAF Chinook să facă încă un transport de trupe de parașutiști (2 Para) la Fitzroy, o așezare din Port Pleasant și Bluff Cove, o așezare din Port Fitzroy. Această înaintare necoordonată a produs coșmaruri comandanților acestei operații combinate, aceștia descoperind în scurtă vreme că au o zonă descoperită de cca. 48
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Sheffield”, 19+1 pe HMS “Coventry”, și 13 pe HMS “Glamorgan”. Din acești 86, 14 erau bucătari, cel mai ridicat procent dintre toate specialitățile marinei. Din trupele de infanterie, 33 erau membri ai Welsh Guards, 21 din Batalionul 3 de parașutiști, 18 din al doilea, 19 erau membri ai trupelor Special Air Service, 3 din trupele Royal Signals, 8 din Scots Guards, și 8 din Scots Guards (geniști). Primul Batalion “7th Duke of Edinburgh's Own Gurkha Rifles” a pierdut un
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
și a realizat numeroase programe radiofonice privind religia și tradiția evreiască, la Studiourile de radio ale Armatei israeliene ("Galei Tzahal"). În calitate de rabin în armata israeliană, i-a însoțit pe Șef Rabinul de atunci al Israelului, Shlomo Goren, și trupele de parașutiști care au redobândit partea veche a Ierusalimului și Zidul de Apus, în timpul Războiului de Șase Zile, în anul 1967. A deținut și funcția de editor al revistei “Mahanaim” (1961-1972) a Rabinatului militar. În anul 1967 a fost ales rabinul moșavurilor
Menachem Hacohen () [Corola-website/Science/305684_a_307013]