57,719 matches
-
hîrtie între degetul mare și arătător, grijuliu să nu îl păteze cu grăsimea transpirației lui abundente. Ciocăni ușor în ușă, dar cum nu primi nici un răspuns, își luă inima în dinți și intră în vîrful picioarelor. Aruncă o privire asupra patului, încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu lăsat de-alungul umerilor, părea că abia mai respiră. Hansi se
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Hansi îl sperase. Walburga făcu semnul crucii, larg, de sus în jos și de la stînga la dreapta, în mișcarea aceea atît de lentă, de pătrunsă și de solemnă, care dintotdeauna îl umpluse pe Hansi de admirație. - Să te duc în pat, floarea mea? întrebă Hansi și, mai înainte ca Walburga, devenită ușoară, imobilă și somnolentă, să răspundă, o apucă, o ridică din scaunul cu rotile și o așeză pe pat, lîngă șalul de culoare smeurie și ghemul uriaș. - Sunt frîntă, micul
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
dintotdeauna îl umpluse pe Hansi de admirație. - Să te duc în pat, floarea mea? întrebă Hansi și, mai înainte ca Walburga, devenită ușoară, imobilă și somnolentă, să răspundă, o apucă, o ridică din scaunul cu rotile și o așeză pe pat, lîngă șalul de culoare smeurie și ghemul uriaș. - Sunt frîntă, micul meu Hansi, și nu mai pot croșeta, spuse ea cu vocea încă aspră, dar ceva mai muiată de somn. - Ai croșetat destul, inimioara mea. A venit vremea să te
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
pe care credea că a contrac- tat-o se dovedește până la urmă a fi pleurezie. Caracterul emoțional al unui asemenea text nu poate fi mimat: "Nădăjduiesc că nu vă va supăra prea mult această scrisoare a unui bolnav, trimisă din patul Sanatoriului Moroeni. în lagărul Ciuc m-am îmbolnăvit de tuberculoză și am fost trimis aici prin decizia Comisiei Medicale a Ministerului de Interne. De asemenea, am fost eliberat acum douăsprezece zile, semnând o hârtie prin care mă angajasem să nu
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
zornăind fel de fel de parai și lovele și mai și cântându-i manele: Ghiujul ăsta bătrân s-ar tot deda la rele! Cafeneaua de noapte De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind cu glas feeric; la lumina stinsă, învelit în scutece mari de întuneric. Atunci, nu mai bem?! se agita doamna Lubeniță
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
cazurile care necesită tratament medical și/sau chirurgical sub supraveghere medicală, servicii medicale de îngrijiri paliative, transplant de organe și țesuturi; 3) alte situații justificate de către medicul care face internarea și avizate de medicul șef de secție. Unitățile sanitare cu paturi au ca obligații: - acordarea serviciilor medicale respectând criteriile de calitate; - informarea asiguraților cu privire la serviciile medicale oferite și modul în care sunt furnizate; - respectarea confidențialității datelor și informațiilor privitoare la asigurați, precum și demnitatea și intimitatea acestora; - acordarea de servicii medicale tuturor
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
îmbracă rochiile mele îmi încalță pantofii îmi folosește cerceii calcă peste luciul podelelor mele bea din același pahar în zilele cele mai calde își caută umbra în umbra mea în zilele friguroase intră pe sub pielea mea jupuită doarme în același pat când n-o mai suport las gândul meu negru să-i închidă scâncetele ca pe niște sertare Siluetele erau șapte la număr înalte mult prea înalte le puteai bănui șoldurile sânii goi brațele încolăcite deasupra capului frumusețea plămădită din lut
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
să aud pocnitura întârziată a unei arme stau cu gura lipită de-o piatră lăcrimează cum ochiul de bivol lăcrimează înainte de tăiere Frumoasă e moartea albă ca un cearceaf fiecare copil îl găsește în lada cu zestre îl întinde pe pat de la an la an se învechește e tot mai urât și mai plin de noroi îl spălăm și-l punem la loc în lada cu zestre nu-l luăm niciodată cu noi
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
nou atac cerebral, ea n-avea motive să se plângă de pe urma lipsei de experiență. Suportase alte patru accidente vasculare. Și nici nu cred că în azilul unde se adăpostea s-ar fi aflat tocmai atunci, în acele momente, cineva lângă patul ei. Cât despre moarte, ea era o veche cunoștință. O declară într-o pagină greu de uitat: "Mă uit la ceas. Ceasul mi l-a dat mama mea, atotputernică și nemuritoare, care zace în țărână de-o veșnicie, de ieri
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
greu de uitat: "Mă uit la ceas. Ceasul mi l-a dat mama mea, atotputernică și nemuritoare, care zace în țărână de-o veșnicie, de ieri, de acum... Mă uit cu efort la cel de-al doilea ceas de pe lada patului, la ceasul tatălui meu atotputernic și nemuritor, un ceas bun și foarte durabil, pe care și l-a cumpărat bucuros cu vreo câteva zile, cam șapte, înainte de moarte... Pe lada patului, din lemn de lămâi auriu, se află și ceasul
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
efort la cel de-al doilea ceas de pe lada patului, la ceasul tatălui meu atotputernic și nemuritor, un ceas bun și foarte durabil, pe care și l-a cumpărat bucuros cu vreo câteva zile, cam șapte, înainte de moarte... Pe lada patului, din lemn de lămâi auriu, se află și ceasul de adolescent, apoi de tânăr, al aproapelui meu cel mai apropiat, semenului celui mai asemenea mie, ceas care s-a oprit de mult, stă. La el nu mă uit, dar știu
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
hai, primele cuvinte sunt grele. Ca și când ai face amor după un deceniu, se mișcă încet creierul, se bâlbâie. Se bâlbâie brațele care nu mai au îndemânarea de altădată, degetele împiedicate în nasturii prea mulți. Te dezechilibrezi și cazi inestetic pe pat, până să-ți dai jos toate cele te-apucă amețeala, dar nu aia de acum douăzeci de ani când cădea la picioarele patului (sau pe hol sau dracu mai știe unde) rochia subțire, fluturând două secunde în aer, fulger moale
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
mai au îndemânarea de altădată, degetele împiedicate în nasturii prea mulți. Te dezechilibrezi și cazi inestetic pe pat, până să-ți dai jos toate cele te-apucă amețeala, dar nu aia de acum douăzeci de ani când cădea la picioarele patului (sau pe hol sau dracu mai știe unde) rochia subțire, fluturând două secunde în aer, fulger moale arzându-i retina. Acum ai toate condițiile, ce-ți lipsește, de ce nu te reapuci de scris, te uită lumea, Daniela, ce fată talentată
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
sară din subsuori Miresmele ca din flori Băi kaștoace fii mai caldă Dumnezeu viața ne-o scaldă În lumina lui smaraldă Nu-ți mai ține curu-n ladă Cînd ți-e ferfeneaua baltă Hobbitul înverșunat Că n-a fost lăsat în pat Ce păcat vai ce păcat!!!
Zbunghi-Zbunghi ia-mă-n unghii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11135_a_12460]
-
fi infirmat. Dar se dovedise repede că el nu putea fi decât amânat. Și, din păcate, simțea că amânarea nu mai putea dura multă vreme, deși, de aproape un an încoace, își legăna insomniile în susurul aparatului instalat la capul patului. Dar, venise vara. Smochinele erau coapte deja, strugurii de pe spalierul pe care suia vița de vie treceau din verde pal spre gălbui, începuse vacanța. Și, în curând, la mijlocul lunii iulie se dădea, prin tradiție, semnalul plecărilor în concediu. Zeci, sute
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
apă Și-apoi aripile-și adapă Pînă ce nimbu-n cap le crapă Tu ai craci lungi și sîni fierbinți De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur zăpăcit Iubirea-n pat o să te-ajungă Într-un amurg cu raza lungă Și sufletul o să-ți împungă Chiar dacă-n perne l-ai ferit Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur fericit Căci melcii au pornit spre tine În marș forțat prin
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
rază de la Tine. Mă simt străin și slab, ca robul prins în fiare, Legat de brațul ei cu trei tulpini de floare. Ieri, când am vrut arșița s-o trag cu ea la umbră, Te-am auzit zicându-mi: , Ia patul tău și umblă". Psalmul IV Din zestrea Cărții Tale luăm și mari și mici, Un sunet, o scânteie, și scribi și licurici. Dar Tu citești în tihnă și steaua ne vestește Că veghea Ta ne iartă și ce-ai pierdut
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere în marea tăcere. V. În golul de pământ O comoară de om mi-ești în noaptea asta liniștită scumpă la vorbă cu-atât mai mult în patul dublu, bun de catafalc și-n golul de pe pământ cu-atât mai bine, din ce în ce mai mult. VII. Pe ascuns în anii tinereții, eu mort de oboseală, tu-mi cântai cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
al iubirii m-am bucurat toată viața potrivindu-mă de minune cu grădinile suspendate; dar asta nu-i de nasul tău dimpotrivă, și cu siguranță am pierdut urma cumplitei spaime de-a muri mâine pe vârful muntelui tău. XXXVII. În fața patului Dragostea mea nici laie nici bălaie, dușman de moarte-al iubirii cândva, a ajuns în fața patului chiar cu umbra-i bicefală; asta-i cu cântec, asta-i bună! XLI. La urma urmelor Nu da vrabia din mână pe cioara de pe
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
nu-i de nasul tău dimpotrivă, și cu siguranță am pierdut urma cumplitei spaime de-a muri mâine pe vârful muntelui tău. XXXVII. În fața patului Dragostea mea nici laie nici bălaie, dușman de moarte-al iubirii cândva, a ajuns în fața patului chiar cu umbra-i bicefală; asta-i cu cântec, asta-i bună! XLI. La urma urmelor Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard înainte de vreme nici măcar când somnu-i mai dulce și-i obosit îngerul păzitor; pleacă îndată de-
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce". Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atît de original cît spun admiratorii săi care nu au mai citit și
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
Monica Pillat Rămâi privind... Mamei Rămâi privind cu ochii duși Ceva de dincolo de văz Și ca o plută, patul alb Se-ndepărtează de prezent. Lumina lunii se așează Pe nedormitul tău obraz, }i se perindă în auz Un răsărit de păsări vagi, O fluturare ca de crengi, Urcușul zilei tot mai lung, Reînnoptarea fără somn. Dă-mi veghea ta
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
și firimiturile de cuvinte pudrate ca niște femei aduse din Via Apia, descărcate ca piersicile direct în plasele gospodinelor care au uitat că noaptea Dumnezeu se face bărbat și le umblă prin trup sub privirile îngerilor - stăteam cu tine în pat ca într-o mare liniștită peștii, ne înveleam cu aceleași mîini, trăiai din trupul meu, trăiam din trupul tău, în jurul nostru pluteau păsările și ciuguleau, ca într-o grădină cu viespi, roi după roi, nici zi, nici noapte, nici somn
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
zgîriați ai gărilor prin care cerșetorii au ajuns înstăriți- nu mai sunt cel de atunci, chiar dacă pe mine mă duc spre altă înfățișare ca iernile cînd vin să înghețe sîngele în cîini, nici celălalt de acum, un bărbat într-un pat ca-ntr-un iglu pinguinul domesticit- sar mereu peste urma lăsată de tine în pat, să nu se șteargă cuta rămasă ca o rună în cearșaf, dimineața o recitesc, seara o mîngîi cu ochii, noaptea mi-e frică să nu
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
chiar dacă pe mine mă duc spre altă înfățișare ca iernile cînd vin să înghețe sîngele în cîini, nici celălalt de acum, un bărbat într-un pat ca-ntr-un iglu pinguinul domesticit- sar mereu peste urma lăsată de tine în pat, să nu se șteargă cuta rămasă ca o rună în cearșaf, dimineața o recitesc, seara o mîngîi cu ochii, noaptea mi-e frică să nu dispară, nici ea să nu-mi mai rămînă după tine, o moștenire ca o ființă
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]