1,059 matches
-
IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată sau nu cu rezecția parenchimului infarctizat, drenaj ventricular extern, ventriculocisternostomie sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului chirurgical față de tratamentul medical în ischemiile cerebeloase [19]. În cadrul acestui studiu multicentric, 84 de pacienți au fost randomizați în trei grupe de tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
paraclinic. Ea se referă la aspectul clinic de accident vasculare ischemic tranzitoriu care nu este cauzat de emboli distali din circulația extracerebrală sau de hialinoza vaselor cerebrale. În acest caz ischemia este cauzată de o obstrucție vasculară la distanță de parenchimul cerebral, care nu determină scăderea fluxului sanguin decât în condiții de stres [1]. MANIFESTAREA CLINICĂ În insuficiența circulatorie hemodinamică (ICH) manifestarea clinică este asemănătoare cu cea din accidentul ischemic tranzitoriu. Anamneza în aceste cazuri joacă un rol foarte important. Astfel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
relativ uniformă pentru substanța albă și neuniformă pentru substanța cenușie, astfel: cortexul lobilor frontali și parietali este mai afectat în comparație cu lobii temporali și occipitali. Aceste constatări anatomopatologice sunt în corelație cu datele oferite de studiile de imagistică cerebrală (4). Atrofia parenchimului cerebral atrage după sine o sporire a dimensiunilor sistemului ventricular (deci un grad de hidrocefalie pasivă). Atrofia cerebrală cu particularitățile ei, constatată macroscopic și imagistic, are ca substrat un proces de degradare și pierdere neuronală și modificări ale celulelor gliale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
celular-specifici tranșează diagnosticul în caz de dubiu. TEHNICA DE EXAMINARE Odată cu apariția instalațiilor de tomografie computerizată cu detectori mutipli (MDCT) a crescut acuratețea diagnosticului CHC. MDCT permite scanarea foarte rapidă a întregului ficat ceea ce face ca încărcarea cu contrast a parenchimului hepatic să fie uniformă pe toate secțiunile aceleiași faze și totodată este posibilă respectarea timpilor de scanare pentru obținerea corectă a celor trei faze de contrast: arterială, portal-venoasă și de echilibru sau tardivă [3-6]. Parametrii de scanare pentru obținerea unor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
față de momentul injectării substanței de contrast. Cele mai importante informații le oferă scanarea în fază arterială [11] Leziunile pot fi omise dacă nu se practică scanarea cu contrast în fază arterială [12]. În faza arterială leziunea apare tipic hiperdensă față de parenchimul hepatic din jur (fig. 44b), ca rezultat al aportului sanguin prin artera hepatică. Tumorile mari pot avea arii centrale de necroză, care rămân hipodense în această fază. În faza portal-venoasă comportamentul tipic al nodulilor CHC este de reducere a atenuării
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
jur (fig. 44b), ca rezultat al aportului sanguin prin artera hepatică. Tumorile mari pot avea arii centrale de necroză, care rămân hipodense în această fază. În faza portal-venoasă comportamentul tipic al nodulilor CHC este de reducere a atenuării comparativ cu parenchimul hepatic care continuă să acumuleze produs de contrast (fig. 44c). Acest comportament a fost definit prin termenul de washout (spălare) [13,14]. În faza portal-venoasă leziunile mici pot fi izosau hipodense față de parenchimul din jur, fiind dificil de vizualizat. Leziunile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
este de reducere a atenuării comparativ cu parenchimul hepatic care continuă să acumuleze produs de contrast (fig. 44c). Acest comportament a fost definit prin termenul de washout (spălare) [13,14]. În faza portal-venoasă leziunile mici pot fi izosau hipodense față de parenchimul din jur, fiind dificil de vizualizat. Leziunile mari, peste 5 cm diametru, sunt heterogene, cu un aspect de mozaic [15], datorat distribuției neregulate a apei libere extracelulare, grăsimii, fibrozei și necrozei intratumorale [16]. Pe secțiunile tardive țesutul tumoral continuă spălarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
Noțiunea de CHC nodular definește leziuni de dimensiuni mai mici, cu margini nete. CHC masive sunt mai mari și pot fi formate prin confluarea mai multor leziuni mici. CHC difuz este o tumoră infiltrativă ce poate afecta teritorii extinse de parenchim, uneori un lob întreg sau chiar mai mult. În condițiile modificărilor arhitecturale ce apar pe ficatul cirotic și a tulburărilor de perfuzie din hipertensiunea portală, CHC difuz este adesea foarte dificil de diagnosticat imagistic. În astfel de cazuri atenția poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
de 37% în detectarea numărului total de noduli CHC. Dificultățile depistării CHC sunt legate de alterarea arhitecturii normale a ficatului cirotic, cu apariția fibrozei și a regenerării nodulare, combinată cu alterarea modului de captare a produsului de contrast la nivelul parenchimului hepatic, care poate masca prezența CHC sau dimpotrivă, poate simula malignitatea. Pe de altă parte, nu toți nodulii CHC au un comportament tipic pe examinarea CT cu contrast: captare intensă în faza arterială și washout în faza portalvenoasă și în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
cazuri avem rezultate fals pozitive [27]. Există o serie de leziuni benigne care pot simula CHC la pacienții cirotici: nodulii de regenerare și nodulii displazici [28], fibroza focală [29], chiste și hemangioame [30], șunturi arteriovenoase [31], pseudoanevrisme, încărcare tranzitorie a parenchimului hepatic [15]. Toate acestea pot prezenta încărcare rapidă cu substanță de contrast în faza arterială. O examinare atentă, multifazică, coroborată cu urmărirea tuturor criteriilor de diagnostic pozitiv și diferențial ajută de obicei la înlăturarea confuziilor. STADIALIZAREA Stadializarea carcinomului hepatocelular în conformitate cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
reconstrucții multiplanare. Examinarea angioCT ajută la identificarea diverselor variante anatomice sau anomalii vasculare. Recunoașterea și identificarea corectă a segmentației hepatice de către radiolog face ca acesta să ofere chirurgului informații care sa permită rezecții hepatice limitate, cu prezervarea la maximum a parenchimului hepatic funcțional. Imagistul intervenționist, prin tehnicile de ablație percutană sau transarterială poate temporiza evoluția bolii în vederea unui eventual transplant. MONITORIZAREA REZULTATELOR TRATAMENTULUI CHC Metodele imagistice, în principal tomografia computerizată, ecografia cu contrast și imagistica prin rezonanță magnetică, au rol fundamental
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
centrelor ablația prin radiofrecvență RFA, ghidarea procedurii realizându-se de obicei ecografic, mai rar CT. Reușita metodei, care se traduce prin necroza completă a leziunii depinde în primul rând de dimensiunea inițială a tumorii [55,68,69], dar și de parenchimul hepatic din jurul leziunii. Nodulii CHC pe ficat cirotic se pretează acestei metode datorită țesutului fibros care împiedică disiparea căldurii [70]. Metoda poate fi repetată la nevoie. Radiologul trebuie să cunoască modificările care apar în mod normal în focarul de ablație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
de RFA. Imediat post RFA se identifică zona necrozei de coagulare care apare ca o arie hipodensă ce acoperă în întregime vechea tumoră, la care se adaugă marginea ablativă, care se definește ca o zonă de ablație de siguranță a parenchimului hepatic în jurul tumorii. Grosimea acestei margini trebuie să fie de minim 5 mm pentru ca ablația să fie considerată completă [73]. Cu alte cuvinte, volumul total al zonei de ablație trebuie să depășească volumul tumoral [73-77]. De obicei în jurul zonei de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
Incizie subcostală dreaptă extinsă pe linia mediană; 2. Explorarea cavității abdominale și a viscerelor; 3. Secționarea între ligaturi a ligamentului rotund; 4. Disecția ligamentului falciform cu expunerea venei cave și a venelor hepatice; 5. Se stabilește linia de transecție a parenchimului având ca repere planul sagital al venei hepatice medii și venei cave inferior de ficat [60]; 6. Disecția pediculului hepatic și expunerea afluenților venei porte, ramurilor arterei hepatice; 7. Colecistectomia tactică și colangiografie după încanularea cisticului pentru evaluarea arborelui biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
pentru segmentul IV, ligatura micilor vene de la lobul caudat; 5. Secționarea canalului hepatic drept; 6. Clamparea temporară a ramurii drepte a portei și a arterei hepatice cu evidențierea diferenței de colorație și stabilirea exactă a planului de transecție; 7. Secționarea parenchimului imediat la dreapta venei hepatice mijlocii cu electrocauterul, disectorul cu ultrasunete CUSA și ligatura elementelor vasculo-biliare de pe tranșă. Tehnica operatorie pentru hepatectomia stângă 1. Mobilizarea lobului stâng; 2. Disecția pediculului cu expunerea elementelor de bifurcație stângă; 3. Disecția și expunerea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
stimulând sau inhibând activitatea acestora. Funcțiile generale ale organismului sunt controlate și reglate de glandele cu secreție internă. Hormonii în prezent sunt bine cunoscuți, cercetați și ajută cu succes la tratarea multor maladii. Hormonii sunt substanțe chimice specifice, sintetizate în parenchimul glandular. Aceștia acționează că mesageri ai unei informații a caror funcție este posibilă la nivelul celulei. Împreună cu sistemul nervos, sistemul endocrin joacă un rol esențial în mentinearea homeostaziei, în desfășurarea normală a proceselor de creștere, nutriție și reproducere a organismului
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
homeostaziei, în desfășurarea normală a proceselor de creștere, nutriție și reproducere a organismului uman. Glandele endocrine sunt: hipofiza, tiroidă, paratiroidele, suprarenalele, gonadele (ovarele și testiculele), pancreasul endocrin, epifiza, timusul. Deși structura și originea lor este diferită actiuneaza în strânsă interrelație. Parenchimul glandelor este format din: cordoane de celule aflate în strânsă corelație cu: bogată rețea de capilare sanguine (adenohipofiza, paratiroidele, corticosuprarenalele); vezicule mărginite de un strat de celule epiteliale secretoare (foliculii tiroidieni); celule nevroglice (neurohipofiza, o parte a epifizei) sau chiar
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
clinice, este asociat cu scăderea ratei de activare a STNH-3 (și a altor transportori), fenomen observat și în insuficiența renală acută de cauză ischemică. Este probabil ca mecanismul inhibării STNH-3 în aceste cazuri să fie dopaminergic, fiind cunoscut că ischemia parenchimului renal este acompaniată de creșterea nivelului dopaminei, care are un puternic efect inhibitor asupra STNH-3 (endocitoză) [224]. Tulburările reglării volumului celular în patogeneza BDR Creșterea volumului celular, cu atingerea unui anumit prag critic, reprezintă unul dintre cei mai importanți stimuli
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
puternic creșterea ratei de utilizare intracelulară a glucozei de către celulele mezangiale (creștere de 43 de ori, [50]). Activarea sistemului protein-kinazei C este ulterior responsabilă pentru creșterea sintezei proteice. Alte studii au avidențiat atât creșterea importantă a expresiei GLUT-1 la nivelul parenchimului renal începând din stadiile precoce ale diabetului zaharat experimental cât și rolul important pe care această modificare pare să îl joace în creșterea producției de matrix extracelular și a unor componente specifice ale membranei bazale glomerulare, cum este fibronectina. Investigarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
mai multe glucozamine; în mod fiziologic, aceste substanțe sunt produse în cantitate mică și servesc drept precursori pentru sinteza glicoproteinelor, glicolipidelor și a proteoglicanilor. În prezența unui exces de glucoză, caracteristic mediului diabetic, a fost demonstrată creșterea expresiei GFAT în parenchimul renal, această modificare având efecte de creștere a sintezei de matrix extracelular dar și proinflamatorii: sinteză de TGF-?, PAI-1 etc. [95]. 3.4.3. Rolul speciilor reactive de oxigen (ROS) și al stressului oxidativ Stressul oxidativ este definit ca acumularea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
creșterii nivelurilor plasmatice ale GH (și consecutiv, ale IGF1) în diabetul recent nu sunt complet cunoscute, în discuție intrând rezistența la GH descrisă la nivelul receptorilor hepatici [79]. De asemenea, s-a detectat prezența IGF1 și a mARN-lui corespondent în parenchimul renal (celulele tubulare proximale,ansa Henle), ceea ce sugerează existența unei sinteze locale prin mecanism paracrin și explică nivelurile renale mult crescute ale IGF1 comparativ cu cele plasmatice, la pacienții cu T1DM recent și hiperfiltrare glomerulară. Modificările renale din diabetul zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
VEGF) Acesta constă într-o familie de cel puțin cinci isoforme de glicopeptide [233] produse în special de către endoteliile glomerulare în condiții de hipoxie, dar și sub acțiunea AGT II. S-a constatat că nivelul VEGF este mult crescut în parenchimul renal, începând chiar din stadiile precoce ale BDR, în special la nivelul versantului epitelial al MBG (podocite) dar și în tubii distali și ductele colectoare [40]. De asemenea, receptorii specifici, VEGF-R2 sunt bine exprimați, atât de către endoteliile glomerulare cât și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
crescută în BDR. Blocarea experimentală a efectelor sale cu un antagonist specific [102] a redus semnificativ proliferarea mezangială și hipertrofia renală. e. Factorul de creștere al țesutului conjunctiv (connective tissue growth factor-CTGF) CTGF a fost, de asemenea, găsit crescut în parenchimul renal atât la pacienții cu BDR cât și experimental [182], iar expresia sa este stimulată de hiperglicemie, stressul mecanic și prin acțiunea TGF-?. Se pare că CTGF este un factor important de pperpetuare a leziunilor renale, acesta având proprietatea de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
Mecanismele de acțiune ale sistemului TGF-? în boala renală diabetică Sistemul TGF-? este efectorul final principal în patogeneza BDR; acțiunile sale se exercită prin intermediul receptorilor specifici, prezenți la nivelul celulelor mezangiale, tubulare proximale, fibroblastelor etc. Efectele patogenice ale TGF-? asupra parenchimului renal au putut fi studiate pe un model experimental de glomerulonefrită acută la animale cu diabet zaharat streptozotocin-indus. Prima manifestare detectabilă este acumularea de matrix extracelular, care este acompaniată de creșterea direct proporțională a expresiei mARN-ului pentru TGF-?1 la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]