7,370 matches
-
mori de două ori, nu o dată. în acel inel de timp cu sinuciderea tatălui meu stă ceva puternic, o esență conținînd chiar enigma vieții. A sta ochi în ochi cu tot ce are viața mai îngrozitor: acest lucru, în mod paradoxal, mă ajută să supraviețuiesc și chiar să trăiesc o înaltă jubilație." Fabulatoriu e chiar felul în care Gabriela Melinescu își privește propria viață, felul în care construiește neîncetat un model de comportament zguduitor în efortul pe care îl presupune. Feminitate
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
prea caută. Văd că sînt insensibili, în vreme ce eu sînt sfîșiat de admirație și oroare". * Să fie socotită epilepsia un prototip al bolii, de vreme ce a primit supranumele de boală divină? * De cele mai multe ori, boala - mesager calificat al morții - e o încercare paradoxală de supraviețuire. Cu bunăvoință, boala își acceptă ratarea. * Soteriologia morții, precedată de cea - mai modestă - a bolii. * Suferințele mici le ușurează pe cele mari, precum acțiunea unor lipitori care sug sîngele infectat. * Revolta maselor, fenomen socotit de către Ortega y Gasset
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
atît de o descoperire autentică a unei opere filozofice, cît de aflarea unui debușeu pentru metode și teorii pe care nu mai știu unde să le expună. Personajele acestea, deși apariții fulgurante care amintesc de parodiile lui David Lodge, sînt paradoxal, cel mai aproape de spiritul diderotian. Unul dintre ele este un universitar american al cărui proiect este deconstrucția marilor narațiuni din Epoca Rațiunii. Profesor de "gîndire contemporană" la Cornell, autorul unui ghid feminist în filozofia lui Wittgenstein, pasionat de baseball (are
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
un comentariu prozaic: " Mi s-a făcut greață și-am plecat/ fără să mă mai mir/ că"...etc. Sau: "deasupra copacilor pe deal/ luminat ca o farfurie/ zburătoare/ doar spitalul pare/ plin de viață" (Noapte albă) Remarcăm și singuri situația paradoxală din "doar spitalul pare/ plin de viață". Poeta se simte însă datoare să ne-o evidențieze și ea: "ce ironie!" Alte observații, însă, nu găsim de făcut. Zamfira Zamfirescu este un nume care trebuie ținut minte. Ceea ce nici nu pretinde
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
din partea presei tratamentul meritat de un reformator de acest calibru. Profesorul Marga poate fi învinovățit, în cel mai rău caz, că a avut mai multă încredere decît era cazul în profesorii cărora li se adresa reforma. O încredere pe care, paradoxal, noul ministru al Învățămîntului o refuză. Ca gîndire de ansamblu, Andrei Marga voia ca absolventul de opt clase să învețe carte tot timpul. Noul (de fapt noua) ministru al Învățămîntului readuce lucrurile în stadiul îngrășării porcului în ajun, cu toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
ciclicități. (O ambiguitate asemănătoare poate fi ușor identificată și în poezii mai programatice, dar nu total asfixiate de program, precum Ctitorii sau chiar La zăvoi, în care mobilitatea apei e echilibrată de prezența albiei simbolice, care face din curgere o paradoxală permanență și din albie un drum deopotrivă în mișcare și imobil. Tot așa, poezia interioarelor, a obiectelor vechi, a naturilor moarte pillatiene poate atrage o lectură similară, sub semnul aceleiași ambiguități simbolice: în lucrurile vechi e și curgere a timpului
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Dacă Ion Iliescu și aripa retrogradă a P.D.S.R. îi vor prefera un om de paie, o marionetă aflată sub strictul control al "bătrânilor", cariera sa politică poate fi considerată dacă nu încheiată, în orice caz împinsă pe o pistă marginală. Paradoxal, deși pare să meargă în contra direcției tradițional-conservatoare a partidului, Adrian Năstase reprezintă singura șansă de supraviețuire a P.D.S.R.-ului. Dacă el va fi înlăturat, e aproape sigur că partidul se va rupe și că, peste patru ani, vom avea noi
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
interbelic compune un fel de muzică melancolică și continuă în spatele acestui documentar, o muzică ce farmecă și enervează în același timp cititorul de azi, deturnîndu-i atenția înspre obsedanta întrebare: cum a fost posibil să ne schimbăm atît? E același efect paradoxal pe care îl creează, de exemplu, lectura jurnalului lui Mihail Sebastian: o carte plină de atrocități morale, sociale, politice, în spatele cărora rezidă însă o noblețe și o europenitate de fond imposibil de găsit în mărturiile de după fatidicul 1947. Waldeck nu
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
-ți iubești frații, trebuie să-i ajuți etc. Gama sentimentelor corecte politic, cel puțin în perioada dogmatică este sărăcăcioasă și omoloagă lumii infantile: asexuale (filiale și tovărășești), fără nuanțe și extrem de intense. Aceste sentimente vehiculate prin literatură nici nu aparțin, paradoxal, întrutotul subiectivității, căci subiectivitatea e un mare păcat: ele au un caracter colectiv și, prin aceasta, cvasi-obiectiv. personaje exponențiale împărtășesc sentimente colective într-o lume supusă implacabilei legi a istoriei. Sentimentele cvasi-obiective nu sînt un cerc pătrat, ci exprimă o
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
putea trăi fără oricare dintre noi" ( Când vom muri). De altfel, apelând la aparențe, iluzii, vise, indiferență, probabilități sau ascunderea sub măști, poetul încearcă deseori să găsească fețele ascunse sau doar întoarse ale unei lumi extrem de nesigure, dacă nu chiar paradoxale: "Nu chiar totul este imposibil atunci când/ imposibilul devine posibil/ negăsindu-se pe sine pentru a exista/ deși existența nu e întotdeauna negație" (Antitautologie). Și încă: "nimeni nu m-a recunoscut vreodată/ pentru că eu de fiecare dată sunt altul/ măștile - aceste
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
că pagina lui C.O. este mai bună decît toată proza lui Arghezi, ci o prefer aceleia" etc. Acestea sînt doar cîteva dintre fațetele Catalogului, o carte în care literatura însăși este personaj, este acea "a treia dimensiune" care conferă, paradoxal, credibilitate realităților indiferent de "mărimea" lor istorică. Radu Petrescu, Catalogul mișcărilor mele zilnice. Vol. I: 1946-1951/ 1954-1956. Ed. Humanitas, 1999, 646 p., f.p.
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
Ioana Copil Popovici Istoria recentă a lumii deformate de cincizeci de ani de stalinism dovedește că uitarea este un reflex colectiv care se plătește scump. Totuși, gesturi recuperatoare există. în mod paradoxal, multe dintre ele sunt cărți care se publică în Occident și reprezintă o surpriză chiar pentru aceia despre a căror lume se povestește. Bine documentate, riguros științifice, unele cu dimensiuni narative seducătoare, acestea ar trebui prescrise tuturor acelora care își
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
Berlin sesizează încă din 1965 problema care va frămînta pe bună dreptate, după 1990 majoritatea criticii literare pusă în fața unei inevitabile reevaluări și a unei generații căreia îi lipsește cifrul de deschidere a sensului anumitor texte. Reacția Ahmatovei sună însă paradoxal din gura unei poete care în 1946 era deja conștientă de propria imortalitate. La puțin timp după întîlnirea cu Berlin, asupra consecințelor erotice ale căreia cartea de față insistă poate prea mult, poeta scria următoarele versuri : "Lunecoasă și perfidă, luna
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
cele mai complexe construcții fictive de tip hollywoodian sau pînă la reconstrucția vieții înseși în cheie ficțională. Pe această plajă enormă de materiale, suporturi, tehnici și medii, contemporaneitatea rămîne o problemă de atitudine, de înțelegere și de viziune; în mod paradoxal o gîndire conformistă și mimetică poate eșua în semănătorism chiar dacă se exercită pe cîmpii virtuale și lucrează cu instrumente electronice, după cum cărbunele, dalta sau lutul pot construi, împinse de o gîndire dinamică și de o înteligență suplă, forme exponențiale pentru
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
a înțelege mai bine strategiile discursive ale unei orientări atît de periculoase, cred că trebuie studiat mai amănunțit, din perspectivă sociolingvistică, pragmatică, psihologică, spațiul acordat prin tradiție limbajului violent în societatea românească. Caracteristic mi se pare în acest domeniu raportul paradoxal dintre o frecvență mare a actului agresiv în uzul vorbit (insulte, imprecații, termeni vulgari) și o cenzură puternică care îi împiedică apariția în spații "oficiale". Există un contrast evident între mulțimea banalizată a înjurăturilor și a cuvintelor grele din experiența
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
este și traducerea extraordinară a lui Alex. Leo Șerban, nu doar modernă în spirit și limbaj, ci, mai ales, exemplificatoare pentru stilul dramaturgic al autoarei. Problema traducerilor, a actualității discursului este una reală, cu semnificații majore în arta spectacolului și, paradoxal, tratată la noi cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o altă limbă. Înseamnă a scrie, pur și simplu, o operă de artă
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
cel mai "frumos" cântă privighetoarea căreia i-au fost scoși ochii, acesta este înțelesul. Durerea și tortura fac "limba" victimei și mai râvnită. Ceea ce dorește să obțină torționarul este o rostire "estetică", dar care ține de o estetică a urâtului. Paradoxal la nivelul sonorității este faptul că torționarii doresc să obțină trei rezultate: pe de o parte "cântecul" (confesiunea victimei), pe de alta tăcerea ei (atunci când este supliciată) și încă o dată tăcerea acesteia, după eliberarea din detenție (când victimei i se
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
ajute. A umblat calm pe la tot felul de butoane...22.37. A pîlpîit de cîteva ori, a rămas fixat. O vreme. Pentru noi, pentru totdeauna. Cînd am ajuns acasă, ora era pe ecranul televizorului. Mare. Iar clopotele băteau. Am simțit, paradoxal, că sînt din nou puternică, curajoasă, că iubesc lumina și că ea se așează, iarăși, pe fața mea. Că intru, nu știu pînă cînd, în armonie cu mine și cu povestea mea. "NU VĂ FIE FRICĂ!..." Doi foști colegi ai
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
reține atenția celor care participă la el, nepermițându-le să se întoarcă spre trecut; bucurându-se de ce este mai meritoriu, amintirea lor despre lucrurile inferioare este ștearsă 12. Între dorința fără sațietate și posesiunea fără dorință, spiritul creat realizează sinteza paradoxală a unei dorințe care poate crește numai în bucurie, pentru că infinitatea obiectului iubit sporește și reîntinerește (ἀνανεάζουσα) în el pentru eternitate (εἰς τὸ ἀΐδιον)13 un dinamism care tinde (τόνος) spre un sfârșit care nu poate fi atins 14. Astfel
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
decât să crească această sete a sufletului. Este un fapt pe care sufletul îl constată, și care, a fost, se pare, pentru marele Părinte al Bisericii, o experiență. Sufletul descoperă că în firescul vieții spirituale stă un continuu progres și, paradoxal față de ceea ce i se părea mai înainte, perfecțiunea (τελειότης) este un progres (προκοπή) continuu. 22 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 948A. 23 In Canticum canticorum, 5, P. G. XLIV, col. 876 B. Norme
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
duhovnicesc”, a aripilor și „homo bulla” folosite în descrierea urcușului spiritual Metafora scării (κλῖμαξ) cu treptele (βαθμίς) sale este o altă analogie întâlnită în legătură cu epectaza. Simbolismul ascensional al acestei imagini se face prin raportarea la viziunea patriarhului Iacov. În mod paradoxal, imaginea scării este asociată cu ideea de inaccesibilitate a Ființei divine: „Căci sufletul se face necontenit mai mare ca sine, prin împărtășire de Cel mai presus de sine, și nu încetează de a crește. Dar binele participat rămâne mereu la
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
această realitate, făcând ca, încetul cu încetul, să se degajeze din experierea ei o nouă lege, nebănuită până atunci: anume că însăși esența vieții spirituale este de a fi într-un progres continuu. În cele din urmă conștientizează că, deși paradoxal, perfecțiunea (τελειότης) însăși este de a fi într-un continuu progres (προκοπή)79. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul dacă se afla în trup sau nu. El
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
se pare înnegurat și lipsit de substanță. Firește, această obsesie este valabilă și astăzi, după patruzeci de ani de carieră poetică. Sensurile sînt însă cu totul altele. Disperării și durerii melancolice de ieri, i-a luat locul serenitatea. În mod paradoxal, după o viață trăită cu ochii spre trecut, poetul pare să fi descoperit o formă originală de a pune în practică vechea învățătură "Carpe diem!": "Udatul florilor la ceasul înserării argintat/ de sunetele clopotului bisericii romano-catolice/ clipe lungi petrecute în
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
desprinde-te/ de jigăritele-mi falange/ și du-te prin birturi să mesteci pîine/ cu dinții tăi de acuma proscriși" (ibidem). Sacrificîndu-se prin abdicarea de la prerogativele unor țeluri pretențioase, ale unor ambiții ori deziderate impozante, "omul de prisos" ilustrează o paradoxală demonie mîntuită. Revanșa sa nu se așează pe tărîmul Răului, ci, așa cum am văzut, pe cel al reabilitării obiectelor și ființelor desconsiderate, vlăguite, învinse. Poetul se străduiește a alcătui un epos al anodinului, a înscena un senzațional al banalității moralmente
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
la învățăturile și curiozitățile acestei polemici, ca la un test cu valențe multiple. E vorba mai întâi de un interesant și revelator test psihologic. Blaga e de nerecunoscut la mânie, își dezvăluie un temperament focos. Un nordic tipic are scăpări paradoxale, trăsături ascunse de meridional. Pe de altă parte, e ciudat cum doi intelectuali cărora le priește mai mult biblioteca pot ajunge să se provoace la o luptă în arenă. Dar și cei (aparent) pașnici, taciturni, sensibili și singuratici pot deveni
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]