3,306 matches
-
nu au vrut să semneze decât cu condiția ca acesta să le fie predat, pentru a-l interna în lagăr - pedeapsă întrucât îl săgeta mereu pe Kaiser), Drăgulescu-Drag (care ani în șir, zi de zi, publica, în trei mari cotidiane pariziene, tot atâtea caricaturi, însă pe teme diferite). Acestora li se adaugă, Franscisc Șirato (pe cât de bun pictor, pe tot atât de spumos caricaturist), Eugen Tarru, Benedict Gănescu (primul caricaturist român încununat cu Premiul Academiei), Matty, Dumitru Negrea... până la Gabriel Bratu, Garo Papazian
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
antrenează vecinii, Hassan își descoperă pasiunea pentru haute cuisine europeană, devenind, printr-un complex de împrejurări nu tocmai plăcut, discipolul celebrei chef. Treptat, trecând prin mai multe aventuri și cunoscând în sfârșit și dragostea adevărată, Hassan va deveni un chef parizian foarte apreciat. O poveste despre puterea destinului, despre pasiune și talent, alertă, amuzantă și sensibilă, plină de culoarea și miresmele bucătăriei indiene și de rafinamentul gastronomiei franțuzești. „Farmecul romanului stă în incredibila întâlnire dintre Slumdog Millionaire șiRatatouille.“ - New York Times Books
Lansarea bestsellerului „ Madame Mallory şi micul bucătar indian“ [Corola-blog/BlogPost/93363_a_94655]
-
creionând un model de succes pentru artiștii români. „Mulți n-au mâncare, se plâng că nu vând, iar el arată o cale posibilă”, a spus Alexandru Bâldea, „Adrian Ghenie este la a patra tranzacție publică, ultima fiind la cunoscuta casă pariziană Tajan, unde anul trecut i s-a vândut o lucrare cu 52.000 de euro. Prețul de acum depășește toate așteptările”, a mai comentat Alexandru Bâldea. El a arătat importanța faptului că această lucrare s-a vândut în cadrul unei licitații
Succes românesc la o licitaţie de artă [Corola-blog/BlogPost/93557_a_94849]
-
vreme de diluviu. Se strecura printre celelalte mașini cu abilitatea diabolică pe care doar taximetriștrii din Orient o mai etalează, atunci când țin neapărat să demonstreze turiștilor străini că regulile de circulație sunt valabile exclusiv pentru fraieri. Adică tot timpul. Performanța parizianului era Însă potențată de teribila barieră lichidă pe care trebuia s-o sfideze și s-o Înfrângă: din cer nu cădeau picături de ploaie, ci o masă compactă de apă, pe care Învârtoșarea câinoasă a naturii o făcea cenușiu-vânătă. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din viața dumneavoastră, dacă... Eternul dacă. Ați avut noroc. Un noroc uriaș, dați-mi voie să vă spun. Acest noroc are și un nume: doctorul Wagner. L-ați cunoscut aseară. A fost salvarea dumneavoastră. Fără el, fără insistența lui, ziarele pariziene ar fi fost pline cu știri despre misteriosul deces al eminentului istoric Adam Adam, găsit mort În această dimineață În camera sa de hotel. Și nici agreabila noastră discuție de acum n-ar mai fi avut loc... Expandarea sensibilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bună, care Își etalau frecvent orgoliul de a fi cunoscut mai bine Parisul decât Bucureștii. Nu le terminase niciodată, dar și asta făcea parte din obișnuințele vremii. În schimb, se Înfruptase cu voluptate din bogata și variata ofertă a boemei pariziene, care prelungea vicios amurgul nostalgic și Încărcat de farmec al celebrei belle epoque: tovărășii deocheate, beții crunte, scandaluri, femei, perversiuni sexuale, pocher și ruletă - pe scurt, Întreg arsenalul de practici și Îndeletniciri la care Îi dădea dreptul condiția de băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să menționez că soția lui Corbu senior murise la puțin timp după nașterea celui de al doilea copil, iar bărbatul a ales să-și trăiască restul vieții Într-o văduvie decentă, Întreruptă sporadic de câteva legături pasagere. Cum spuneam, inițial, parizianul familiei nu și-a exercitat În nici un mod prerogativele de stăpân al averii părintești. Nu s-a băgat În administrarea ei și nici În treburile de contabilitate; faptul că dispunea fără opreliști de și mai mulți bani de cheltuială decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ar fi avut timp și motive destule să o facă. Rămânem, așadar, cu legenda autorului Romanului cocainei, brodată pe o serie de fapte reale, dar și pe mărturii neconfirmate. Reală este sosirea de la Constantinopol a manuscrisului romanului la redacția revistei pariziene a exilului rus Illiustrirovannaia Rossiia, care, la începutul anului 1934, organizase un concurs de debut. Manuscrisul era semnat M. Agheev, evident, un pseudonim, căci regulamentul concursului prevedea pentru autori folosirea unui pseudonim sau a unui cod de identificare. Redactorul-șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dostoievskiană, numindu-l pe M. Agheev „un Dostoievski din deceniul patru al secolului XX“ și alăturându-i numele de cele ale prestigioșilor lui contemporani Sirin (Nabokov) și I. Bunin. Intervențiile acestea nu sunt lipsite de importanță pentru decizia unei edituri pariziene de a scoate romanul în volum, în anul 1936, de data aceasta sub titlul care s-a impus ulterior Roman s kokainom (Romanul cocainei) și fără subtitlul Din însemnările unui bolnav. Critica romanului înregistrează noi nume, printre care cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cum consideră Nina Berberova în Jurnal, dar și în Romanul cocainei sau în creația autoarei care s-a format în preajma unor mari scriitori ruși, ca A. Belâi, V. Hodasevici, V. Ivanov, dar, mai ales, în cercul scriitorilor ruși din exilul parizian. Republicarea romanului, în original și în traduceri, la edituri prestigioase, a redeschis discuția asupra paternității lui și a stimulat exerciții critice interesante, mai ales în Occident și în mediul exilului literar rus. Acestea sunt faptele reale ale legendei Agheev care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să citească, și atunci se vor lămuri care era cauza exilului său, motivele inflației galopante, ca și decăderea scandaloasă a prestației hoteliere. Un exemplar cu autograful În gotică al ultimului Hohenzollern (cartea fusese dedicată unui șef-bucătar dintr-un faimos restaurant parizian, ca apoi nevrednicul moștenitor să-l vîndă la o licitație), dovedea că prințul avusese la dispoziție ediția princeps În germană, cea din anul 1920. Cartea fusese tipărită prin grija elitei germane naționaliste care editase și celebrul Auf Vorposten: „Nici o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mituiri, urmăriri, vicleșuguri, ca și grație cinelor În care „șampania curgea În torente, iar oamenii sporovăiau ca niște coțofene“, Racikovski va descoperi, spre sfîrșitul anului 1890, o organizație revoluționară secretă care confecționa bombe În atelierul unui lăcătuș dintr-o suburbie pariziană. Bombe pentru teroriștii din Rusia. Secția a treia a poliției țariste va reuși astfel să trimită În Siberia șaizeci și trei de teroriști predați de Racikovski. Vor trece mai bine de douăzeci de ani (deținuții siberieni răposaseră În mare parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și trei de teroriști predați de Racikovski. Vor trece mai bine de douăzeci de ani (deținuții siberieni răposaseră În mare parte), cînd Burcev, cercetînd acest caz, va descoperi mașinația, bombele erau făcute de oamenii lui Racikovski, iar atelierul din suburbia pariziană era Înregistrat pe numele unuia dintre colaboratorii francezi ai lui Racikovski. Asta a fost epoca de aur a anarhiștilor și a „nihiliștilor“, va spune Norman Kohn, iar moda confecționării artizanale a bombelor se răspîndise În Întreaga Europă și Rusie. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și periculoasă forță, ce ține În mîinile sale soarta lumii, ce dispune de resurse tainice, declanșează războaie și revolte, revoluții și tiranii; ea era „sursa tuturor relelor“. Revoluția Franceză, Canalul Panamez, Liga Națiunilor, Tratatul de la Versailles, Republica de la Weimar, metroul parizian - erau operele ei. (À propos: acest metrou nu era nimic altceva decît o lagună sub zidurile orașului prin intermediul căreia se vor arunca În aer capitalele Europei). Această „ocultă și iresponsabilă organizație“ plătea din fonduri obscure pe detractorii religiei și ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
malurile Senei. Într-o noapte, cînd dădea buzna Într-o clădire somptuoasă de pe bulevardul Foix pentru a decima colecția privată de păpuși a unui magnat Îmbogățit prin tertipuri tulburi pe vremea revoluției industriale, fiica acestuia, o domnișoară din lumea bună pariziană, foarte citită și fină fiind, se Îndrăgostea de hoț. Pe măsură ce avansa Întortocheata poveste de amor, Împînzită de incidente frămîntate și de episoade În semiîntuneric, eroina deslușea misterul ce Îl determina pe enigmaticul protagonist, care nu-și dezvăluia niciodată numele, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care epuiza Europa. în ciuda aparentei sale splendori, Regele-Soare nu deține mijloacele de a rivaliza cu Provinciile Unite; în 1685, data revocării Edictului de la Nantes, venitul pe cap de locuitor în Amsterdam este de patru ori mai mare decât cel al parizienilor, iar decalajul se adâncește și mai mult odată cu plecarea protestanților din Franța. Lumea se schimbă: Bruges nu mai e decât un oraș secundar; Anvers este o periferie a Amsterdamului; Genova continuă să decadă, la fel ca, de altfel, întreaga Lombardie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
un gest menit să stârnească mila sau spaima în inima iubitului. În tonul lui răzbătea un dispreț glacial. Pentru el era evident că Blanche Stroeve nu era decât o unitate ce trebuia adăugată la statistica încercărilor de sinucidere din municipalitatea pariziană în cursul anului respectiv. Era ocupat și nu-și mai putea pierde timpul cu noi. Ne-a spus că dacă venim la o anumită oră a doua zi, în cazul când Blanche e mai bine, ar fi posibil ca soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Parisului modern, dar el s-a ținut la distanță și - judecând după conversația lui în anii aceia - nu-l impresiona nimic în mod deosebit. Poate când s-a dus la Paris era prea bătrân ca să mai cadă victimă srălucirii vieții pariziene. Oricât de ciudat ar putea să pară, mie mi-a făcut întotdeauna impresia că e nu numai un om practic, dar că are și bunul simț concret al omului de rând. Presupun că în perioada aceasta viața lui a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
trecerea ei, îmi plăcuse la nebunie parfumul și Botta, care venea din scenă, se oprește, adulmecă în stil de mare cunoscător și spune, cu un glas care era deja departe: ― Paris! În ochii lui mari se vedeau irizări de nopți pariziene, un întreg Cartier Latin plin până la refuz de poeți, pictori și boemi. ― Tu ești actor? ― Da. ― Cum te cheamă, ești nou, nu-i așa? ― Mălaimare, da, sunt nou, abia m-am repartizat aici. ― Mălaimare? se minunează el, privindu-mă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cu Barrault, acel Barrault din cartea citită, din filmele văzute, acel Barrault care însemna teatru, dragoste, zâmbet, liniște, bucuria de a arde și de a fi un om obișnuit. Îmi place să cred că în acea seară, într-o cafenea pariziană din Cartierul Latin, un imens actor găsea că vinul din paharul său are o savoare aparte, căci, într-un anume fel, întâlnirea noastră avusese loc, îmi transmisese ce trebuia să știu, ceea ce avea să mă facă să merg mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Centrul Georges Pompidou, va susține o conferință despre Brâncuși sculptor și fotograf și modul în care, pornind de la fotogramele donate de sculptor statului francez, a fost reconstituit acest film. Spectatorii vor putea viziona imagini cu artistul lucrând în studioul sau parizian, întâlnindu-se cu ... Citește mai mult Institutul Cultural Român de la Madrid organizează un eveniment inedit dedicat personalității lui Constantin Brâncuși pornind de la imagini de arhivă filmate de sculptor însuși .Potrivit unu comunicat de presă al ICR Madrid, în data de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
Centrul Georges Pompidou, va susține o conferință despre Brâncuși sculptor și fotograf și modul în care, pornind de la fotogramele donate de sculptor statului francez, a fost reconstituit acest film.Spectatorii vor putea viziona imagini cu artistul lucrând în studioul sau parizian, întâlnindu-se cu ... XIV. DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCUREȘTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTĂ VESELIE, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015. Marin MIHAI (Spania) : ´´ E
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
întotdeauna. Nea Mitică și Nichita s-au reîntâlnit în Franța, la Paris. Acolo s-a constituit o asociație a studenților români (care avea în jur de 700 de membri), iar Nichita Tomescu era președintele acesteia. Cunoscut în toate cercurile diasporei pariziene, activa cu sârg în cadrul asociației, care nu era altceva decât strigătul exilului românesc către cei ce nu-și uitaseră obârșia, neamul și valorile culturale. Neuitându-și hobby-urile, și în Franța, Nichita a început să joace la cursele de cai
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
artiștilor, care te îndeamnă să-l descoperi răbdător, pas cu pas. Ca un semn al sorții, mentorul ei în descoperirea Parisului în acei ani a fost Ely Lothar, fiul nelegitim al lui Arghezi. Lothar i-a înlesnit intrarea în boema pariziană, ajutînd-o să-și împlinească dorința de a cunoaște pe cei mai mari scriitori ai lumii. În cartierul St. Germain mai ales, își amintește Aurora, puteai să stai în cafenele alături de toate geniile timpului, cu condiția să nu fii bogat, ci
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]