843 matches
-
nestatornicia în dragoste. Cu trei bărbați a avut trei copii: Rymd, zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta oricui, Jörd, zeița pământului, întâia soție a lui Odhinn, Delling, zeul zorilor de zi. Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică Curtezane în Vechiul Testament Lilith este prezentă în mituri babiloniene (Lilatu, zeița nopții), ca fiind mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna, este susținătoarea prostituatelor. Este prezentă și în mituri semite, în legende medievale. Tradiția talmudică o prezintă ca fiind prima soție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Deși cele mai multe referiri cu privire la Maria Magdalena sunt acelea care o încadrează în categoria desfrânatelor, a celor ce se eliberează, prin pocăință, de desfrânare, Vaticanul a eliberat-o de stigmatul desfrânării, numind-o Apostolul Apostolilor. Curtezane pocăite din perioada apostolică și patristică Maria Egipteanca este un model de pocăință iar Biserica Răsăriteană o prăznuiește ca model reprezentativ al renunțării la viața desfrânată, ca model al înlocuirii plăcerii pământești, carnale cu iubirea de Dumnezeu. Și pe seama destinului ei circulă numeroase versiuni, unele mai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alt mod. Mă simțeam din ce în ce mai atras de creștinism". Menționează apoi numele câtorva persoane care i-au facilitat apropierea de creștinism: Viorica Constantinide, cu care frecventase des diferite biserici, Virgil Cândea și Paul Simionescu, datorită cărora s-a apropiat de literatura patristică și de filosofia creștină. Deși își subliniază progresele atât în plan teoretic, cât și în plan practic și consideră că era "în realitate apt pentru botez", șovăia, ispitit fiind de diavol "cu frica, smerenia, slăbiciunea". Avea însă să vină șocul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
creștinism. Cu o bună și binevoitoare prietenă, Viorica Constantinide, mergeam des pe la diferite biserici, ea fiind o credincioasă fierbinte. Datorită unor oameni de mare cultură și intensă trăire creștină Virgil Cândea și Paul Simionescu m-am putut apropia de literatura patristică și de filozofia creștină. Progresam așadar pe amândouă planurile: teoretic și practic. Eram în realitate apt pentru botez, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
creștinism. Cu o bună și binevoitoare prietenă, Viorica Constantinide, mergeam des pe la diferite biserici, ea fiind o credincioasă fierbinte. Datorită unor oameni de mare cultură și intensă trăire creștină Virgil Cândea și Paul Simionescu m-am putut apropia de literatura patristică și de filozofia creștină. Progresam așadar pe amândouă planurile: teoretic și practic". Este, de fapt, și greu de crezut că în cazul unui intelectual de talia lui Steinhardt, convertirea ar fi putut veni altfel decât în urma unor frământări intelectuale și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
colaborând la periodice de prestigiu... După ieșirea din detenție, în 1964, o mai veche a sa înclinație către creștinismul ortodox s-a accentuat, confirmându-se și prin botezarea sa. Lecturile sale au devenit din ce în ce mai bogate și mai specializate în domeniul patristicii și teologiei răsăritene, fără a renunța la o uluitor de vastă lectură în toate domeniile culturii umanistice și chiar științifice moderne... Atitudinea sa, la început ostilă regimului, a devenit cu timpul din ce în ce mai rezonabilă, acceptând realitățile așa cum sunt, fără a protesta
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Nicolae Ceaușescu și confraților literari următorul pasaj: Într-o literatură este esențial să coexiste onirismul (vechi cât... Visul Maicii Domnului), realismul (vechi cât lumea), psihologismul (care nici el nu purcede numai de la Dostoievski), misticismul laic (cred că nu numai Patristica, ci și mari efluvii incantatorii din epoci păgâne stau la temelia poeziei lui Ion Alexandru) precum și numeroase alte curente a căror bună vecinătate și nu numai ea poate constitui o epocă literară"31. Aceste rânduri, care răspândeau un miros de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vedea, în această plantă care-1 salvează pe Ulise de soarta tovarășilor săi metamorfozați de către Circe în porci, spiritul care se împotrivește instinctului, sau educația care purifică sufletul. Iar Hermes, identificat de către filosofi cu Logosul, va fi comparat cu Hristos de către patristică, în așteptarea nenumăratelor omologii și identificări efectuate de alchimiștii Renașterii (vezi partea a IlI-a). 93. Zeițele I: Hera, Artemis Poziția privilegiată a Herei datorează mult lui Homer, care a reliefat faptul că ea era soția lui Zeus. La început
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
p. 340; J. Whittaker, „God Time Being”, în Symbolae Osloenses Supp., 23, 1971, 38f. Pentru Sfanțul Grigorie, conform H. von Balthasar, „Présence et Pensée”, Paris, 1942, 1ff; B. Otis, „Gregory of Nyssa and the Cappadocian Conception of Time”, în Studia Patristica, 14, 1976, 336, n. 1. datorită influenței biblice 5. Astfel, se poate spune că αἰών constituie „cadrul conceptual al extensiunii” (νόημα διαστηματικον, On Ecclesiastes 440) în cadrul căruia experimentăm fenomenele. Absența „diastimei” în Creator este primul temei al incomprehensibilității Sale și
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Capitolul II Gândirea socială a Bisericii: teoretizare și înfăptuire / 87 2.1. Dimensiunea socială ca specific al creștinismului / 91 2.2. Perioade și împliniri în asistența socială eclezială / 96 2.2.1. Perioada apostolică filantropia / 98 2.2.2. Perioada patristică nașterea instituțiilor ecleziale organizate de ocrotire a bolnavilor, vârstnicilor etc. / 101 2.2.3. Perioada Evului Mediu practicarea de către Biserică a asistenței sociale / 104 2.2.4. Perioada modernă separarea statului de Biserică: dezvoltarea asistenței sociale laice /105 2.2
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care le dețineau unii creștini. Se pare că nu era obligatorie depunerea întregii averi. Cei ce depuneau totul aveau dreptul nu la cât depuseseră, ci numai la cât aveau nevoie. Aceasta este filantropia din creștinismul primar. 2.2.2. Perioada patristică nașterea instituțiilor ecleziale organizate de ocrotire a bolnavilor, vârstnicilor etc. O altă perioadă (cea patristică sec. IV-VIII) extrem de importantă pentru Biserică în ceea ce privește asistența socială este cea de după Edictul de la Milan din anul 313, în care progresiv Biserica începe și se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ce depuneau totul aveau dreptul nu la cât depuseseră, ci numai la cât aveau nevoie. Aceasta este filantropia din creștinismul primar. 2.2.2. Perioada patristică nașterea instituțiilor ecleziale organizate de ocrotire a bolnavilor, vârstnicilor etc. O altă perioadă (cea patristică sec. IV-VIII) extrem de importantă pentru Biserică în ceea ce privește asistența socială este cea de după Edictul de la Milan din anul 313, în care progresiv Biserica începe și se dezvoltă primind liberă manifestare în cadrul Imperiului Roman. Secolul al IV-lea devine unul înfloritor atât
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
statornică învățăturii ei, care arată clar că tot ceea ce are loc la nivel de credință fără fapte nu are viață. În cadrul Bisericii Ortodoxe, asistența socială s-a dezvoltat în felul în care am întâlnit-o prezentată mai sus în perioada patristică. La Capitolul I al acestei lucrări, mai precis, la subcapitolul intitulat " Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei", am prezentat în detaliu în partea de început cum se practica asistența socială de către Biserică, sigur într-o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
populație relativ ridicată, în care cartea putea fi cerută de multe persoane. Lumea universităților și a colegiilor cerea texte clasice, lucrări gramaticale, tratate filozofice și teologice; bisericile, conciliile și mănăstirile aveau nevoie de cărți liturgice, de texte sacre, de literatură patristică și spirituală; parlamentele sau alte jurisdicții civile foloseau lucrările de jurisprudență și culegerile de cutume, iar pentru un public mai larg, alcătuit din burghezi și negustori, se tipăreau încă din secolul al XV-lea calendare, almanahuri, romane cavalerești, lucrări religioase
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aceasta singura versiune autorizată; toate edițiile catolice ale Bibliei vor fi refăcute. În domeniul liturgic, cărțile bisericești sînt epurate și se hotărăște ca ritul roman să fie adoptat peste tot. În domeniul științific, conciliul încurajează lucrările de erudiție religioasă, de patristică și istorie ecleziastică, pentru a face față atacurilor protestanților. În domeniul canonic, papa Pius al V-lea promulgă în 1565 un Index librorum prohibitorum, catalog al cărților interzise de Biserica Catolică, reeditat și completat adesea pînă în 1948 și suprimat
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație exterioară. înseamnă ceva mai puțin vizibil și impunător, dar mai originar. Cînd îl numim Pantrokrator, spune Grigore de Nyssa, trebuie să ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de ființe în care interioritatea învăluie exteriorul, el menționează îngerii, acoperiți de aripi, de esența lor antigravitațională, și sfinții, care sînt învăluiți de nimburi, radiație a condiției lor lăuntrice, impregnată de lumina increată. începînd de la Origen, o parte a autorilor patristici vorbesc despre deosebirea dintre corpurile ființelor inferioare, mai dense și mai compacte, și trupurile de slavă ale îngerilor și ale fiilor învierii (cf. Bogdan Tătaru-Cazaban, Corpul îngerilor. Dileme patristice medievale, O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum coordonat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vie, activă privind nivelul sau nivelurile superioare, supraindividuale ale omului. Stă dovadă, între altele, varietatea temelor care se leagă de ele. Sămînța sau scînteia divină din om, despre care se vorbește de la antici la Eckhart, pneuma pentru Origen și tradiția patristică, termen care traduce biblica ruah, în sfîrșit neshama 1 pentru cabaliști desemnează ceea ce în fiecare om depășește infinit umanul. E acel element de alteritate transcendentă care îl locuiește, fiindu-i acordat lui anume ca persoană ; e facultatea care îl face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe care Erminiile le atribuie fiecăruia și în care ei articulează aproximativ profeții rămase enigmatice pentru ei, nu sunt invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura patristică. Apologeții și Sfinții Părinți le-au subliniat în atenția lumii păgâne ca dovezi că și această lume păgână participă la nădejdea în venirea Mântuitorului. De la apologeți și Părinți, citatele au trecut apoi în Erminii și figurează pe zidul Bisericii ortodoxe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
maturizat instituțional și din punct de vedere teologic. Marcată de erezii biserica își construiește pas cu pas canoanele și teologia în cadrul Sinoadelor ecumenice. Acestea sunt dublate de raționalizarea specifică perioadei apologetică (până în secolul al III-lea) și dezvoltate de cea patristică ca formă hermeneutică a analizelor teologice. Este construită o imagine asupra lumii în care sunt conceptualizate elemente ale sacrului care în mod normal ar fi fost tabu. Perioadele de început au raționalizat probleme ce au aparținut religiei creștine și care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prima sursă a raționalizării noului imaginar. Mulți dintre părinții bisericii au avut o educație clasică, iar lucrărilor acestora s-au conformat prin stil și modalitate interpretativă acestor forme. Elementele de retorică specifice se întâlnesc în cazul unor mari nume ale patristicii. În cazul lui Vasile din Cezarea sau al Sfântului Grigore din Nazianz, de exemplu, care au studiat retorica timp de patru, cinci sau opt ani, sau în cazul Sfântului Augustin, care a predat-o timp de 13 ani, avem de-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
altfel adesea foarte precis ansamblul repertoriului constituit de operele marilor scriitori și gânditori din literatura păgână"37. După cum este prezentată evoluția gândirii creștine raționalizarea imaginii despre lume specifică se realizează în două etape. Prima este reprezentată de perioada apologetică și patristică care se desfășoară într-un spațiu cultural roman, folosindu-se instrumentele proprii gândirii grecești și latine. Analizele realizate de părinții bisericii din perioada secolelor II-V d. H. cuprind elemente stilistice și argumentative specifice epocii. Actul ce se realizează este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în astfel de spații închise s-a construit cunoașterea și cultural ea se va revărsa în exterior ca filosofie scolastică, iar câteva secole mai târziu ca gândire universitară. Demersul ce se realizează în aceste spații este unul rațional. Spre deosebire de perioada patristică, în care se realiza un demers hermeneutic al trăirii și al Bibliei, în cazul scolasticii raționalizarea se realiza în mod conștient. Gestul de a "analiza" divinitatea, gest ce în mod normal ar fi fost tabu, se încearcă a fi făcut
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost condamnată și ideea idolului a devenit aceea de imagine fantastică fără suport real, dar în același timp și un tabu. Idolatria se referea la orice formă de închinare sau de respect vizavi de o imagine. Ulterior, întreaga literatură patristică va condamna închinarea la idoli, această abținere devenind una dintre atitudinile specifice creștinilor. Evoluția ulterioară a imaginarului creștin a determinat o reconciliere cu imaginea astfel încât, ultimele secole ale primului mileniu, regăsește imaginea divinității printre obiectele de cult. Dar conflictul imagine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]