795 matches
-
glasul tatei. N-am fost prea norocoși astăzi. N-am prins nimic. - Și peștișorul meu? l-am întrebat nedumerit. - Care pestișor? Ai dormit ca un îngeraș în loc să pescuiești. Ce-i drept,ai prins...un pui de somn, dar nicidecum un peștișor. Ce păcat! Visasem numai. Aș fi vrut ca tata să mă fi trezit puțin mai târziu, ca peștișorul fermecat să-mi fi îndeplinit măcar în vis dorința nerostită. Știți care este? Tare aș vrea să am în camera mea un
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nedumerit. - Care pestișor? Ai dormit ca un îngeraș în loc să pescuiești. Ce-i drept,ai prins...un pui de somn, dar nicidecum un peștișor. Ce păcat! Visasem numai. Aș fi vrut ca tata să mă fi trezit puțin mai târziu, ca peștișorul fermecat să-mi fi îndeplinit măcar în vis dorința nerostită. Știți care este? Tare aș vrea să am în camera mea un acvariu cu mulți peștiori. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Câte anotimpuri are anul? Enumeră-le. * Ce se întâmplă vara
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
a observat băiatul pe cer când a plecat de acasă? * Dar când a ajuns la baltă, ce a observat? * A reușit Ionuț să prindă vreun pește? De ce? * Ce a visat băiatul? * Ce dorință ar fi vrut Ionuț să-i îndeplinească peștișorul? 2) Alcăruiește propoziții cu sensurile diferite ala cuvântului “somn”. 3) Scrie trei propoziții în care să descrii un pește. 4) Folosește litera “m” și formează cuvinte cu fiecare din literele următoare : a, e, i ,o, u. Din literele date și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd un sentiment penibil la ideea deplasării. Avea impresia că dacă și-ar fi constrâns gândul vagabond spre un scop precis, ar fi făptuit o acțiune rea, ca și când ar fi împușcat o rândunică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki, cea mai însemnată dintre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea sa întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși decât acul, aranjați frumos în butoiaș, și cu foarte multă sare pe ei. Pentru noi, care eram mai mari, era mai ușor, dar pentru Titi care abia se înțercase, de foame, nu mânca decât hamsii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Pe această frumoasă apă ce se lățea tot mai mult, ca un lac întins, pluteau douăsprezece lebede strălucitoare, albe ca zăpada, cu salbe de aur în jurul gâtului, cântând laolaltă cântece dulci, în ritmul cărora, ca într-un dans feeric 1 , peștișori de diamant se înălțau și se scufundau în apele trandafirii. - Ah! exclamă Maria, plină de uimire, ăsta-i lacul pe care a vrut cândva să mi-l facă nașul Drosselmeier, și eu sunt fetița care va mângâia lebedele cele blânde
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Acesta a suflat o dată lung și de trei ori scurt. Semnalul de adunare. Când am auzit goarna, am închis ochii și m-am lăsat pătruns de sunetele ei care nu semănau cu nimic altceva. Alunecau pe străzile crepusculare ca niște peștișori străvezii, trecând peste pietrele de pavaj și zidurile din piatră care împrejmuiau casele aliniate de-a lungul râului. Sunetele din aer au pătruns liniștit în fiecare colțișor al orașului, dislocând segmente de timp imperceptibile. Când a sunat goarna în oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o să-mi pierd și sufletul. Râul susura la picioarele mele. Era un susur plăcut. În mijlocul lui se înălța un banc de nisip pe care creșteau sălcii. Se unduiau frumos în bătaia vântului. Apa era limpede precum cristalul și se vedeau peștișori printre pietre. Mi-a prins bine că am stat o vreme acolo pentru că am reușit să mă mai liniștesc. Bancul de nisip era legat de pod prin câteva trepte din piatră. Sub sălcii, o bancă. Prin preajmă se odihneau câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sus stinge privirea muzicianului în acea dimineață a răsăritului său cosmic. C. publică mult în reviste din România, Marea Britanie, SUA, Germania, Japonia, Noua Zeelandă. Din 1989, este redactor la revista israeliană de poezie în limba engleză, „Voices of Israel”. SCRIERI: Povestea peștișorului U, București, 1971; Albăstrica, București, 1972; Exerciții, București, 1976; Țară, țară, primăvară, București, 1979; Vocile metamorfozelor, București, 1980; SOS, Haifa, 1992; Parafraze eminesciene, Rehovot (Israel), 1992; Urs și piatră, București, 1994; Corabia, București, 1996; [Versuri], AMI, 26-37; Jurnalul fericirii mele
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
București, 1978; Iubirea, Chiajna și eu. Mărirea și decăderea lui Alior Sfoiag, București, 1978; Mic dicționar de subiecte comice, Timișoara, 1979; Idei de-a gata, București, 1981; Moda jurnalelor, București, 1982; Primul trimestru, Timișoara, 1983; Salt în mâine, București, 1984; Peștișorul Geo și ceilalți, Timișoara,1986; Iubiri paralele, Timișoara, 1987; Cartierul sonor, București, 1989; Privind peste umăr, I, București, 1990; Evadare din paradis, Timișoara, 1993; Jocul de-a Robinson, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Necesitatea de a fi tu însuți
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
de frecventată de scriitorii germani opozanți ai nazismului. De acum încolo va folosi pretextul literaturii pentru copii, al literaturii suprarealiste, al literaturii fanteziei și inocenței pentru a arăta că o evadare din universul concentraționar tot mai este posibilă. Lamento pentru peștișorul Baltazar (1968), ciclu de mici poeme suprarealiste compuse între 1946 și 1948, inaugurează câteva teme și procedee ce vor deveni obsedante: tema călătoriei spre un punct-centru, numit în această perioadă Vechiul Oraș, iar mai târziu, în perioada prozei - Orașul, realizarea
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
reunite subiectele comune, abordate de participanții la discuție: națiunea și naționalismele, falsele modele și modelele autentice, chestiunea minorităților, educația, felul în care se face raportarea la exil. SCRIERI: Western. Filmele Vestului îndepărtat, București, 1966; Comedia burlescă, București, 1967; Lamento pentru peștișorul Baltazar, București, 1968; Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare, București, 1970; Eroi, fantome, șoricei, București, 1970; Închide ochii și vei vedea Orașul, București, 1970; Baladă pentru vechiul drum, București, 1976; Grafica americană. Un portret al
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Sebastian, București, 2001. Traduceri: Odysseas Elitis, Poeme, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare cu T. Ziguras), Iar ca sentiment, un cristal, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare); Michael Ende, Poveste fără sfârșit, București, 1987. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Lamento pentru peștișorul Baltazar”, RL, 1969, 2; Haralambie Țugui, „Lamento pentru peștișorul Baltazar”, CRC, 1969, 5; Dana Dumitriu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, RL, 1970, 30; Eugen Simion, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, LCF, 1970, 43; Mircea Horia Simionescu, „Închide ochii
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
în colaborare cu T. Ziguras), Iar ca sentiment, un cristal, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare); Michael Ende, Poveste fără sfârșit, București, 1987. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Lamento pentru peștișorul Baltazar”, RL, 1969, 2; Haralambie Țugui, „Lamento pentru peștișorul Baltazar”, CRC, 1969, 5; Dana Dumitriu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, RL, 1970, 30; Eugen Simion, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, LCF, 1970, 43; Mircea Horia Simionescu, „Închide ochii și vei vedea Orașul”, „Scânteia”, 1970, 8589; Edgar Papu
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
doua zi se poate tăia felii. CAȘCAVAL UMPLUT O roată de cașcaval afumat, două linguri de unt, o ceapă, 150 gr. de ciuperci, 300 gr. de kaizer, un ou, două legături de pătrunjel, sare, piper, boia dulce. Ceapa se taie peștișori, se călește în unt, apoi adăugăm ciupercile tăiate fin și kaizerul tăiat cubulețe și se mai călesc puțin. Când sunt gata, se condimentează după gust cu sare, piper, boia dulce și pătrunjelul tocat mărunt. După ce s-a răcit, se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dăm fasolea prin mașina de tocat, apoi facem sosul din ceapă cu bulion, adăugând sare și piper după gust; mixăm totul timp de cinci minute, după care punem pe platou și ornăm cu gogoșari, măsline, castraveți murați sau ceapă tăiată peștișori, dată prin făină de grâu și prăjită în ulei. Pasta de fasole albă - 500 g de fasole fiartă, două cepe călite în 200 gr. De margarină, sare, delicat și piper, după gust; se adaugă doi sau trei căței de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
căței de usturoi, o legătură de mărar, o legătură de ridichi, 100 g măsline, sare, delicat, piperdupă gust, 2 ouă fierte, 2 linguri de oțet, două foi de dafin și 50 ml de apă. Ceapa se curăță și se taie peștișori, după care se pune la călit în ulei. Adăugăm apa, oțetul, foile de dafin și sarea, apoi se lasă să fiarbă timp de trei până la patru minute, se amestecă toate la un loc, se dă gust, după care se decorează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și la sfârșit se decorează cu verdeață. SALATĂ DIN OUĂ DE PREPELIȚĂ CU CIUPERCI 24 ouă de prepeliță, fierte, un gălbenuș de găină crud, o linguriță de muștar, un gogoșar murat pentru decor, o cutie de ciuperci, 2 cepe tocate peștișori și fierte în 100 ml de vin alb, sare, piper, foi de dafin, 2 linguri de ulei și 100 ml de apă. Este o rețetă pentru 6 porții. Lăsăm să fiarbă la foc domol, timp de zece minute, iar la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
două gălbenușuri fierte de ouă de prepeliță, un gălbenuș crud și 500 ml ulei. La final, amestecăm totul, dăm gust de sare și decorăm cu gogoșar murat și măsline. SALATĂ NEMȚEASCĂ 500 g cartofi fierți tăiați rondele, 3 cepe tăiate peștișori, 2 legături de ridichi tăiate rondele, 5 cremvurști fierți tăiați rondele, 5 felii de șuncă tăiată fideluță și 200 g smântână. Se face o maioneză din trei gălbenușuri cu ulei Bunica, piper, delicat și sare. Se amestecă toate la un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguriță de sare, ½ de linguriță de delicat, 1 morcov fiert, 100 g măsline, 100 ml ulei, piper, 2 foi de dafin. Se fierb cartofii, se curăță și se taie rondele, apoi castraveții și morcovul se taie rondele. Ceapa se taie peștișori și se călește în 100 ml de ulei, apoi se pune oțetul, foile de dafin, sarea și 50 ml de apă. Se lasă să fiarbă puțin, după care se amestecă toate la un loc. La urmă, se adaugă usturoiul tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
deasupra un sos vinegretă din trei linguri de ulei de măsline, două linguri de oțet de mere, sare și piper. SALATA DE CARTOFI 1 kg. de cartofi fierți în coajă, un morcov fiert, 100 gr. de măsline, două cepe tăiate peștișori, 30 ml de oțet, două foi de dafin, 100 ml de apă, 100 ml de ulei, o linguriță de sare, un vârf de cuțit de piper, un vârf de cuțit de zahăr, delicat, după gust. Punem la fiert apa, oțetul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gr. de măsline nesărate. Se toacă ceapa mărunt și castraveții se taie felii, punem în salatieră și amestecăm cu moarea și măslinele. SALATA DE FASOLE 500 gr. de fasole fierte, un gogoșar murat, 100 gr. de măsline, două cepe tocate peștișori și călite timp de două minute în ulei, sare, piper și oțet, după gust. Punem fasolea într-un vas, adăugăm ceapa puțin călită ( dacă rămâne pentru mai târziu este tot atât de bună, nu-și schimbă gustul ca de la ceapa crudă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foi de dafin, făină și ulei pentru prăjit. Peștele se taie felii, se sărează și se piperează, apoi se dă prin făină de grâu, după care se prăjește în ulei încins și se dă deoparte. În tavă punem ceapa tăiată peștișori, o prăjim, apoi adăugăm vinul, lămâia curățată, sucul de roșii, sare, piper și foi de dafin. Lăsăm să dea câteva clocote, apoi punem în tavă peștele și turnăm sosul peste pește, după care dăm la cuptor timp de douăzeci de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care turnăm peste el un baiț fierbinte făcut din apă, oțet, sare, foi de dafin, piper și enibahar, acoperim cu un capac și lăsăm la răcit câteva ore, apoi scoatem peștele și îl amestecăm cu ceapa. Ceapa curățată și tăiată peștișori o călim puțin în ulei timp de cinci minute, apoi stingem cu 100 ml de apă și oțet sau cu 300 ml de vin alb acru. Se adaugă sare, foi de dafin și lăsăm să fiarbă timp de 15 minute
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]