1,747 matches
-
conceptuale. Întreaga evoluție a discursului se încadrează într-o sferă tonală „generică” de si major, declarată în exclusivitate de armură. Inițiativa debussyistă de a întreprinde explorări intense în sfera fenomenului de rezonanță o distingem, încă din debutul piesei, prin plasarea pedalei armonice de cvintă perfectă (si - fa#) în registrul rezonant al sonorităților grave, creând astfel o veritabilă metaforă a sunetului de gong. Servind aceluiași scop conceptual, la nivelul mijloacelor de limbaj se remarcă prezența abundentă a intervalului de secundă mare, imagine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pp, atât cât și atmosferei pentatonice difuzate. La nivel interpretativ, natura prin excelență percutată a muzicii de gamelan, ce constituie „resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă pe parcursul unor segmente extinse devine posibilă grație stabilității armonice, care aparține în exclusivitate spațiului pentatonic. Puterea de imaginație a interpretului, precum și capacitatea sa de a identifica la nivelul textului acele variate calități timbrale ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată a scriiturii în octave. Imitația sonorităților specifice percuției javaneze o recunoaștem în acel tip de ostinato reprezentat de trilul lent în , o pedală armonică figurată, care, prin repetiția insistentă a intervalului de secundă mare, stabilește evidente afinități cu rezonanțele de ușor dezacordaj ale gamelanului. Debussy face apel la una dintre tehnicile clasice ale contrapunctului prin ipostaza unui „model” dezvoltător în care entități melodico
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong din planul inferior al discursului necesită un tip de amplificare sonoră limitată (cu schimbări frecvente, care să coincidă cu valorile mai
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
circumstanță, precizia și exactitatea ritmică devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat datorită diminuării ritmice ( ). Creația este un elogiu adus fenomenului de rezonanță, în care Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tranziție (Animez et augmentez peu à peu - animați și augmentați puțin câte puțin) se distinge prin noutatea spațiului armonic, cu pasajele sale în tonuri și tratările cromatice, care preced un scurt moment de acalmie. Figurația trilului lent, ce desfășoară o pedală ostinato pe dominanta de sol#, va îndeplini ulterior rolul de fundal sonor pentru expresia materialului tematic secund (B - măsurile 75 - 99) și, în același timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în apă testează capacitățile auditive ale ascultătorului până la limita unor „impresii” de rezonanță, făcându-l martor al unui fenomen de dezintegrare a sunetului, unui real proces de descompunere lentă, care uneori pare să își modifice la nesfârșit formele. Pentru Debussy, pedala de rezonanță devine „instrumentul” esențial în fabricarea iluziei, dând la iveală o „alchimie” armonică măiestrită, în care muzica devine „artă a sugestiei”, precum o numea Odilon Redon. În acest sens, introducerea Reflexelor descrie un veritabil studiu al fenomenului de rezonanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cărui linie contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de o tensionare distinctă a atacului, cu eliberarea completă a pedalei de surdină, asigurând astfel o rezonare superioară în raport cu „aura” sonoră creată de cvinta introductivă a registrului grav. Efectul de rezonanță se va menține pe întreg parcursul măsurii introductive, pentru ca ulterior, în măsura secundă să marcheze apariția ultimelor două sunete aparținând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ansamblu de discurs. În acest context, elementul armonic va îndeplini o funcție decisivă în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin adoptarea culorii tonale de do major în cele două secțiuni extreme și un tip de avansare predominant cromatică, cu o pedală de fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De altfel, în debutul secțiunii secunde, Debussy propune aceeași modalitate de subliniere expresivă a sunetelor (marcato), adiționând o indicație suplimentară
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De altfel, în debutul secțiunii secunde, Debussy propune aceeași modalitate de subliniere expresivă a sunetelor (marcato), adiționând o indicație suplimentară menită de a traduce mai bine intenția sa compozițională Toutes les notes marquées du signe sonores, sans dureté, le reste
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a traduce mai bine intenția sa compozițională Toutes les notes marquées du signe sonores, sans dureté, le reste très léger mais sans sécheresse (toate sunetele marcate cu semnul sonore, fără duritate, restul foarte lejer, dar fără ariditate). În acest context, folosirea pedalei de rezonanță în raport cu ritmul avansării armonice se dovedește aici imperios necesară. Cercetările realizate de Richard Langham Smith pe baza manuscrisului acestei lucrări semnalează una dintre frecventele erori tipografice, care denaturează adesea concepția originală a compozitorului. Astfel, în circumstanța de discurs
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aplicarea fiecărui tip de atac menționat. Cu un cadru metric specific muzicii de gamelan (4/4), introducerea indică modalitatea în care se va opera stratificarea ritmică a diferitelor structuri melodice. Aceasta derivă, inițial, din suprapunerea unei evoluții în pe o pedală sonoră prelungită, contrapunctată ulterior de o linie decorativă expusă în , ce apare dublată la sopran de expunerea „în oglindă” a motivului inițial (variat, la rândul său, prin adoptarea unui ritm punctat pe timpul secund) și marcată cu frecvență de intervenții rezonante
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din aspectul antidezvoltător al discursului, construit, cu preponderență, pe tehnica explorării motivice. În același timp, evoluția țesăturii sonore evidențiază modalitatea în care structuri melodice de dimensiuni extrem de reduse (o măsură), repetate identic sau variat, se adaugă planurilor cu rol de pedală ritmică, intenționându-se realizarea unui fenomen hipnotic. Gradul ridicat de abstractizare rezultă cu precădere din utilizarea acestor entități melodice reduse care, prin evitarea unei reprezentări conturate a obiectului, tind spre o „depersonalizare” a acestuia, o esențializare ce intenționează depășirea particularului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-a aduce în prim-plan (la sopran) sonoritatea disonantă a secundei mari. Dar, stridența sonoră a acestor agregate armonice apare în mod semnificativ atenuată de conceperea discursului într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar celui de gamelan (ansamblu de două orchestre acordate la distanță de semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei calități interpretative. Claritatea și transparența țesăturii derivă din concepția de spațiere a acordurilor de si major și fa# minor, care vin să puncteze simplitatea melodică a liniei superioare. Țesătura acordică aglomerată a episodului central solicită o utilizare riguroasă a pedalei de rezonanță, în scopul de a evita mixarea improprie a multiplelor agregate armonice. Astfel, în măsura 31, efectul acesteia se va schimba odată cu fiecare timp, pentru ca ulterior (măsurile 32 - 34) să însoțească în mod corespunzător sunetele marcate cu tenuto. Imaginea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge din concepția non-tematică a discursului proiectat într-o formă lansată (accelerare progresivă), precum și din asimetria structurilor metrice. Ampla utilizare a pedalei de rezonanță, acționată în corespondență cu dimensiunea variabilă a măsurilor, va pune în valoare multiplele efecte politonale care preced acea imprevizibilă revenire finală la tonul major inițial (fa# major). Capitolul III Préludes, I er livre 1910 III.1. Danseuses de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
liniei melodice principale în contextul efectului sonor integral va fi facilitată de interpretarea acesteia cu un atac legato (atribuit în mod singular acestei voci), contrastul rezultând cu evidență în momentul redării execuției portato indicată vocilor externe. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță va avea în vedere, cu prioritate, evitarea mixării blocurilor acordice înlănțuite în plan orizontal, intenționându-se în mod exclusiv combinarea „verticală” a diferitelor suprapuneri de structuri armonice (diatonic și cromatic). În cea de-a patra măsură, pedala de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a pedalei de rezonanță va avea în vedere, cu prioritate, evitarea mixării blocurilor acordice înlănțuite în plan orizontal, intenționându-se în mod exclusiv combinarea „verticală” a diferitelor suprapuneri de structuri armonice (diatonic și cromatic). În cea de-a patra măsură, pedala de rezonanță va urmări menținerea armoniei de cu septimă mare, care se prelungește de pe timpul al II-lea până la cea de-a doua jumătate a timpului al IV-lea, din acel moment fiind necesară marcarea cu efecte diferențiate a înlănțuirii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca element distinctiv al afirmației tematice, apelează însă la o inversare a sensului de evoluție a traseului melodic. La nivel interpretativ, este esențial de remarcat deplasarea accentului ritmic de pe pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de ecleraje tonale, generate de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte. Punctul maxim tensional al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
emotiv resimțit de auditor. Dar, imaginea acelei monumentalități copleșitoare se estompează curând într-o evanescență ce conduce până la dispariția definitivă (pp, più pp și ppp). Menținerea prelungită a armoniilor proiectate în finalul acestei secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei de rezonanță, care reactivează efectul o dată cu începutul fiecărei măsuri. Înlănțuirea prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de mi major, dobândind o luminozitate sporită prin proiecția acesteia în registrul acut
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Meticulozitatea cu care Debussy atribuie fiecărei voci a discursului un nivel dinamic distinct, creând astfel o subtilă etajare a planurilor constitutive reprezintă un aspect deosebit de important în contextul interpretării acestei muzici, prin excelență axată pe explorarea detaliului. Ultimul schimb al pedalei de rezonanță activat pe acordul în f al măsurii 29, precum și asocierea acestuia cu folosirea surdinei pe parcursul următoarelor două măsuri, expunând rezonanța aceleiași armonii de vor facilita crearea unui amplu efect de ecou, cu accepțiuni profunde la nivelul imaginii conceptuale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-o atmosferă lirică și calmă, care derivă din traseul descendent și ritmul uniform al . Caracterul fluent al acesteia se plasează într-o relație de opoziție cu aspectul discontinuu al „motivului-decor”; planul inferior se identifică cu ostinato ul sonor al pedalei de , a cărei evoluție monotonă și insistentă se impune ca element unificator pe parcursul întregului discurs al preludiului. La nivel conceptual, acesta descrie o afinitate simbolică elocventă cu imaginea impasibilă a peisajului marin supus evocării. Factorul armonic îndeplinește o funcție decisivă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În contextul înlănțuirii succesive a preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație anacruzică cu evidente conotații expresive la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discurs a articulației tematice, supusă riscului de a fi întreruptă de intervențiile „motivului decor”. În mod ostentativ, țesătura evoluției ritmice a celor trei planuri evită circumstanța unei suprapuneri complete a acestora (se apelează în general la două planuri active asociate pedalei statice sau chiar unei absențe momentane a acesteia), prevenind astfel aglomerarea improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență ideea plutirii. Dacă în pasajul introductiv al motivului generator, pedala de rezonanță asocia reactivări parțiale ale efectului său (acționat inițial, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]