1,835 matches
-
familia sau vecinii din sat. Neîncrezători și suspicioși, gospodarii se codeau, împingându-se unul pe altul, până când, câte unul mai îndrăzneț, suduind cu năduf de "paștele și grijania, care te-a plimbat cu sania", zvârlea căciula în țărână și câteva parale în cutia de tablă a fotografului și se lăsă răstignit la soare, în jilțul de lemn din fața aparatului. Fotograful îi prindea ceafa într-o zgardă de metal, cu care era prevăzut spătarul jilțului, imobilizându-i astfel capul ca pe un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Cele câteva luni saupoate un an la Bacău, îmi par un vis îndoielnic. Nu știu bine pentru ce, de la Bacău, tatăl meu m-a dus la Roman la școală. (În vremea asta tatăl meu probabil că pierdea cele din urmă parale.) La Roman m-a încredințat unei rude a sa, deși în acel oraș stătea mătușa mea. Cauza - poate o răcire cu familia mamei mele, de care se cam îndepărtase, probabil prin însurătoarea lui a doua; dar mai degrabă pentru că ruda
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
beția lui, să-i spună: „Tu singur te vei vinde... Și Încă destul de ieftin...“. „Ai judecat corect, răspunse Ippolit. Fiecare dintre noi, continuă el, e propriul său Mesia și propriul său trădător. Suntem În stare să ne vindem pentru o para chioară“, adăugă el. gesticulând grandilocvent. Salahorul avusese gura pocită. Drumul spre pierzania lui Subotin abia Începuse. Alcoolul și lipsa de stăpânire aveau să-l ducă În iad. „Vorbești cu păcat“, Îi aruncă o vorbă unul din ceată... „Poate, replică Subotin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fi falșificat ba mai mult: ajută la regenerare ajutând sângele organismului să fie Îmbunătățit, prelungind viața...!” „Am Înțeles. Mai merge o sticlă...?” „Chiar două, domn’inginer să trăiți. Om ca Dv. mai rar... Să vă ajute Bunul Dumnezeu, să aveți parale și să mai veniți: vă aștept cu multă placere...!” Puțin după miezul nopții, Tony Pavone părăsi localul oarecum cherchelit, nu reușise totuși să se Îmbete: Băuse extrem de mult și, poate ar mai fi băut, dacă nu era timpul să plece
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
câștig mai substanțial În raport cu valoarea barăcilor, el având mare nevoie de bani: În următoarele zile Împlinea respectabila vârstă de șaizeci ani, promițând tuturor o beție de zile mari, Îi vorbi convingător. „Ai numai impresia dar, am Înțeles destul de bine...! Cu parale, putem deschide toate ușile...!! Dacă ne Înțelegem care-i ciubucul ce-l vrea directorul precum și partea ce mi se cuvine, În câteva zile vei primi marfa. Ce părere ai...??” De emoție, lui Tony Pavone Îi apăru câteva lacrimi. Îi strânse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
solicitat la maximum. Pentru a câștiga timp, stopând temporar excesul de zel al unor beneficiari răutăcioși, Îi invita pe rând la unul din restaurantele de prim rang al capitalei unde Împăcarea spiritelor se făcea până târziu după miezul nopții cu parale cheltuite din propiul buzunar dar, În final cu Îmbrățișări, cu sărutări, simpatii și promisiuni din cele mai bizare...!! Într’una din toate diminețile extrem de tumultoase când la biroul său venise mulți șefi de echipă cu probleme profesionale, șoferi ce așteptau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
le dă dreptul să violeze dreptul de propietate numai la sesizarea verbală a oricărui informator...!! Motivând posesia unor arme de foc, ori valută Occidentală, Îți scotocesc casa Într’o așa manieră Încât după plecarea lor stricăciunile te va costa multe parale să le remediezi...!! Tony Pavone se Încruntă. „Proaste legi...! Nu-mi aduc aminte să fi votat o asemenea aberație...!! Adică cum? Omul nu mai este stăpân În propia lui casă in timp ce siguranța zilei de mâine e călcată in
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de pastramă de oaie la grătar și unde se presupunea halbele pline cu bere aburindă...!! Toată lumea Înghițea În sec, inclusiv Șeful Șantierului care nu mai băuse de ieri. Îi făcu semn lui Tony Pavone să se apropie, Întrebându-l. „Ai parale la tine...??” „Nu prea multe, dar...Cât ai nevoie...?” „Nu pentru mine, vei vedea...!” În fața intrării În restaurant,Șeful de Șantier făcu un semn tuturor să se oprească.Scoase o batistă stergându-și transpirația de pe frunte, slăbind nodul la cravată, văicărindu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tendențioase sunete de admirație, e din aur...? Dar lănțișorul acesta din jurul gâtului cu Isus Hristos răstignit pe cruce...?” Tony Pavone, dădu din cap afirmativ neânțelegând sensul tendențios al Întrebării. “Frumoase bijuterii...! - oftă așa zisul colonel. O dovadă În plus, mata ai parale, nu glumă. În mod sigur, ofițerul acela a mirosit el ceva...!!” “Idiotul...” - Îl gratifică Tony Pavone. Ce banală afirmație...! În mod sigur, acest presupus colonel n’a terminat școala elementară, În caz contrar n’ar pune asemenea stupidă Întrebare. “Îmi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
protestă el exasperat. „Din moment ce tovarășul ministru a fost de acord. Privi-ți semnătura...!” Directorul Comercial izbucni. „Povești...Nu-mi spune mie tovarășe, eu cunosc filiera..! Cei dela minister se ghiftuiesc semnând hârtii peste hârtii iar noi dela Direcție nu avem parale să cumpărăm o simplă limonadă. Poftim Înapoi hârtia...! Du-te repede la ministru să-ți de-a cartonul...! Lămurit...?” Stupefiat, Tony Pavone Înțelese refuzul. Mai putea oare merge Înapoi...? Înțelegând despre ce-i vorba, Tony Pavone acționă pe moment. Numără
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
reluă. “Mare dobitoc am fost, iar acum regret amarnic.Trebuia să am răbdare să mai aștept, nu să ți-l dau ție gratis pe bunul meu amic Tony Pavone. Cu puțină diplomație, puteam scoate dela el multe, neînchipuit de multe parale. Așa Însă, cu ce m’am ales...?” Când aud de numele lui, fac alergie. Câtă Îndrăzneală auzi dumneata domnule, să reclame un colonel de miliție guvernului...! Om cu capacitate profesinală Însă, colonelul Pană a dat dreptate hainei militare sfătuindu-mă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone intrând În panică. De multe ori Îi fulgerase În cap ideea să dispară agățat În jurul gâtului de capătul unei frânghii...! Dar surpriza, nu se lăsă prea mult așteptată...! Zadarnică alergătură, ducându-se pe Apa Sâmbetei un sac burdușit cu parale nu mai vorbim de nopțile consumate prin diferite cârciumi milogindu-se de toți neisprăviții cu puteri de decizie: serviciul pașapoarte Îi trimise la instituție răspunsul negativ...!! Cu lacrimi În ochi, dezamăgit,Tony Pavone arătă tuturor negativul primit, În timp ce Șeful Șantierului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
incredibilă...!! Individul, dacă-l Întâlneai din milă Îi ofereai bani să-și cumpere o cafea, totuși acest travestit personaj putea face minuni la serviciul pașapoarte. Îi ascultă cu atenție spovedania lui Tony Pavone, după care se interesă. „Spune-mi, ai parale ori pierdem timpul...?” „De ce sumă e nevoie...?” Incredibilul salvator, se scărpină după ceafă dând impresia unor calcule, studiindu-l cu coada ochiului.Se răsuci Într-o parte, privindu-l fix. „Două persoane cu destinație diferită, credemă, nu-i atât de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rămase mut de uimire. La așa o sumă de mare nu se aștepta...! Dacă evalua acești bani la salariul unui lucrător calificat de optzeci - o sută dollary pe lună, În câți ani de muncă cinstită putea cineva să adune atâtea parale...? Dar, pronosticând la rece zilele amare ce se apropiau, oare numai un pumn de dollary valora viața lui și a prietenei sale...? Se decise repede. „Urmează să dau un avans...?” „Deocamdată, nu. Te avertizez Însă, să ai banii pregătiți... Cât
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vreme dispăruse total din comerț. Cantitatea din aceste două produse fiind insuficientă pentru a corespunde rațional În oricare gospodărie, puținul care totuși puterea Îl oferea populației prin magazinele sale, era vândut pe sub mână la prețuri exorbitante, iar unii ce aveau parale făceau stocuri peste limita necesară. Pentru a curma acest comerț la bursa neagră, Dictatorul analfabet Nicolae Ceaușescu mai emise un Decret de Lege, tot la fel de Întortochiat ca și cele anterioare cu diferite Înțelesuri În care nimeni nu mai știa unde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
misiunea de a suspecta și informa orice mișcare...! Îți imaginezi pericolul...?” „La drept vorbind, mi-a fost teamă de un refuz...!” „În situații de forță majoră, trebuie să ai curaj domnule. În această situație, trebue să Încercăm. Spunemi, mai ai parale...?” „Mai am...!” „Bine...! Dă-mi te rog pașaportul, fugi repede la agenție și returnează biletul de avion, iar În acest interval de timp eu, voi Încerca să opțin viza suplimentară pentru o escală turistică În, Germania Federală. Am grăit bine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
așa zisei „China Tower”, În care aproape toate magazinele sunt burdușite cu aur În formă de bijuterii, nu mai vorbim de unele pietre prețioase expuse În toate culorile În timp ce diamantele Îți Înflăcărează imaginația...! Oarecum documentată, Atena preciză. „Oameni cu multe parale vin din toate emisferele planetei și se reped să facă cumpărături În acest „Magnific” centru comercial al produselor din aur și pietre prețioase, minunându-se de măiestria făuritorilor...! Uite ce. Sunt de acord să efectuăm această mică plimbare, cu o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dar Sammler era preocupat de chestiuni diferite, departe de a fi de joacă. Feffer, dorind să-l distreze, Îi spusese povestea cu agentul de asigurări care scosese pistolul. Nu era nici o distracție. Feffer spusese că cu acel pistol de două parale ar trebui să Împuști un om la mică distanță, și În cap. Ucidere cu arma la cap. Această Împușcare În cap era lucrul pe care Sammler Încercase să-l țină departe, să-l țină separat. Nici o șansă. Distracția se veșteji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Sau, oricum, cred că e ceva de felul acesta. — Ne Îndepărtăm de subiect. Îl cunoști pe fratele soției domnului Nemuro ? — Fratele ei ? Aăăă... pe ea am Întîlnit-o de două-trei ori, dar... — Unul care-ți lasă impresia că nu face două parale, un tip lat În spate, dar Înalt și slab. A fost vreodată pe la domnul Nemuro la birou? — Știu eu, nu prea-mi dau seama dacă... A fost ucis aseară. — Ucis? — La nici mai mult, nici mai puțin de doi-trei kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pe Petrache... — Da’ n-am, părinte, vai de capul meu! prinse a se căina Petrache, cu spaimă, apucându-se cu mânile de păr; n-am! iaca și domnul primar știe, nu merge negustoria, și trebuie să plătesc o mulțime de parale la perceptor... —Stăi, Petrache, zise popa; nu-i vorba de asta! Nu! întări primarele, nu-i vorba de asta. Nu! răsuflă Petrache, atunci de ce? —Stăi, omule, ascultă... înțelegi că... lucrurile nu trebuie să le știe fiecare... Châm-châm! vezi, dacă omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
celălalt gospodar, un român îndesat și vârtos, cu mustața ca pana corbului, cu ochii verzi, iuți la privire. Dumitrache Hazu își cercetă în car sumanul și traista, după aceea se îndreptă, nalt, și-și pipăi în chimir punga plină de parale: două hârtii de câte douăzeci și celelalte carboave. —Apoi de-acu mergem, zise el. Ion Băieșu, vorbind cu boii lui, chemându-i pe nume: Duman și Joian, îi puse la jug; după aceea îi apucă de funie și prinse a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și în căldura verii, departe, în stânga drumului mare. Băieșu plesni din bici pe deasupra boilor și zise: —Ai luat preț bun pe juncani... Iaca, și eu am dat o mulțime de bani pe boi... Și acu trebuie să închipuiesc și niște parale pentru suhat... — Da, răspunse Dumitrache, suhatu-i scump; iarbă nu lipsește, a dat Dumnezeu, dar dacă-i a boierului, ce poți face? Dai cât cere. De aceea m-am gândit și eu să vând juncanii. O păreche de boi mi-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
face? Dai cât cere. De aceea m-am gândit și eu să vând juncanii. O păreche de boi mi-i destul... Apoi da, o păreche de boi e destul... Un răstimp de liniște. — Mai am și eu o leacă de parale, zise Hazu, mai pun ce-am luat acu ș-am să încep o căsuță nouă, șindilită... Casa bătrânească e prea veche... Ca lucru vechi, nu mai ține mult... Cum ajung acasă, de mâne încep a căra bârne... —Așa-i, rosti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mine: Și rochiță de matasă a dat-o, cucoane Petrache... Acu nici cu ce se îmbrăca n-are. Eu tot sunt cu dragoste pentru dânsa și vreau să-i cumpăr alta. Ș-acu vă rog să-mi dați vreo două parale, cucoane Petrache... Mi-i cam rușine mie, da’ ce să fac? De acu, dac-am primit-o, trebuie s-o îmbrac... Azi îi duminică, nu mai am vreme... Da’ duminica viitoare vreau să mă reped pân’ la Eș... —Bine, Neculai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
focului cu tresăriri și bâzâiri încete. Da’ eu ce fac? zise deodată hoțul de lemne... Eu zic una, boierul zice alta... Cucoane! șopti el cu durere, cucoane! am asudat ani de zile pe lanurile dumnitale; dă-mi v’o două parale să-mi cumpăr păpușoi pe iarnă... Acu eu zic altfel: mă duc să-mi vând boii că n-am ce le da de mâncare... Răstimp de tăcere. Și pe urmă alt glas, o plângere adâncă, o rugare chinuită, de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]