1,911 matches
-
și vehement unui articol xenofob al revistei lui O. Goga, Țara Noastră, în care era numit „Ion Vinea-Iovanaki” și calificat drept „unul dintre cei mai mari chiulangii ai războiului”. „O replică d-lui Goga“ aduce „precizări” detaliate privitoare la ascendența paternă românească a autorului (grec după mamă), păstrînd însă tăcerea asupra celeilalte acuze. În altă parte însă, „precursoratul” capătă semnificații opuse: „Epigoni, cum ne-a numit, într-un acces de scîrbă nedreaptă, Eminescu, de al cărui entuziasm pentru predecesorii slăviți ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
antifonate ale șoselei: afișe portocalii pe care un tip cu ochelari și cu părul creț surâdea binevoitor invitând-o să aibă Încredere În el. O clipă Îi păru că-l cunoaște, un tip ce-ți dădea Încredere, cu o figură paternă - VOTEAZĂ! VOTEAZĂ! VOTEAZĂ! citi, nimic altceva. Totuși continuă să fixeze imaginea aceea, căci trebuia cu orice preț să-și scoată din minte amintirea parcării de la sala de dans din strada Giustiniana, cufundată În ceața unei nopți adânci de februarie. Parcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
era un semn divin. Vă aduceți aminte unde ați prezentat denunțul? Întrebă sergentul. — La postul de poliție din Escquilino, dar am retras plângerea. Ajută-mă, salvează-mă, salvează-mă - Îi spuneau ochii ei, ațintiți pe uniforma neagră, pe chipul lui patern și binevoitor, pe imaginile din spatele lui. — De ce? suspină sergentul, ridicând brațele. Ce mai putem face pentru voi, dacă nu ne ajutați să vă ajutăm! — Nu puteam să pun să-l condamne, spuse Emma atât de Încet că agentul de la calculator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dacă fiul lui ar fi trebuit să-i provoace aceleași neplăceri pe care el le provocase tatălui său, atunci era mai bine să nu se nască. De altfel, fiecare se naște cu o vocație, iar el nu simțise niciodată vocația paternă. Avea deja o ghiulea legată de picior. Dacă și-ar mai fi adăugat una, s-ar fi Înecat. — Ce Înseamnă asta? Întrebă Sasha nelămurit. — I-am spus totul. — Ai lăsat-o? aproape că strigă Sasha. Nu mai avea aer. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
întrebări despre planul său de a stăpâni regatul, motivele care l-au determinat să-și urmeze ambiția și prezentă străinului genealogia familiei sale, conștientizându l de faptul că înaintașii lui domnesc din neam în neam în acest regat, prin filiație paternă. Uriașul mărturisi că a hotărât să cucerească împărăția, deoarece, din cauza înfățișării lui hidoase, respingătoare, nimeni nu îl acceptă, nu îl dorește în preajmă, iar el se simte singur, respins și trist. Sturion îi sugeră să se alăture armatei, fiind foarte
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se duse până la bucătărie să bea un pahar de apă. Vedea roți colorate rotindu-se prin aer la jumătatea camerei și Începea să simtă o senzație de vomă. Mai Întâi trebuia să-și oprească tremurul mâinilor. Bruno avea dreptate, dragostea paternă este o ficțiune, o minciună. O minciună este utilă dacă permite să schimbi realitatea, se gândi el; când Însă schimbarea eșuează, nu mai rămâne decât minciuna, amărăciunea și conștiința minciunii. Reveni În cameră. Bruno, lățit În fotoliu, nu mișca, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
prezervative: se serveau de față cu mine, nu se sfiau. Am Început să-mi spun că poate am o șansă - asta a declanșat totul. Erau probabil multe fete cu părinți divorțați, trebuia să găsesc una aflată În căutarea unei imagini paterne. Ar fi putut să meargă; simțeam că poate să meargă. Dar trebuia un tată viril, cu umeri largi, care să inspire siguranță. Mi-am lăsat barbă și m-am Înscris la Gymnase Club. Barba a fost un semi-succes, era rară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
plenitudinea ei, undeva deasupra; cei doi se ghemuiesc unul în altul; PARASCHIV își apără capul, MACABEUS îl strânge în brațe pe PARASCHIV; câteva lungi secunde de haos; apoi îndepărtarea treptată.) PARASCHIV: S-a dus? MACABEUS: Se duc... PARASCHIV: Gata? MACABEUS (Patern.): Gata, gata... Aproape liniște; zvâcniri îndepărtate ale măcelului.) PARASCHIV: Și el? MACABEUS: Care el? PARASCHIV: El... MACABEUS: Nu știu. PARASCHIV: A plecat? MACABEUS: Nu cred. PARASCHIV: Mă duc să văd... MACABEUS: Nu te du. PARASCHIV: Mă duc după apă... MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
caută din ochi pe Grubi, se apropie în fugă de Grubi și se lipește de el, tremură, gâfâie, plânge.) IOANA: Grubiii... Grubiii... Se răstoarnă pivnița... Își ascunde capul în șorț și icnește.) Ah, ce m-am speriat! HAMALUL (Prinzând-o patern, mângâind-o.): Taci, taci... se întâmplă ceva... IOANA (Își scoate capul din șorț.): Ce se întâmplă? S-a răcit aerul dintr-o dată și a început să-mi tremure mâna... Uite cum îmi tremură... HAMALUL: Taci! Ascultă... Auzi? Ce auzi? IOANA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
niște oameni foarte frumoși, pentru care aspectul fizic - și în special cel al figurii - a constituit obiectul unui fel de cult. Nu în neapărată opoziție, ci mai curând fără să se preocupe în mod conștient de partea estetică, neamul liniei paterne și-a emis liniștit genele generație după generație, și din șirul lor de oameni serioși, cu înclinări spre meșterit și, uneori, spre științele exacte, au dat contemporaneității exemplare cu nimic remarcabile, oameni ca mine și ca toți ceilalți, sănătoși, robuști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
E-un tânăr arătos și e-ntr-o stare fizică excelentă. Aș spune că a fost atlet sau cel puțin cineva care se Îngrijea foarte bine. Se aplecă din nou deasupra cadavrului și, cu un gest ce păru straniu de patern, Își trecu mâna peste ochii tânărului, Încercând să-i forțeze să se Închidă. Unul refuză să se miște. Celălalt se Închise preț de-o clipă, apoi se deschise Încet și se holbă din nou la cer. Rizzardi bâigui ceva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Hugo și-l făcuseră să-și dorească să bocească și el. Așa că acum, Hugo stătea în fotoliu și se prefăcea că citește ziarul, dar în realitate își scruta toate cele patru colțuri ale inimii în căutarea unei urme de sentiment patern. Până în clipa aia, bucuria lui putea fi atribuită numai faptului că pe copil nu-l chema Carinthia. Se părea că Amanda cunoscuse cândva o persoană fermecătoare care purta numele ăsta, dar adevărul era că aceasta era denumirea uneia dintre provinciile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
era tentată să considere că masa era prea șubredă și un pic cam prea joasă, imediat se întreba câți tați s-ar fi deranjat să construiască așa ceva primului lor născut. Era greu de imaginat o expresie mai emoționantă a devotamentului patern, combinată, desigur, cu devotamentul față de planetă. —E cea mai ecologică masă de pe piață, a rânjit Jake la ceremonia de dezvelire a construcției, săltând un prosop ca să-și prezinte capodopera. Materialul e căptușit cu cânepă. Tot acest echipament de schimbat scutece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
care se numea Pasul greșit. —E despre o fată care are probleme cu taică-su, a zis ea citind prezentarea de pe spatele cărții. Hugo și-a făcut o notă mentală s-o citească și el. Și el avea ceva probleme paterne. —Crăciun fericit! a spus el când dopul șampaniei a explodat cu o violență care aproape l-a făcut pe copil să sară din pat. Buza de jos a început să-i tremure, după care a izbucnit în plâns. —Of, fir-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Hugo își închipuia ce tablou neinspirat reprezenta el pentru respectivele mame. Bâjbâind, mototolit, neavând habar de nimic, crud chiar, nerăbdător uneori cu Theo care urla ca lovit de streche din cauza ploii cu care nu era obișnuit. Aceasta era esența inutilității paterne. Un bărbat, pentru numele lui Dumnezeu. Încercând să aibă grijă singur de un copil. Ce dracu’, se întrebau cu siguranță mamele care treceau pe lângă el, are impresia că face? Trăgând încă o dată de ariciul acoperișului impermeabil cu mâinile reci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îl umplu din nou. Cuburile nici nu apucaseră să simtă iminența topirii... Întoarse ochii către televizor. O viitoare grevă, niște mămici care își abandonaseră pruncii după naștere - de ce i-ați mai făcut, atunci?, se întrebă, cuprins de un inexplicabil instinct patern -, reduceri de buget, viitoare greve, viitoare probleme pentru cetățenii plătitori de taxe. Prostiile de fiecare zi. Lăsă ochii să alunece către geamantanul trântit. Din interior, banii îi făceau semne... Trânti capacul, apucă geamantanul de mâner și îl duse în debara
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
majoră (mai mare de doisprezece ani și jumătate) era independentă. Logodirea ei nu putea fi decisă fără consensul ei. Cu toate acestea, suma pentru căsătorie pe care logodnicul trebuia să o ofere în momentul logodirii îi aparținea tatălui. În casa paternă, femeile trebuiau să dea întâietate bărbaților. Formarea lor se limita la învățarea muncilor domestice, în mod deosebit cusutul și țesutul. Față de tată aveau aceleași datorii ca și frații: de a-l hrăni, a-i da de băut, a-l îmbrăca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
venerabila etate de 93 de ani. Tot Sfinția Sa e pe cale să atingă al treilea record, devenind cel mai longeviv dintre supraviețuitorii gulagului românesc.” Părintele Nicolae Grebenea a văzut lumina zilei În comuna sibiană Rășinari, la 25 octombrie 1905. Strămoșii săi paterni se trag din orașul Grebena din Macedonia, iar patronimul Grebenea derivă din toponimul Grebena. Se afirmă ca elev eminent la Școala Primară din satul natal, iar, apoi, la Școala Normală din Sibiu. Tot la Sibiu, Între anii 1926 și 1930
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ale aromânilor, pe care le cultivă neîncetat Împreună cu soțul său, inginerul Gheorghe Iane, de asemeni aromân autentic. Iar fiii lor o strălucită doctoriță, Ana -Maria, și un foarte bun economist, Iancu sunt amândoi admirabili urmași În cultivarea dialectului matern și patern, a folclorului macedoromân, confirmând plenar zicătoarea de duh „Din stejar, stejar răsare.” De mulți ani, de la nunți, botezuri, aniversări și alte petreceri familiale, În care se respectau integral tradițiile ancestrale, Îmi este cunoscută vocea de privighetoare a Doamnei Tana, pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
deveni, prin adopție, DERDENA. Așadar, STUILCIU (TILA) CASAPU, bunicul tatălui meu STERE DERDENA, a avut din prima-i căsnicie pe maia (baba) IȚA, pe paplu (moș) NACLU și pe paplu IANCU, tatăl tatălui meu, În alt fel spus, bunicul meu patern. Paplu NACLU l-a avut pe COLI CASAPU, iar acesta, la rândul lui, pe IȚA, soția lui MIHAI HAGI (din satul constănțean Sinoie), cunoscuți de mine abia În D.O. (domiciliu obligatoriu) la RUBLA (VALEA CĂLMĂȚUI), sat nou (apoi, desființat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
apoi, desființat) din județul Brăila, Între anii 1961 și 1964. Coli Casapu, rămânând văduv, se recăsători. Din a doua-i căsătorie rezultă tot o fată, numită STELIANA. Nemainăscându-se băieți, neamul CASAPU ramura STUILCIU, din care se trage bunicul meu patern IANCU, devenit DERDENA prin Înfiere se stinge prin Coli (Nicolae) Casapu. Maia IȚA s-a măritat, Întâi, cu un bărbat din familia MITRACU. Acesta era vrăjit și vreme de 9 ani, ea a trăit neatinsă de soț. De aceea divorțează
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și al lui lali Iancu Gana, recte bunicul Mușei, al lui Iancuș, al lui Tila și al lui Ionca) și decedează prin 1943, pe la 80 de ani, la Caugagia, cu mult timp după soțul său Coli (Cola) Gana. Bunicul meu patern Iancu Casapu, devenit DERDENA prin adopție a fost al treilea copil (după maia Ița și paplu Naclu) din prima căsătorie a străbunicului STUILCIU CASAPU, care, după ce rămâne văduv, se Însoară a doua oară. Din al doilea mariaj al lui STUILCIU
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai știe nimic despre Gheorghe Casapu, rămas neînsurat. Astfel, se presupune că ramura Stuilciu a neamului CASAPU s-a stins pe linie bărbătească și după a doua căsnicie a lui Stuilciu. Când avea doar circa 40 de zile, bunicul meu patern IANCU rămâne orfan de mamă. Din acest motiv, tatăl său, STUILCIU CASAPU, voia să-l dea copil de suflet (pe paplu Iancu) unui grec foarte bogat din orașul SĂRUNA (SALONIC), capitala Macedoniei (partea stăpânită de greci). În oraș, Înainte de a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și mai puțin, răposând la 2-3 ani. Singurul fiu, care va trăi până la bătrânețe, a fost cel de-al patrulea, născut În 1898 și numit STERE DERDENA (tatăl meu). Cam pe când STERE avea 2 ani, Îi moare mama, bunica mea paternă TANA. Bunicul meu patern IANCU și-a iubit atât de mult soția Încât va rămâne văduv până la moarte, adică vreme de 41 de ani. S-a mutat din viața aceasta la 15 noiembrie 1941, având aproximativ etatea de 71 de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la 2-3 ani. Singurul fiu, care va trăi până la bătrânețe, a fost cel de-al patrulea, născut În 1898 și numit STERE DERDENA (tatăl meu). Cam pe când STERE avea 2 ani, Îi moare mama, bunica mea paternă TANA. Bunicul meu patern IANCU și-a iubit atât de mult soția Încât va rămâne văduv până la moarte, adică vreme de 41 de ani. S-a mutat din viața aceasta la 15 noiembrie 1941, având aproximativ etatea de 71 de ani. Eu aveam, pe-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]