785 matches
-
000 de volume, a fost împrăștiată, ulterior ea fiind parțial refăcută prin donații ale profesorilor și foștilor elevi. În 1967 liceul își reprimește numele „Avram Iancu”. În 2005, în sala în care a fost capela religioasă s-a amenajat un paraclis, având hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. În paraclis nu se țin slujbe religioase, ci doar ore de religie. Conducerea "Colegiului Național „Avram Iancu” din Brad" este formată din . În decursul timpului în gimnaziu, respectiv în liceu, au activat o
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
parțial refăcută prin donații ale profesorilor și foștilor elevi. În 1967 liceul își reprimește numele „Avram Iancu”. În 2005, în sala în care a fost capela religioasă s-a amenajat un paraclis, având hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. În paraclis nu se țin slujbe religioase, ci doar ore de religie. Conducerea "Colegiului Național „Avram Iancu” din Brad" este formată din . În decursul timpului în gimnaziu, respectiv în liceu, au activat o serie de profesori care au rămas în memoria elevilor
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
a acompaniat sicriul, situat pe un cheson, până la Gara de Nord din București, de unde a fost transportat pentru a fi îngropat la Sinaia, la 30 iunie 1922. Cavoul de marmură al lui Ionescu este plasat în curtea veche a mănăstirii Sinaia, lângă paraclis, într-un mic gang ce străpunge latura de nord pe sub clopotnița-turn, dând spre cimitirul mănăstirii. Pe pereții acestuia au fost inscripționate citate din discursurile sale, iar în vecinătatea acestuia a fost plantat un brad de către un grup de revoluționari. Situl
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Financiară Sinaia); (1892, cu extinderi între 1918-1939); , format din gară regală (1870) și gară de călători (1930-1940); (1918); (sfârșitul secolului al XIX-lea); (1911-1912); (începutul secolului al XX-lea); (1923-1926); mănăstirea Sinaia (1690-1695), ansamblu alcătuit din biserică „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul rând, ansamblul castelului Peleș (1873-1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fosta moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casă Veche
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
urmele lăsate de un proiectil, care a explodat în apropiere. La data de 30 mai 2003, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și cu purtarea de grijă a parohului, pr. dr. Florentin Loghinoaia, s-a început construirea Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc.
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc. Ioan cel Nou, medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de mese
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de mese pentru circa 200 de persoane aflate în nevoi. Biserica de lemn din Bogdănești este construită în plan triconc (în formă de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
aici fiind îngropați cei care muriseră în urma epidemiilor din oraș. În anii '70 ai secolului al XIX-lea s-a înființat un cimitir armenesc în zona Spitalului Pașcanu, unde s-a înălțat pe la 1876 și o capelă cu rol de paraclis. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În prezent, pe amplasamentul fostului cimitir mai sunt în picioare doar câteva monumente funerare și anume:
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
germanic.Mai târziu,după ce majoritatea popoarelor anglo-saxone s-au convertit la creștinism,vikingii din Scandinavia au sosit,aducând cu ei păgânismul nordic. Variatele religii și istoria etnică a Angliei a lăsat o gamă largă de edificii religioase - biserici,catedrale,capele,paraclise,sinagogi,moschei și temple.Pe lângă importanța sa spirituală,arhitectura religioasă include clădiri importante pentru industria turismului și de mândrie locală.Ca urmare a Reformei,catedralele vechi au rămas în posesia celor stabilite biserici atunci(curios,în Liverpool designul ultramodern de
Religia în Anglia () [Corola-website/Science/319536_a_320865]
-
care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
-lea, pare să indice existența aici a unui cimitir și implicit a unei biserici anterioare construirii monumentului din secolul al XVII-lea. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
puțin probabil). Fapt e că în partea de jos a cimitirului, aflat pe un pinten de rocă la circa 30 de metri înălțime deasupra firului văii, prin 1950 se mai puteau vedea urmele unei fundații, care putea fi a unui paraclis sau chiar a unei biserici de mici dimensiuni. O cercetare deosebită ar merita cimitirul, cu cele două tipuri de cruci, de piatră și de lemn, evident ultimele dintre ele depreciate și dispărute, iar cele de piatră adâncite în pământ, doar
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
Gottfried Hoffmann cu sprijinul financial al lui Nicolae Potocki. La data finalizării (1753) a fost una dintre cele mai mari biserici greco-catolice din lume. Stilul este eclectic, având atât elemente baroce cât și neoclasice. Alături de ea s-au contruit un paraclis în 1862 și o trapeza în 1888. Un incendiu din 1874 a prilejuit redecorarea catedralei în stil ortodox. Ansamblul adăpostește pe langă mormântul ctitorului două din cele mai faimoase relicve ale Ucrainei, piatra Sfanțului Picioruș și Icoana Născătoarei de Dumnezeu
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
despre fermă și dotările sale: conac, ateliere, mașini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moară și multe altele. Chiar și în prezent, atrag atenția conacul boieresc, care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul de apă care, în trecut, funcționa cu un burduf cu care se scotea apa cu caii și care adăpa mii de oi și sute de vaci, casa vizitiului și un mare beci, lung de cca.
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare, dăruit de enoriași, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Catapeteasma este din zid, pictura fiind afumată și ștearsă
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
cel Nou din Suceava se află un "Apostol" în limba slavonă, din secolul al XVII-lea. Majoritatea cărților, veșmintelor și obiectelor de cult de la Mănăstirea Solca s-au pierdut. Desființarea mănăstirii a dus la decăderea complexului mănăstiresc. În anul 1785, paraclisul "Sf. Gheorghe" din turnul de poartă a fost transformat pentru o perioadă în închisoare. Chiliile de lemn au devenit locuințe pentru funcționarii depozitului de sare. Pe lângă majoritatea odoarelor care au luat calea altor mănăstiri sau au fost pierdute, catapeteasma lucrată
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
partea inferioară și în panouri terminate cu arcaturi fine întretăiate două câte două, în partea superioară. Cornișa este formată din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău, iar ciubucul de sub streașină este asemănător cu cel de la biserica mare și de la paraclis. Turla este așezată pe o bază largă, are zece laturi, cu număr egal de ferestrre, încadrate de arcuri cu zimți. Ferestrele au chenare de piatră asemănătoare cu cele ale paraclisului Sf. Ștefan. În registrul superior, ferestrele sunt de dimensiuni mai
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
streașină este asemănător cu cel de la biserica mare și de la paraclis. Turla este așezată pe o bază largă, are zece laturi, cu număr egal de ferestrre, încadrate de arcuri cu zimți. Ferestrele au chenare de piatră asemănătoare cu cele ale paraclisului Sf. Ștefan. În registrul superior, ferestrele sunt de dimensiuni mai reduse și se termină în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
grup de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci - egumenul) Damian, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza și alte edificii absolut necesare vieții mănăstirești. Cu timpul acestea au fost aduse la condiții mai bune, iar obștea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 14 viețuitori, dintre care 6 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
Iisus Hristos. Pe lângă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca și Sfânta Maria Magdalena, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai monahilor. În 2008 în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca și Sfânta Maria Magdalena, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai monahilor. În 2008 în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, iar în 2012 s-au finisat lucrările de
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]