2,458 matches
-
cel al bogatului și cel al săracului (noi teme-titlu ce seman-tizează implicit cele două nume proprii, transformînd portretul în caracter). Revenim, pentru a exemplifica, la a doua parte a portretului (26). Finalul textului aduce în discuție cele 4 părți (aspectualizare PART) pe care o tematizare le poate dezvolta de fiecare dată. Fie schema de ansamblu: Schema 9 TOTUL este rîs la EA (tema-titlu) Pd (1) PART părul alunița pantalonii (și) eșarfa Reluînd una cîte una aceste părți, obținem dezvoltări mai mult
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discutat și punerea în situație menționată doar în analiza de la (26). Aspectualizarea este în centrul procesului descriptiv; ea este legată de părțile întregului pe care le constituie obiectul discursului descriptiv (temă-titlu): în acest caz vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim gen de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim gen de propoziție descriptivă trebuie considerat ca fiind sinecdotic prin excelență: ea implică enumerarea (caz limită al descrierii) a n părți-elemente ale temei-titlu sau a sub-componentelor, elemente de unități tematizate. Aspectualizarea declanșează, de asemenea, PROPRIETĂȚILE sau CALITĂȚILE (culoare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în situație și asimilarea). O macro-propoziție descriptivă (Pd) corespunde unei relații directe cu tema-titlu, luată ca un individ-argument al macro-propoziției. O dată proprietatea individului selectată, expansiunea sa predicativă poate fi legată de: proprietăți-calități (Pd. PROPR); părți (relație sinecdotică cu întregul: Pd. PART); o punere în situație (Pd. SIT); o asimilare (Pd. ASM). Pd. Sit poate fi fie metonimică (SIT Meto), fie doar de tip spațial (SIT Loc), fie de tip temporal (SIT Tp). Prin SIT Meto, spre deosebire de Pd. PART sinecdotic, înțelegem dezvoltarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu întregul: Pd. PART); o punere în situație (Pd. SIT); o asimilare (Pd. ASM). Pd. Sit poate fi fie metonimică (SIT Meto), fie doar de tip spațial (SIT Loc), fie de tip temporal (SIT Tp). Prin SIT Meto, spre deosebire de Pd. PART sinecdotic, înțelegem dezvoltarea învecinată legată, de exemplu, de hainele unui personaj, și nu de părțile corpului său. SIT Tp este locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este la fel de importantă ca și pentru P2. Tematizarea, în sensul praghez, plasează anaforicul "ea" după predicatele care dezvoltă macropropoziția Pd. PROPR. După tranziția verbală cu cele două prelungiri ale ei vin de această dată cele două dezvoltări ale lui Pd. PART și Pd. ASM, cu respectivele lor aspectualizări. Se dă macro-schema "frastică": Temă proprie Temă Tranziție Reme Pd. PART Pd. PROPR Temă-titlu tr1 macro-Remă 1 ea începea cu caltaboși (PE URMĂ) tr2-Tematizată macro-Remă 2 alternau romburi tr3Tematizată Pd. ASS (APOI) venea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
macropropoziția Pd. PROPR. După tranziția verbală cu cele două prelungiri ale ei vin de această dată cele două dezvoltări ale lui Pd. PART și Pd. ASM, cu respectivele lor aspectualizări. Se dă macro-schema "frastică": Temă proprie Temă Tranziție Reme Pd. PART Pd. PROPR Temă-titlu tr1 macro-Remă 1 ea începea cu caltaboși (PE URMĂ) tr2-Tematizată macro-Remă 2 alternau romburi tr3Tematizată Pd. ASS (APOI) venea macro-Remă proprie Vom face, de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dans le XXIème Siècle. Comme l'OCDE, l'Union Européenne et d'autres pays ou organismes qui planifient l'éducation pour le future, la Commission vise la préparation pour un monde qui traverse des révolutions scientifiques et technologiques profondes. A part d'autres acteurs internationaux, la Commission compte parmi ses objectifs la création d'une culture de la paix et la tolérance, et le développement des capacités humaines pour la participation au contrôle de la société et son avenir. Les suggestions de la Commission
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la cohérence des projets, à atténuer les risques de creusement des inégalités entre les individus, communautés et nations, d'affaiblir la force de pénétration des valeurs et des principes de l'économie du marché libre dans l'éducation. • D'autre part, si l'efficacité élevée en raison de l'orientation envers le marché peut conduire à une réduction non souhaitable de la qualité, la légitimité accordée à la participation communautaire, peuvent conduire à des frais pour lesquels il n'y a pas
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
despre sexualitatea normală și patologică, Constanța, Editura Muntenia, 2004, p. 88. 4. Săhleanu V., Măicănescu-Georgescu M., Introducere în sexologia masculină, București, Editura Medicală, 1966. 5. Stoica T., Sexologie, București, Editura Medicală, 1972. 6. *The National Institutes of Health (NIH), a part of the U.S. Department of Health and Human Services, http://www.nih.gov. 7. *WHO, Obesity: preventing and managing the global epidemic. Report of a WHO Consultation. WHO Technical Report Series 894, Geneva, World Health Organization, 2000, http://www.who
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" (IOMC), Banca Mondială (BM), Buzău ALPHA MDN, mai 2005. 115. *Stabilitatea familiei în perioada 1990-2001, INS, 2002, pp. 21-29. 116. *The National Institutes of Health (NIH), a part of the U.S. Department of Health and Human Services, http://www.nih.gov. 117. *UNICEF, The State of the World's Children, New York:United Nations, 1987, 189-193 118. *United Nations Population Division, 1999, 2006, http://esa.un.org/unpp, http
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
the public's emotions. This is what we might call a 'drift' of the literary work towards its reader response, of the literary character towards its spectator, and, in general terms, of scene towards life. This mutation individualizes the last part of the 19th century and corresponds to an aesthetics reshaped according to democratic values. The creator who himself used to be in control on the way his work had been being processed is replaced now by the emancipated 'user', self-assured
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
infantilismul său congenital, genul fals, frivol, grandios, meschin, subversiv și bârfitor", în Marthe Robert, Romanul începuturilor, începuturile romanului, ed. cit., p. 85. 154 Vezi Peter Brooks, op. cit., p. 80 ș.u. Melodrama constituie o precondiție de natură semiotică a romanului ("part of the semiotic precondition of the novel"), pentru că reprezentările ficționale sunt construite pe un tipar teatral. Așadar, în proză, melodrama este un mod al conceptualizării și dramatizării etice și emoționale, retorica melodramei fiind dublată "de o dicțiune și un stil
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
politic. Melodrama ajunge astfel să fie "fabricată" pe scară industrială, reușita artistică trebuind căutată în capacitatea autorilor de a adapta diferențiat un material preexistent: "La fabrication industrielle plutôt qu'artistique du mélodrame le condamne à vivre une contradiction: d'une part, il tend à l'uniformité, de l'autre, il poursuit une recherche continuelle de la différence. Ce paradoxe explique la nature des pièces qui offrent souvent un curieux mélange de clichés et d'authentiques trouvailles (op. cit., p. 23). Definită ca "un
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
même. À la fois parce que tout y est silence discours répétitif qui résonne comme une coque vide et parce que tout y est parole pantomime indéfiniment bavarde. [...] le mélodrame menace toujours le drame, lui qui, en restreignant d'une part le dialogue à une série d'énoncées stéréotypées forts de leur seule conformité avec un absolu refoulé d'autre part le silence à une action purement extérieure et superficielle, pervertit l'un par l'autreet rend impossible à la fois
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
énergie de l'Eurasie. Problèmes comme le prix du gaz, leș coupes d'énergie stratégiques et leș négociations pour l'infrastructure de transport ont une grande influence sur la relation énergétique entre l'UE et la Fédération de Russie. À part ces facteurs, le chapitre explore aussi le secteur énergétique de la Russie: leș institutions qui ont un rôle dans le domaine, leș compagnies privées aussi comme l'entrelacement de la politique avec le domaine énergétique. La réponse européenne à la situation énergétique
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
this task is found în in-house newspapers, în public announcements by the organization's senior management and în the scripts of video productions relating to the organization's work. The stories told add to the organization's mythology and become part of the culture, reinforcing and adding to it."78 White vrea să pareze eventualele acuze aduse RP că prin "spunerea de povești" ar denatura sau transforma adevărul. Însă, dacă așa înțelegem activitatea lor "culturală", asupra specialiștilor nu va plana bănuiala
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
acts to produce and shape culture (documents, logos, exhibitions and events are cultural artifacts, în whole or în part created by public relations); and în the process of communication, public relations proposes to the audience a way of contextualizing a part of the social world. În the third sense it is cultural because of existing beliefs held about public relations, such aș the right of an organization to communicate publicly, and the value attached to gaining support through persuasion aș opposed
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
toute autre, îl faut rompre avec toute vision déterministe de la conduite humaine pour la replacer dans son contexte d'indétermination et de liberté relatives, ce qui veut dire l'analyser comme l'expression d'un choix nécessitant certaines capacités de la part de celui ou des ceux qui l'opèrent."86 Acest mod de a percepe comportamentul organizațional are consecințe asupra sensului care poate fi atribuit culturii (organizaționale). Ea nu mai poate fi văzută ca un ansamblu de valori și norme care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
and practicums is to be taken into account. Aș we have shown, the theoretical foundation of PR contains knowledge provided by various socio-humanistic sciences, which are adapted to the practicums of multiple areas în which organizations are involved. A significant part of this work is dedicated to the PR theory, which we have derived from the most often conjured specialized bibliography, by applying a sociological-type of critique to it. Most often, we will not be disputing the observations which the authors
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
rappellent que personne ne peut vivre en dehors de la communication. C'est pourquoi affirmer que communiquer signifie tout n'est pas un remède, mais un simple truisme. D'une part, aucune organisation ne peut exister sans communication et, d'autre part, la communication ne sert pas toujours aux buts organisationnels. C'est pourquoi notre analyse s'est concentrée sur leș éléments fondamentaux (organisationnels et sociaux) qui imposent des formes de communication spécifiques. Nous avons évité d'offrir " des schémas de communication
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
d'action concret. Le principal effet théorique de cette analyse apparaît dans le traitement du concept de culture organisationnelle qui ne peut plus décrire un artefact de la direction et des spécialistes des RP, mais un ensemble socioculturel édifié, d'une part, sur leș expériences antérieures des membres et, d'autre part, sur l'emploi que șes membres font des ressources de pouvoir spécifiques à l'organisation, dans le but d'y trouver une position avantageuse. Certes, le spécialiste en RP ne
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
apparaît dans le traitement du concept de culture organisationnelle qui ne peut plus décrire un artefact de la direction et des spécialistes des RP, mais un ensemble socioculturel édifié, d'une part, sur leș expériences antérieures des membres et, d'autre part, sur l'emploi que șes membres font des ressources de pouvoir spécifiques à l'organisation, dans le but d'y trouver une position avantageuse. Certes, le spécialiste en RP ne peut intervenir sur " la culture " (comme on suggère souvent faussement
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sens ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 2 L "Sărăcie" poate fi definită ca în răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 3 L "Sărăcie" este contrară răspunsului dvs. nr. 1 0 0 0 4 V "Sărăcie" face part din, este inclusă în, este un exemplu al răspunsului dvs. nr. 1 0 0 0 5 V "Sărăcie" are ca exemplu, drept caz particular, cu-prinde, include răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 6 V "Sărăcie" aparține aceleiași clase
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
we have presented as important factors of completion of the artistic creative act. As regards the remarkable phenomenon of inspiration, it has been presented as a spiritual impulse specific to both the artistic creation and the religious experience, thus underlining part of the subtle meanings of the relations between creation and sacredness, between art and spirituality. In the end of this part, in the graphic diagram that we developed, we tried to outline a possible topography of the area of "encounter
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]