36,774 matches
-
E. C.) calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 20 noiembrie - Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului; Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Daisie; Sf. Ier. Proclu; 21 noiembrie - Duminica a 26-a după Rusalii. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la pește); 23 noiembrie - Cuv. Antonie de la Iezeru-Vâlcea; Sf. Ierarh Amfilohie (Dezlegare la pește); 25 noiembrie - Sf. Mare Mc. Ecaterina; Sf. Mare Mc. Mercurie (Odovania praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului). BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 21 noiembrie - Duminica a 25-a după
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
a Maicii Domnului; Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Daisie; Sf. Ier. Proclu; 21 noiembrie - Duminica a 26-a după Rusalii. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la pește); 23 noiembrie - Cuv. Antonie de la Iezeru-Vâlcea; Sf. Ierarh Amfilohie (Dezlegare la pește); 25 noiembrie - Sf. Mare Mc. Ecaterina; Sf. Mare Mc. Mercurie (Odovania praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului). BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 21 noiembrie - Duminica a 25-a după Rusalii. Soborul Sf. Arhanghel Mihail; 24 noiembrie - Sf. Mc. Mina; Sf. Împ
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
închiriat pentru diverse ocazii festive și poate fi un popas plăcut pentru amatorii de preparate culinare cu specific italian. În acordurile muzicii italiene, clienții pot servi o gamă variată de paste, fructe de mare, preparate din carne de vită, pasăre, pește sau porc, cu diferite garnituri și salate. Nu lipsesc băuturile alcoolice într-o gamă sortimentală diversificată (inclusiv vinul la carafă și berea la halbă), băuturi răcoritoare, cafea Illy, iar la desert: Tiramisu, mille foglie, panna cotta și cremă caramel. Restaurantul
Agenda2004-49-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283117_a_284446]
-
la tel. 219171 sau la e-mail: sraft@mail. dnttm. ro. D. B. Unde pescuiesc timișorenii l Bălțile din județ au fost populate Pe toată durata săptămânii trecute, Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara a desfășurat o intensă activitate de populare cu puiet de pește a bălților de pe raza județului aflate în gestiunea proprie. Aproape patru tone de puiet de crap și caras, cu o greutate cuprinsă între 200-1 000 g/exemplar, a luat calea Ștrandul Tineretului (600 kg), bălților de la Liebling (1200 kg), Ianova
Agenda2003-14-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280865_a_282194]
-
Ferma Rozelor. În ceea ce privește restul acumulărilor de apă timișene gestionate de A.P.S. Timișoara (asociația are în folosință un număr de 14 bălți în județul nostru), ele vor fi populate, se speră - precizarea aparține dlui Dorel Lazu, președintele A.P.S. - cu pește provenit de la crescătoriile din județul Arad. Este cazul bălților de la Cărpiniș, Gătaia, Deta, Jimbolia și Otelec. În ceea ce privește lacul Surduc, pescarii pot sta liniștiți, deoarece la sfârșitul anului trecut aici au fost „deversate“ 1 200 kg de puiet, sursa fiind de
Agenda2003-14-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280865_a_282194]
-
15 fântâni ornamentale din Timișoara sunt pregătite pentru fi puse în funcțiune cu ocazia Sărbătorilor de Paști. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a spus că în această perioadă se execută lucrările de reabilitare necesare repornirii lor. Astfel, la Fântâna cu Pești se vor înlocui aspersoarele și inelele de distribuție pentru acestea, se va reface integral iluminatul nocturn prin montarea a 20 noi reflectoare și se vor efectua probe și reglaje la sistemul de pompare reabilitat. La Fântâna Punctelor Cardinale se va
Agenda2003-14-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280862_a_282191]
-
Stahl, Ernest Bernea, Tancred Bănăteanu) și muzicologilor, precum Const. Brăiloiu (personalitate a etnomuzicologiei universale), Harry Brauner, George Breazul, Sabin Drăgoi, D. Kiriac, Viorel Cosma ș.a. Să mai spunem câteva cuvinte despre cei ce s-au ocupat de folclorul românilor de pește hotere (G. Giuglea - Din literatura populară a Basarabiei, A. Golopentia - Românii din Timoc), Pericle Papahagi, cu studiile lui despre folclorul macedo-român, si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
gura, felul gurii, nașul, cum ți-e nasul, bărbia și restul, ascunse din cine știe ce pricini. Curios, mania lui de psiholog întrecea însuși interesul său legat de o posibilă condamnare. * Felul cum stingea anchetatorul tigarea, turtind-o în scrumiera largă, colțuroasa, pește mormanul mucurilor strivite mai de mult, nu se potrivea cu ruperea scobitorilor folosite, iar cel interogat intui că, mai mult decît în brutalitatea primitivă a stingerii țigării anchetatorul, caracterul lui, era mai bine definit de cea de a doua acțiune
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
realitate penibilă. Ai văzut că prietenul tău Pleșu s-a făcut încă o dată de plîns și de rîs cu așa-zisa lui demisie pe motive... tehnice?". Propria să Istorie a literaturii române I. Negoitescu o consideră drept un mesaj transmis, pește capetele contemporanilor, de-a lungul viitorului: "tu ai fost martorul credincios și pentru mine, prin aprecierile tale, pavăza de nădejde a Istoriei: dovadă, lipsa de entuziasm cu care este ea primită în România, unde toate ănoutătileă și opțiunile mele par
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Jupiter", de Mozart, se aplaudă în afara oricăror complexe. Lumea vine la concert... pentru că e de "bon ton". E un gen de snobism benefic care face parte integrantă din viața muzicală aici în Elveția. Dar creatorii din generația imediat următoare, de pește cincizeci de ani, inclusiv cei mai tineri, sunt literalmente ignorați în Elveția, de instituțiile de concert. Cu exceptia situațiilor în care ocupă funcții importante. Nimic nou sub soare, am spune noi cei atașați zonei levantine a continentului european. Horațiu Rădulescu trăiește
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
portretul, memorabil, al Marei. "Muiere mare, spătoasa, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vînt, Mara stă toată ziua sub șatra, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stînga e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treaba, vin cînd șunt flămînzi și iar se duc după ce s-au săturat, măi se joacă voioși
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
altul, decat invers. Scârbiți de atmosfera de pe vas, mai marii acestuia se distrează în porturi de vis, revenind la bord în zilele de salarii. Mateloții o duc într-un etern concediu neplătit, bând apă din butoi și hrănindu-se cu pește prins de ei înșiși. Amiralitatea studiază o modalitate de a impozită peștele astfel capturat, pe o navă care, firește, îi aparține. Popoare cu străveche civilizație mănâncă peste crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
distrează în porturi de vis, revenind la bord în zilele de salarii. Mateloții o duc într-un etern concediu neplătit, bând apă din butoi și hrănindu-se cu pește prins de ei înșiși. Amiralitatea studiază o modalitate de a impozită peștele astfel capturat, pe o navă care, firește, îi aparține. Popoare cu străveche civilizație mănâncă peste crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși sunt tot timpul descarcați în magazii, cu această particularitate că, totuși, acestea
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
decenii, pe care o uitasem cu desăvîrșire. Pe Ioana n-am revăzut-o de atunci, niciodată. Pe Liviu, da, o singură dată, de curînd, la Cluj, cînd a participat, alături de Ion Pop, la lansarea uneia din cărțile mele. În rest, pește raporturile noastre a stat o lungă tăcere. Nu ne-am întîlnit, nu ne-am scris. Ne-am comentat reciproc cărțile și atît. Între soții Petrescu și mine nu era ceea ce se numește o prietenie. Prietenii fac ce fac și sînt
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
Iisus pe pământ, solie și ultima șansă a gratiei divine oferite lumii, dincolo de faptă și misiunea duhovniceasca, este o sublima metaforă pluridimensionala: a semănătorului noii Legi, a pescarului de oameni, a înfrângerii păcatului și spaimei, a primei euharistii (pâinile și peștii) ce vor culmina cu "Etică Nova" (iubirea, iertarea, milă) împărtășită de treimea celor "fierbinți" gata oricând să pătimească pe cruce. A celor apți și meniți să aleagă între viață veșnică de după moarte prin înviere intru Lu-mina Lumii și moartea veșnică
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
stilul a devenit, cu adevarat, omul. Nu vom întâlni, pe tot parcursul celor 340 de pagini ale cărții, nici un moment de fanfaronada stilistica. Costache Olăreanu rămâne firesc fără să renunțe la un anumit fast lingvistic. Scrisul sau are unduirea unui pește exotic în acvariu. Acest firesc al unui om cultivat nu ne surprinde însă foarte mult. Ne-au obișnuit cu el și Petru Creția, si Constantin Toiu, si Paul Miron. Ceea ce atrage în mod special atenția este schimbarea de ritm pe
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
cîteva ori, ba chiar să rog și pe altcineva s-o citească, spre a ma convinge că nu constituie o eroare de tipar: "Grigurcu nu e un scriitor". (Dar, Doamne, ce sînt atunci? mă întreb siderat. Bancher? Fotbalist? Negustor de pește? Lăsînd la o parte faptul că am scos 11 volume de versuri și că am publicat, chiar în Contemporanul - ideea europeană, materia a cel puțin două cărți de aforisme, îmi pun chestiunea și băbește: Oare criticul nu e scriitor? Dacă
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Vasiliu prezintă, după cum ne atrage atenția poetul însuși, spectrul unor "icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de exercițiile de peste an, la palestra// Rețină a manuscriselor oarbe,/ văd printre zabrele, în penumbra/ cum ziua de mîine
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din sectoarele calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se încearcă materia dacă e bună/ de facut din ea stele amare/ pești triști viețuiesc în adîncuri/ doar aici flăcările rănesc/ ling și scurma un ținut al fărădelegilor/ se dezagreghează concluzii/ trec în catastife legi nerespectate/ din cauza căldurii facerea geme/ nici un embrion nu răsare/ doar tendoane vechi și ispite/ minereuri tandre se desprind
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
a vreunuia din cei doi termeni nu mai e posibilă. Refuzîndu-se părelnic pe șine, eul liric s-a lăsat umplut de existență aidoma unui vas de un lichid care-l face funcțional: În anul acela ascultăm sunetele ce veneau de pește rîu/ aceeași depărtare împingea cană cu iarba a tatălui meu/ pe masa goală pînă aproape de ușă/ în colțul unde aștepta jilțul stricat și umbrela pătrată/ ale străinului//pe seară mama strîngea rufele de pe frînghie/ lasă peste noapte vreo cămașă mai
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
cu ceea ce scrie. "Slăbire" care presupune că experiența de acum este lucida, distanța, echilibrată. Autoarea a reușit să aleagă între a scrie și a nu mai scrie. Pentru că a ales, a rămas, oarecum, însemnată. A trecut timpul peste autoare și pește textul ei. Trecerea timpului a mai relativizat discursul din tinerețe. Și, mai ales, în acest microroman, sau, cum spun nouăzecistii, în "eseul" recent apărut la Editură "Crater", posibilitățile de exprimare nu au mai fost limitate de prejudecăți și s-a
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
cu alte cuvinte, la an nou, obiceiuri vechi și păguboase" - EZ 1403, 1997, 8; "Suntem neamu' lu' manivelă. Ori rămîn ei, ori rămînem noi." - RL 2072, 1997, 9; "a fost speranța nepoților lui Manivelă" - AC 27, 1999, 4) - iar lui Pește constituie un determinant depreciativ, minimalizator: - "N-am avut loc de senatorii lui pește" (EZ 1549, 1997, 11); " Adevăr a strigat, cine a strigat: "Asta-i Parlamentu' lu Pește!"" (RL 1181, 1994, 1). Paginile ziarelor înregistrează și uzul familiar curent al
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
8; "Suntem neamu' lu' manivelă. Ori rămîn ei, ori rămînem noi." - RL 2072, 1997, 9; "a fost speranța nepoților lui Manivelă" - AC 27, 1999, 4) - iar lui Pește constituie un determinant depreciativ, minimalizator: - "N-am avut loc de senatorii lui pește" (EZ 1549, 1997, 11); " Adevăr a strigat, cine a strigat: "Asta-i Parlamentu' lu Pește!"" (RL 1181, 1994, 1). Paginile ziarelor înregistrează și uzul familiar curent al articolului cu formulele pentru grade de rudenie - "îi zice lu' maică-sa să
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
a fost speranța nepoților lui Manivelă" - AC 27, 1999, 4) - iar lui Pește constituie un determinant depreciativ, minimalizator: - "N-am avut loc de senatorii lui pește" (EZ 1549, 1997, 11); " Adevăr a strigat, cine a strigat: "Asta-i Parlamentu' lu Pește!"" (RL 1181, 1994, 1). Paginile ziarelor înregistrează și uzul familiar curent al articolului cu formulele pentru grade de rudenie - "îi zice lu' maică-sa să vorbească cu învățătoarea mea"; "i-a spus lu' frati-su"; "am povestit toate astea lu
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
umil răspîndită, îi face, totuși, de râs. Să ne aplecăm asupra unui subiect trecut de două treimi din viață - dinamic, voios, bazat pe convenabile rezultate medicale, încă mai abitir pe scorul ridicat în sondaje. De ziua lui, de nativ în pești, i se aduc buchete de flori mai bogate decât jerbele funerare, un buluc de partizani îi împing poarta, i se înfig în față. I se pregătește un post pe care l-a mai avut și pe care, de patru ani
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]