845 matches
-
furtul, beția și orice altceva care se face prin trup sunt fapte păcătoase și cumplite ale trupului”<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele trei sute de capete despre făptuire”, suta întâi, cap. 37, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 201. footnote>. Alți autori patristici și scriitori bisericești definesc păcatul ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului pentru plăcerea lui” (Fericitul Augustin); „forță spirituală prin care el (diavolul) acționează și asigură stăpânirea sa
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și devine fără leac” (Sfântul Vasile cel Mare); „demon al voinței” (Sfântul Ioan Gură de Aur); „odraslă care crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului, odrasla poftei” (Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
El Își va face milă cu tine, fie prin întoarcerea ta, fie prin încercare, fie prin altă faptă a purtării Sale de grijă, fără să știi tu”<footnote Petru Damaschinul, op. cit, cuv. 24, p. 264. footnote>. În toată literatura patristică găsim îndemnul de a nu stărui în păcat, fiindcă prin această stăruință se formează deprinderea cu păcatul, și astfel voința de bine slăbește din ce în ce mai mult, iar voința în rău se întărește într-atât, încât pentru om devine greu să se
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
faptului că trupul lui Hristos, Împărtășit de unii credincioși, poate fi Împărțit (distribuit) fiecăruia din aceștia fără să se Împartă (dividă), Sfântul Grigorie aduce o explicație pur filosofică. Făcând o ușoară divagație, este imperios necesar să precizăm că În concepția patristică, trupul Domnului Hristos se Împarte dar nu se desparte, În sensul că se distribuie dar nu se divide. Sfântul Grigorie examinează și efectele nutriției În corpul omenesc. Acesta n-are, să zicem așa, o substanță proprie, ci este teatrul unei
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (I) I. Starea primordială Învățătura despre starea primordială, căderea primilor oameni în păcat, urmările acestuia și eliberarea din robia lui este prezentată literatura patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a fost o vreme când omul, creat după chipul lui Dumnezeu și împodobit cu toată virtutea, fiind în Rai, aproape de Dumnezeu, contempla pe Dumnezeu, mintea lui era plină
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
aceasta cu tot dreptul, odată ce era făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată pe scurt bunurile ce le avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia. Având sădite în suflet cugetele cele dumnezeiești și hrănindu-se cu acestea
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Bulgaroctonul enumeră, printre episcopiile supuse autorității arhiepiscopei de Ohrida, și pe cea de la Dibiskon/Tibiscus. „Un eclectic, ca orice învățat al evului de mijloc, presărându-și textul cu inevitabile locuri comune, reflecții și citate din imensa zestre antică, biblică și patristică, dar un eclectic ce încerca să gândească și pe cont propriu - uneori foarte temerar chiar, cum o demonstrează comentatorul contemporan -, Gerardus din Veneția și din Cenad iese acum, întrucâtva, din negurile unui început de istorie medievală și din penumbra unor
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
A. Kennedy, Cambridge, 1989, 330-346; idem, A New History of Classical Rhetoric, Princeton, 1994, 257-270; A. Quacquarelli, La retorica antica al bivio (L'ad Nigrenum e l'ad Donatum), Roma,1956; idem, Retorica e liturgia antenicena, Roma, 1960; idem, Saggi Patristici. Retorica ed esegesi biblica, Bari, 1971; idem, Retorica e iconologia, Bari, 1982; idem, Fondamenti della retorica classica e cristiana, VetChr, 25, 1988, 127-148; M. L. Clarke, Rhetoric at Rome. A Historical Survey, London, 1953, 148-157; H. Musurillo, History and Symbol
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
uneori nici materia, lăsând complet nedumerit pe cititor - de ex.: p. 172, nota 33: NP, [II 1] (A. R. Birley); p. 176, nota 42: NP, [3] (A. R. Birley); p. 185, nota 109 - NP, [2] (W. Eck); pentru Nuovo dizionario patristico e di antichità cristiane, citează, în loc de coloane, paginile; autorii sunt menționați la final, între paranteze sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
une construction intellectuelle aux contours chronologiques somme toute assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter” (p. 19). Contribuțiile reunite între paginile prezentului volum, care tratează subiecte de istorie literară, iconografică, ecleziastică, patristică, au darul de a ilustra întocmai acest deziderat. Astfel, Benjamin Goldlust, analizând capitolul I, 24 din Saturnalia - „dernier banquet païen des lettres latines”, compus de Macrobius foarte probabil către 430 (p. 23), evidențiază caracterul său programatic, pus în slujba admirației
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Ion Jurca Rovina pentru „Fiul vameșului“ (Eubeea); Olimpia Berca a cucerit, cu volumul „Despre maeștri“ (Mirton), Premiul pentru critică și istorie literară; Premiul pentru eseu, Claudiu T. Arieșan cu volumul „Între surâs și rugăciune - Modele culturale din comicologia clasică și patristică“ (Editura U.V.T. ) și Radu Pavel Gheo- „Adio, adio patria mea: cu î din i, cu â din a“ (Polirom); Premiul pentru literatura în limbile naționalităților, Bodó Barna - „Mica noastră regiune“ și Liubinca Perinaț-Stancov - „Cifraj în șoaptă“; debutanții anului 2003
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
1879 a fost episcop la Huși, iar din 1879 a fost episcop al Dunării de Jos. Din 1886 până în 1893 și din 1896 până în ianuarie 1909 a fost mitropolit primat. A tradus lucrări teologice din limba franceză și din literatura patristică. A fost membru de onoare al Academiei Române. LUNI, 30 AUGUST ALEXANDRU LAPEDATU Se împlinește jumătate de secol de la moartea lui Alexandru Lapedatu, istoric și om politic. Născut în 1876, a fost profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
Agenda2004-35-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282824_a_284153]
-
ateii, și inițiații și ignarii, și autohtoniștii și hiper-pro-euro-atlantiștii. La 36 de ani, Cristian Bădiliță este doctor la Sorbona în istoria creștinismului timpuriu, știe, cum puțini alții de la noi, greaca veche și latina, a publicat mai multe cărți de patrologie, patristică, filozofie, eseistică și poezie și este coordonatorul traducerii Septuagintei în limba română, sub egida Colegiului Noua Europă, probabil cel mai ambițios proiect cultural românesc de după cel de-al doilea război mondial. Dincolo de acest CV impresionant (liniile trasate mai sus nu
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
-uri academice), dar și străini, mari autori moderni și contemporani, "integrale" ale filozofilor, memorii, jurnale, corespondențe, opuri masive de documente, ediții ale unor publicații de avangardă sau din exil, ediții de texte vechi, noi ediții ale Bibliei, ediții de carte patristică, de carte bibliofilă, și înșiruirea ar putea continua? Nu încape dubiu că, judecând după diversitatea copioasă și, iată, consistența ofertei, profesia de editor este, la noi, departe de a agoniza. E o erupție frenetică, orbitoare aș spune, a restituirilor mai
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
literatură, limbi moderne aplicate, studii culturale, biblioteconomie, istorie, teologie ortodoxă), materat (limba română în sincronie și diacronie, analiza discursului, literatura și mentalitățile, managementul resurselor culturale, lingvistică și didactică, traducere specializată, studii britanice și americane, scriitură și creativitate, germanistică, didactică modernă, patristica latină, romanitate orientală și arheologie provincială, comunismul în România) și doctorat (limba și literatura română, engleză, germană, literatură franceză, lingvistică, istorie). Facultatea are două centre de cercetare (Centrul Interdisciplinar de Studii de Gen, Centrul de Studii de Istorie și Arheologie
Agenda2005-47-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284403_a_285732]
-
multiplicitate. Aureola critică devine, în cazul Crailor de Curtea-Veche, un hiperteliu, o veritabilă epidermă textuală. Conștient că e ultimul dintre cercetătorii puri și nobili ai operei lui Mateiu, Matei Călinescu încheie en fanfare drumul lung și sclipitor de la Evanghelii la patristică. De la "scriptura" barbiană la "scriitura" viitorilor exegeți.
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
des întâlnit în scrierile duhovnicești este postul, Părinții bine știind că postul nu este omorâtor de trupuri precum patima desfrânării, ci factor de disciplinare a trupurilor pentru a fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine, Edit. Polirom, Iași, p. 341. footnote> și pentru a putea fi înăbușite dorințele fără de măsură<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit, p. 175. footnote> este bine să se postească rațional, prin scularea fără
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
timp<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia VII, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 29, Edit. IBMBOR, București, 1982, p. 221. footnote>. Un iubitor de înțelepciune patristică Părintele Ilie Cleopa citându-l pe Sfântul Anastasie Sinaitul, spunea că: Precum tună și fulgeră, odată auzi tunetul și odată vezi lumina fulgerului, așa în clipa când s-a zămislit copilul se zidește în el trupul și sufletul lui, într-
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
a se uni cu El complet. Întrebarea este cum se poate interpreta și evalua insistența Sfântului Grigorie pe ideea că Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet<footnote Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 288-289. footnote>. Această „constantă creștere în perfecțiune” nu are nimic de-a face cu dorința de a te simți frustrat sau necorespunzător (dată fiind o pregătire corespunzătoare) în descoperirea și comunicarea cu Dumnezeu, ci
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă niciodată deplina satisfacție”<footnote Comm. Cant. 43; cf. Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când a
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
realitate însă, aceste pătimiri nu făceau decât să-i întărească și mai mult în credință, să-i determine și pe alții să îmbrățișeze creștinismul și, în final, prin mucenicia lor să biruie Hristos”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, Teologie și spiritualitate patristică, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 14. footnote>. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice Urcușul duhovnicesc spre Dumnezeu presupune o adevărată luptă pe plan spiritual cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut de la ascultarea de Creator la robirea față de creatură. Sfinții Părinți au transpus ei înșiși mai întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Bogdan Suceavă este acel tip de scriitor, destul de rar întâlnit la noi, realmente inteligent, deosebit de cultivat, cu studii serioase, capabil să facă speculații și să topească în prozele sale informații și teorii dintre cele mai variate: din fizică, matematică, istorie, patristică (mânuirea documentelor străvechi, fictive sau nu, are farmec borgesian)... Evitând monotonul, Bogdan Suceavă se mișcă cu ușurință în mai multe registre scriindu-și prozele matur și fără stridențe. De pildă, Tata a vrut televizor sâmbătă seară este o foarte amuzantă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
și doctrinele filozofilor de Diogenes Laertios (secolul al IIIlea), ai motive să te crucești de „absurditățile“ ce au umplut mintea unor învățați de seamă vreme de aproape o mie de ani. La fel și când parcurgi unele scrieri din epoca patristică, aflând, de pildă, că sensul acestei vieți constă în a te pregăti pentru moarte. Ce să mai spun despre unele credințe și idei proprii timpurilor medievale, socotite mai târziu ca desăvârșit obscure? În fața unor scrieri de atunci, imediat vei spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
atât de impunător și convingător pe cât vor să-l prezinte cei care-l folosesc abuziv și-și fac din asta o meserie și un motiv de propagandă zilnică. Înțeleși ca simpli autori - și fără să vorbim în numele Bisericii Creștine -, autorii patristici n-ar fi decât niște scriitori de rang secund, pe care nu s-ar grăbi multă lume să-i citească. Or, dacă am avea de-a face cu un mare autor, cu o anvergură spirituală considerabilă, ar trebui să simțim
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]