1,597 matches
-
garantează siguranța economico-socială, este delegată Statului în vederea asigurării muncii și pentru asistență în caz de validitate și de bătrânețe. Noului tip de familie îi este atribuită o funcție împătrită: a-l ajuta pe individ să treacă de la un stadiu de pasivitate infantilă la un altul de activitate adultă (1); de a trece de la o stare de dependență la cea de independență pentru integrarea sa vitală în societate (2); de la o trecere a membrilor familiei de la lipsa cunoașterii și a controlului asupra
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de Iustin... Doresc să-l ajut să-și recapete vederea, ori el nu a ajuns aici pentru asta. Simplu... În plus, știi bine că m-am răsculat de câteva ori din cauza bugetului insuficient și am atacat-o, învinuind-o de pasivitate... Nu m-a uitat, bineînțeles... Om vedea! - Da, da, da! Înțeleg... Cu pași mici și fără gălăgie poți urca Everestul, dacă-ți propui. Lucreaz-o cum știi mai bine, dar nici nu exagera. Știi că are un cuvânt greu oriunde... - Așa
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
globii aceștia umezi ca de cîine ? Cînd Domnișoara ri începea să mă insulte știam că nu era bine să reacționez în niciun fel, nici să încerc să-i răspund căutînd replici inteligente, nici să mă prefac însă că încasez cu pasivitate. închideam ochii, mă așezam pe un fotoliu și așteptam să treacă furtuna. Domnișoara ri era de fapt plină de ticuri și de manii. nu lua niciodată metroul (întrucît, spunea ea, preferă „suprafața”), nu traversa niciodată străzile pe zebră („este cel
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ai sectei. Astfel încît, atunci cînd va fi solicitat (n calitate de ini(iat s( conving( noii aderen(i, el se str(duie(te s( se (ntre(în( cu ace(tia (ntr-o manier( banal(. Ceea ce poate fi dificil, uneori imposibil: pasivitatea (ntr-o asemenea situa(ie social( poate s( antreneze tot atîtea consecin(e că (i ac(iunea. "Cazul cel mai emo(ionant a fost cel al unuia dintre autorii c(rora Marian Keech le-a propus sau pe care, măi degrab
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
prea tari, dependentă de cel care ar fi fascinat-o. Urî pe Samain. Se duse în odaia lui și luă o carte medicală în care se vorbea tocmai de conformația femeii și autorul sublinia, cu oarecare patetism, destinul ei de pasivitate. Felix îl căută în zilele următoare pe Weissman și nu-l lăsă până nu căpătă pe Weininger. Îl citi cu pasiune, dar G. Călinescu amărăciunea acelui original sinucigaș nu-l contamină. Dimpotrivă, rămase cu convingerea și mai întipărită că femeia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pagubele. Dacă creșterea umană este determinată doar de vindecarea rănilor din trecut, atunci orientarea vieții va fi centrată în totalitate pe „reducerea pagubelor” mai degrabă decât să promoveze valorile la care este chemată orice existență. Acest lucru împinge persoanele spre pasivitate și spre reducerea capacității lor creative și renovatoare, obligându-le să se adapteze la o mentalitate mecanicistă a vieții și la o viziune reductivă a potențialităților propriei vocații. Multe problematici pe care le trăiesc atâtea persoane consacrate în cadrul experienței lor
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
sânge rece și vasturi de chirurg. - Arasel!... Atuncea, dacă am vasturi de chirurg! Să n-o lăsăm să se aglomereze pe policlinică... Cordoaico, te mănâncă mai tare și vrei să ți-o fac ție prima pe operație?!... Și, profitând de pasivitatea desăvârșită a trupei IF-ului, grăsanul introduse laba în buzunarul sacoului, extrase cu două degete un brici de bărbier, îi crăcănă lama. Și haț! cu cîte-o unduire fulgerătoare a brațului drept îi văduvi, pe fiecare dintre cei patru, de sfârcul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iar nu o aureolă de sclipiri și triumfuri? Singurătatea melancolicilor are o semnificație mult mai puțin adâncă; ea are uneori chiar un caracter estetic. Nu se vorbește de o melancolie dulce, de o melancolie voluptuoasă? Dar însăși atitudinea melancolică, prin pasivitatea și considerarea în perspectivă, nu este ea colorată estetic? Atitudinea estetică în fața vieții se caracterizează printr-o pasivitate contemplativă care savurează din real tot ceea ce îi convine subiectivității, fără nici o normă și fără nici un criteriu. Lumea este considerată ca un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
are uneori chiar un caracter estetic. Nu se vorbește de o melancolie dulce, de o melancolie voluptuoasă? Dar însăși atitudinea melancolică, prin pasivitatea și considerarea în perspectivă, nu este ea colorată estetic? Atitudinea estetică în fața vieții se caracterizează printr-o pasivitate contemplativă care savurează din real tot ceea ce îi convine subiectivității, fără nici o normă și fără nici un criteriu. Lumea este considerată ca un spectacol, iar omul ca un spectator care asistă pasiv la desfășurarea unor aspecte. Concepția spectaculară a vieții elimină
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
încît fiecare moment este o chestiune de destin, pe când în atitudinea estetică este o chestiune de impresie. Tragicul nu include ca un element central reveria, nelipsită în toate stările estetice. Ceea ce este estetic în melancolie se manifestă în tendința spre pasivitate, reverie și încîntare voluptuoasă. Că ea nu poate fi asimilată integral unei stări estetice, aceasta derivă din aspectele ei multiforme. Nu este destul de frecventă melancolia neagră? Dar ce este, mai întîi, o melancolie dulce? Cine nu cunoaște senzația de plăcere
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ideologii în fața mizeriei, în loc să arunce tot ceea ce are pe el, într-un gest de înțelegere înaltă și de comuniune adâncă. Deși nu se poate interveni în existența nimănui și deși nu poți scoate pe nimeni efectiv din singurătatea durerii, totuși pasivitatea e criminală, precum criminală e și mila aproximativă, așa cum e mila tuturor oamenilor. Prezența mizeriei în lume compromite pe om mai mult decât orice și explică de ce grandomania acestui animal va trebui să aibă un sfârșit catastrofal. Când văd mizeria
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
altă lume. Absența lui te asimilează liniștit și călduț devenirii, aruncîndu-te pradă timpului. Destinul, ca o lunecare orizontală, este negația goticului și a complexelor de viață născute din el. Neamul românesc n-a trăit sub semnul spiritului gotic. De aici: pasivitatea, scepticismul, autodisprețul, contemplația domoală, religiozitatea minoră, anistoria, înțelepciunea, care constituie aspectul negativ al specificului nostru național, aspect din păcate central. Așa ne-am trăit noi o mie de ani și așa va trebui să nu ne mai trăim miile ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rezista atâtea secole, fărâmițat și neexistând politicește, este o problemă căreia nu-i pot găsi un tâlc valabil. Munteni, moldoveni, ardeleni au putut conserva o substanță etnică numai întru cât n-au participat direct la istorie. Este singurul merit al pasivității, al subistoriei noastre, al apartenenței noastre la destinul mizerabil al culturilor mici. Cum Ardealul a fost tot timpul izolat de restul romînității, dacă părăsea anonimatul și lua parte activă - prin revoluții și războaie - la istoria Europei centrale, el ar fi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de dinamic și cu o direcție determinată, el trebuia să asimileze specific valorile străine și să le dea altă configurație decât caricatura. Prezența lui atenuată nu justifică deloc refuzul modernismului. O revoluție, cât de proastă, este mai bună decât o pasivitate rușinoasă. Cine vrea o Românie puternică și modernă, o națiune în drum spre putere, trebuie să recunoască "formelor" un dinamism pe care nu-l vom găsi niciodată în acel fond. "Junimea", cu teoria ei reacționară a culturii românești, reprezintă o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prost plătit, dar sigur sau unul mai bine plătit, dar mai nesigur?”. Majoritatea populației preferă constant un loc de muncă mai sigur, deși mai prost plătit. Analiștii văd în această stare de spirit o confirmare a persistenței „mentalității comuniste de pasivitate, de dependență de tătucul-stat, care oferă o viață sigură, deși sărăcăcioasă”. O asemenea interpretare oferă un confort explicativ: nu mai trebuie să ne mirăm de ce tranziția nu merge bine. Este această interpretare corectă? Paradoxal, o asemenea atitudine colectivă se înregistrează
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
produsă de un factor clar - regimul comunist, cu instrumentele sale puternice de represiune, susținut de sistemul internațional - a fost înlocuită de o configurație confuză de forțe greu de identificat și imposibil de luptat împotriva lor. A fost indusă o nouă pasivitate, generată de factori confuzi împotriva cărora nu se poate lupta. Această pasivitate nu mai poate fi acceptată cu sentimentul neputinței, ci mai degrabă al vinovăției. Blamarea puterii, sentimentul secret de satisfacție față de eșecurile acesteia devin un mod de detașare. Vinovăția
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
represiune, susținut de sistemul internațional - a fost înlocuită de o configurație confuză de forțe greu de identificat și imposibil de luptat împotriva lor. A fost indusă o nouă pasivitate, generată de factori confuzi împotriva cărora nu se poate lupta. Această pasivitate nu mai poate fi acceptată cu sentimentul neputinței, ci mai degrabă al vinovăției. Blamarea puterii, sentimentul secret de satisfacție față de eșecurile acesteia devin un mod de detașare. Vinovăția care începe să se infiltreze în propria conștiință este transferată difuz tuturor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cronic în opoziție pentru a justifica propria lor neputință, formularea „revoluție furată” este mult mai profundă și adevărată decât se crede în mod curent. Ea este o expresie a păcatul originar al separării colectivității de putere, trimițând colectivitatea într-o pasivitate neputincioasă. Speranța participării a fost înșelată. Cu aceeași funcție a apărut și ideologia naționalistă extremistă: interesul național nu este promovat, trădătorii de țară - simetric cu egoiștii, îmbogățiții peste noapte, corupții - sunt responsabili de criza societății actuale. Inevitabil, „blamarea puterii” implică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pună la baza opțiunilor politice solidaritatea în jurul intereselor naționale. Să dezvolte un parteneriat sincer și egal cu toți actorii interni, construit pe un dialog național asupra opțiunilor strategice, subordonând interesele parohiale de partid. Ce trebuie să învețe colectivitatea? Să depășească pasivitatea în care a fost împinsă și menținută și să-și dezvolte interesul activ pentru opțiunile strategice ale dezvoltării, în locul poziției de spectator la „meciul” dintre actorii politici. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Bădescu, Ilie et al., 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aruncat într-o bună zi"165. Din aceste trăsături adesea calificate drept feminine, am tras o concluzie nu foarte agreată: mulțimea este femeie. Caracterul ei așa-zis emotiv și capricios, lunatic și schimbător, o pregătește pentru sugestie, la fel cum pasivitatea, tradiționala ei supunere, capacitatea de îndurare o pregătesc pentru devoțiune. Le Bon nici măcar nu a fost nevoit să inventeze asimilarea eternului feminin cu eternul colectiv. Mulțimile Revoluției franceze au fost cît se poate de feminine. Faimoasele precupețe flecare au bîntuit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
monoideicului. Tarde îl descrie în următorii termeni: "După cum se știe, ascendentul personal al unui om asupra celuilalt este un fenomen elementar și nu există decît o diferență de grad dintre acesta și relația dintre sugestionat și individul care sugestionează. Prin pasivitatea, docilitatea sa, pe cît de incorigibile pe atît de inconștiente, mulțimea de imitatori este o specie de somnambuli, în timp ce prin stranietatea, monomania sa, credința lui imperturbabilă în sine și în propria-i idee credință pe care scepticismul din jur nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
al greviștilor din 1977, dar că a fost huiduit și alungat pe motiv că devenise activist de partid. Alte voci susțin însă că acel Dobre reîntors în Valea Jiului, în decembrie 1989, era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea lui se datorau agresivelor tratamente farmaceutice la care fusese supus. Opinia publică din Valea Jiului creditează însă mai ales varianta cu Dobre devenit activist. Ziaristul Carol Gigi Nicolau care, în 1998, a realizat documentarul-reconstituire intitulat Laborator 66, are o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în actul uitării Vieții ca Revelație a filialității 2. Doar unei „a doua nașteri” - nașterea de sus (In. 3,3 sq) - îi poate reveni meritul de a restabili, pentru fiecare, adevărata condiție a umanității, iar aceasta nu implică neapărat o pasivitate contemplativă, ci mai ales gestul elementar al dezproprierii despre care vorbește etica creștină 3. Credința sau milostenia, de pildă, sunt forme de uitare a falsului sine (le moi haïssable, cum îl definea Pascal) și de abandonare în Autoafectarea/Autodăruirea Vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
n-o putea întrezări. Sfântul Grigorie de Nyssa 2, de pildă, este primul teolog creștin care a acordat Dumnezeirii atributul infinității. Teologia trinitară apofatică își găsește astfel corelația în mistica „urcușului” contemplativ, „din slavă în slavă”. Acest balans paradoxal între pasivitatea „necunoașterii” esenței divine și progresia activă în cunoașterea energiilor divine arată în ce măsură creația „nu este o aparență, o mixtură de adevăr și neadevăr, legată de Dumnezeu printr-un semn minus, și încă mai puțin o ierarhie aristotelică de identități, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o perspectivă realistă. Teologia nu ignoră, naiv, proporțiile catastrofale ale injustiției sociale din lumea de astăzi și nici nu speră la o îmbunătățire a lumii, fără har. Fiind prin definiție o religie mărturisitoare, creștinismul nu poate încuraja inerția mută sau pasivitatea fals contemplativă 2. Ortodoxia vede în persoana apostolului Pavel o fericită întâlnire a Martei și Mariei. Prin revelația căderii lui Adam, creștinismul indică adevărata sursă a răului și violenței în inima dezbinată și pătimașă a fiecărui om. Fără o adopție
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]