9,077 matches
-
nu o mai emoționează. În acele momente știe că a pierdut contactul cu fiorul cosmic, că pentru o vreme sufletele Mariei și mamei au părăsit-o. Sandei vede, simte lumea cu ochii, cu pielea, cu toate simțurile. Pentru Sandei lumea peșterii, a pădurii, a satului pe care îl contemplă de departe este doar un fragment de lume, unul exterior. Ea trăiește de cele mai multe ori în celelalte lumi, prin care se plimbă ca pe aleile unui parc. Deschide o ușă, pătrunde pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
l-a văzut pe băiatul din Clădirea Albastră se simte atât de straniu... Era fericită fără să știe de ce. Cântă cu plăcere la pian, caută hrana în fiecare seară cu un fel de emoție. De când a rămas aici, în această peșteră, ea Maria și mama ei au obiceiul să iasă pe înserat și să caute la rădăcina unui gorun, același întotdeauna, o bocceluță cu merinde. Când era foarte mică, nu avea voie să le însoțească pe Maria sau pe mama ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
carte, ale cărei înțeles nu prea îl deslușea, dar o ajuta să-și omoare timpul. Erau zile scurte și nopți negre ca smoala, atunci cânta în neștire la pian și citea de parcă s-ar fi îmbătat. Sandei a ieșit din peșteră pe înserate cu gândul precis de a ajunge la Clădirea Albastră. I se făcuse dor de băiatul care îi umplea trupul de un fel de căldură vecină cu leșinul. Îmbrăcase rochia mamei ei. În cufărul din peșteră avea haine pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a ieșit din peșteră pe înserate cu gândul precis de a ajunge la Clădirea Albastră. I se făcuse dor de băiatul care îi umplea trupul de un fel de căldură vecină cu leșinul. Îmbrăcase rochia mamei ei. În cufărul din peșteră avea haine pentru două vieți, și ar mai fi putut da din ele și altor femei, numai că ea nu se întâlnea cu nimeni. Maica stareță avusese grijă să adune în peșteră tot ce era mai bun și mai de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
leșinul. Îmbrăcase rochia mamei ei. În cufărul din peșteră avea haine pentru două vieți, și ar mai fi putut da din ele și altor femei, numai că ea nu se întâlnea cu nimeni. Maica stareță avusese grijă să adune în peșteră tot ce era mai bun și mai de folos în caz de război sau de incendii, de la îmbrăcăminte la cărți, adusese și pianul, la care aveau voie să cânte, pe vremea când încă mai trăia mama ei, doar la apusul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de pădure cu pași moi, vrea să se uite în spate dar știe că nu trebuie să facă asta, nu ar fi în stare să plece de acolo, dar frica îi spune că trebuie să ajungă cât mai repede în peșteră. Știe că de acum încolo el va locui în corpul ei, se simte ușor obosită, vrea să ajungă cât mai repede în peșteră, intră în pădure, se cufundă pe cărăruia ce coboară spre peșteră, dintr-odată cineva îi sare în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
stare să plece de acolo, dar frica îi spune că trebuie să ajungă cât mai repede în peșteră. Știe că de acum încolo el va locui în corpul ei, se simte ușor obosită, vrea să ajungă cât mai repede în peșteră, intră în pădure, se cufundă pe cărăruia ce coboară spre peșteră, dintr-odată cineva îi sare în spate, în jurul ei se îmbulzesc siluete pe care nu le poate vedea, doar mâinile lor o apucă de peste tot, este trântită la pământ
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să ajungă cât mai repede în peșteră. Știe că de acum încolo el va locui în corpul ei, se simte ușor obosită, vrea să ajungă cât mai repede în peșteră, intră în pădure, se cufundă pe cărăruia ce coboară spre peșteră, dintr-odată cineva îi sare în spate, în jurul ei se îmbulzesc siluete pe care nu le poate vedea, doar mâinile lor o apucă de peste tot, este trântită la pământ, unii chicotesc de departe, unii îi rânjesc în față în timp ce îi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ea, să-i adreseze măcar un zâmbet, se va despărți de el fără să-i dea măcar bună ziua, întoarce spatele oamenilor în mijlocul cărora Alex perorează, se îndreaptă spre ușă, trece printre trupuri lemnoase, decolorate, mumificate, se simte ca într-o peșteră de stalactite umane, va părăsi toate acestea, nu are nevoie de bălăcăreală, va merge acasă, se va întinde în pat și se va sinucide ca și cum ai bea o cafea, cu poftă, de ce trebuie să dramatizăm un act atât de firesc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
va înțelege toate aceste gesturi încifrate ale lui, acum ar trebui să plece acasă, să se întindă pe pat și să se sinucidă ca și cum ar bea o cafea bună... Se trezește cu o durere cumplită de cap. Sandei zace în peșteră, s-a așezat lângă trupul Mariei, are nevoie de o atingere care să-i aline durerea, trupul ei e numai o rană, aseară au hăcuit-o animalele acelea, o grămadă de trupuri cărora nu le vedea chipul, le simțea doar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
își desenează clapele pianului în creier și începe să cânte, vrea să readucă timpul înapoi, acel timp în care Maria a părăsit-o pentru totdeauna, a fost o clipă fericită, pianul a sunat atunci ca niciodată, sunetele au ieșit din peșteră și s-au împrăștiat prin pădure pe toate cărările pe care a alergat Maria, fericită, în întâmpinarea Dumnezeului ei, de acolo s-au înălțat în înaltul cerului, atât de departe și de adânc, încât, urmărindu-le, a uitat cu totul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe care a alergat Maria, fericită, în întâmpinarea Dumnezeului ei, de acolo s-au înălțat în înaltul cerului, atât de departe și de adânc, încât, urmărindu-le, a uitat cu totul de Maria și de toate câte se petreceau în peșteră, s-a trezit dimineața, ca dintr-un somn lung și odihnitor, a văzut-o pe Maria cu zâmbetul acela fericit pe față, s-a apropiat de ea, a mângâiat-o pe față, a aprins o lumânare, așa cum au învățat-o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-o măicuțele și cum a făcut mama ei când maica stareță le-a părăsit, la câteva zile după ce comuniștii au dat foc mănăstirii. Se ghemuiește lângă trupul uscat al Mariei apăsând clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a părăsit, la câteva zile după ce comuniștii au dat foc mănăstirii. Se ghemuiește lângă trupul uscat al Mariei apăsând clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
al Mariei apăsând clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o bucurie nemărginită, toate acestea, și trupurile uscate ale stareței, ale mamei și Mariei înșirate pe lespezile de piatră, toate acestea sunt familia ei, viața ei, au făcut parte din viața ei, dar ea a încălcat interdicția de a părăsi peștera doar la anumite ore ale zilei, și nu mai departe de un cerc foarte strâns din jurul peșterii. Ceea ce i s-a întâmplat aseară este pedeapsa pentru încălcarea interdicției, trebuie să rabde, cu timpul se va face bine, are ierburi uscate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de piatră, toate acestea sunt familia ei, viața ei, au făcut parte din viața ei, dar ea a încălcat interdicția de a părăsi peștera doar la anumite ore ale zilei, și nu mai departe de un cerc foarte strâns din jurul peșterii. Ceea ce i s-a întâmplat aseară este pedeapsa pentru încălcarea interdicției, trebuie să rabde, cu timpul se va face bine, are ierburi uscate, se va tămădui, dar acum mai bine să stea aici în preajma Mariei, să prindă puteri, clapele pianului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
are ierburi uscate, se va tămădui, dar acum mai bine să stea aici în preajma Mariei, să prindă puteri, clapele pianului au început să se miște, degetele urmăresc claviatura, muzica izvorăște din trupul ei sfârtecat, aude cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină, Maria în rochie de mireasă cântă la pian, în cealaltă parte a peșterii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să se miște, degetele urmăresc claviatura, muzica izvorăște din trupul ei sfârtecat, aude cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină, Maria în rochie de mireasă cântă la pian, în cealaltă parte a peșterii stă băiatul din Clădirea Albastră, închide ochii și continuă să cânte la pian, împreună cu Maria. S-a trezit vlăguită. Îi este somn
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină, Maria în rochie de mireasă cântă la pian, în cealaltă parte a peșterii stă băiatul din Clădirea Albastră, închide ochii și continuă să cânte la pian, împreună cu Maria. S-a trezit vlăguită. Îi este somn, își simte trupul greu, plin de sudoare. Ar vrea să rămână aici pe piatră, să se usuce așa cum
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mariei, închide ochii, dar în ochii minții îi apar mâinile acelea rău mirositoare, gurile căscate, ecourile bufniturilor în trupul ei, acolo adânc în măruntaie, se desprinde de lespedea de piatră cu mare greutate, se târăște spre firul de apă din peșteră, își înmoaie buzele arse, își șterge genele umflate și dureroase, își simte obraji veștezi. O dor toate mădularele. Soarbe câteva înghițituri de apă, apoi se trage înapoi și se lungește lângă Maria. Închide ochii, ascultă întunericul, vântul de afară, foșnetul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
s-au năpustit asupra ei și au vătămat-o, acum stă aici cu ochii închiși și bolește, ar vrea să moară dar știe că nu i-a venit, încă, sorocul, se va odihni până își va recăpăta puterile, va părăsi peștera și va pleca pe urmele băiatului din Clădirea Albastră. Acest gând are darul să o liniștească, se ghemuiește prinzându-și picioarele în brațe, așa își va recăpăta puterile, în această poziție visele rele alunecă pe suprafața corpului, aude vocea mamei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aude vocea mamei, cântându-i șoptit la ureche, se închide în ea ca într-un cerc, vede cărarea ce o duce spre băiatul din Clădirea Albastră. A zăcut zile și nopți în șir. Când era trează sfredelea tăcerea compactă a peșterii și se uita la pian, acesta sta amuțit în locul lui, dintr-un obiect însuflețit s-a transformat într-o bucată de lemn, ca trupul Mariei, în jurul ei s-a instalat tăcerea și moartea. După multă vreme s-a ridicat sleită
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
amuțit în locul lui, dintr-un obiect însuflețit s-a transformat într-o bucată de lemn, ca trupul Mariei, în jurul ei s-a instalat tăcerea și moartea. După multă vreme s-a ridicat sleită de puteri, s-a târât până la gura peșterii, așteptând să vadă mormane de merinde adunate la rădăcina copacului însemnat. De jur-împrejurul peșterii era pustiu, niciun fel de merinde. Atunci, în acel moment, a înțeles că viața ei în acest loc s-a terminat. Încălcase interdicția și viața ei trebuia
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de lemn, ca trupul Mariei, în jurul ei s-a instalat tăcerea și moartea. După multă vreme s-a ridicat sleită de puteri, s-a târât până la gura peșterii, așteptând să vadă mormane de merinde adunate la rădăcina copacului însemnat. De jur-împrejurul peșterii era pustiu, niciun fel de merinde. Atunci, în acel moment, a înțeles că viața ei în acest loc s-a terminat. Încălcase interdicția și viața ei trebuia să urmeze alt ciclu. A intrat din nou în peșteră și s-a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]