3,841 matches
-
Și bine au făcut pentru că, grație și acestor mănăstiri am fost și suntem cunoscuți în întreaga lume. Vă spun ca cel care am fost timp de un deceniu muzeograf la Mănăstirea Putna și care am vorbit zecilor de mii de pelerini din țară și străinătate despre aceste nestemate ale țării noastre. Oamenii trebuie să înțeleagă că, de fapt, catedralele nu sunt un moft al cuiva, ci ele sunt o necesitate! Nu întâmplător 95% din țările civilizate ale Europei au asemenea edificii
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
comuna natală cu obiceiurile prilejuite de marile sărbători creștine. Calitatea de homo viator, pasiunea de o viață a unui „călător neobosit pe drumurile României ori pe mapamond” evidențiază fascinația pe care i-o provoacă „minunățiile lumii” și constituie obiectul capitolului Pelerin neobosit pe meridianele lumii în care este prezentat jurnalul de călătorie (Frumoasele vacanțe, 2014), deși impresiile neobositei călătoare apar în mai toate volumele publicate până acum, pentru că plăcerea de a vizita locuri și oameni este unul dintre cei „trei stâlpi
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
o „dovadă de patriotism autentic” prin care autoarea „aduce un real serviciu nu numai Literaturii Române, dar și comunității din care a plecat, dar de care niciodată nu s-a despărțit cu adevărat”, după cum menționează exegeta în capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
ani buni de căutări, neliniști și zbucium sufletesc”, ne destăinuie în “Mărturisire” autorul. Și e “topit în el” și sufletul celor dragi ai săi, care i-au înțeles zbuciumul, absența de acasă și și-au înfrânat temerile legate de soarta pelerinului plecat în misiune autoasumată să recupereze averea spirituală a neamului, expresia talentului oamenilor simpli, dovezile vredniciei păstorilor lor spirituali, ctitori și propăvăduitori ai Cuvântului de învățătură pentru suflet. Avea acest pelerin îndemn de drumeț de la icoana Sfântului Nicolae din casa
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
acasă și și-au înfrânat temerile legate de soarta pelerinului plecat în misiune autoasumată să recupereze averea spirituală a neamului, expresia talentului oamenilor simpli, dovezile vredniciei păstorilor lor spirituali, ctitori și propăvăduitori ai Cuvântului de învățătură pentru suflet. Avea acest pelerin îndemn de drumeț de la icoana Sfântului Nicolae din casa copilăriei sale și de la biserica cea din satul natal, “Ermitajul” cel de-acasă pe care îl dorea extins de la cele văzute în biserica satului de copilul cel de demult, la un
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
frescă, broderie, toate detaliate în cadre măiestre, contextualizate peisajului și anotimpurilor, parcă smulse locului cu totul, în cele trei dimensiuni ale lor, și mutate în acest gen de lucrare ce încape într-o desagă. Într-o desagă, parcă anume ca pelerinul să o poată purta în spate, spre a o arata semenilor drept mărturie că minunea la care a fost martor ține mai mult decât trei zile, cât zice proverbul, și mai mult decât lunile și anii în care Pavel Bălan
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
grup de păstori și mici negustori adunați în jurul unui foc în afara zidurilor Ierusalimului. Turmele cu care veniseră le erau alături la mică distanță lângă corturi. Mai erau și alte grupuri în jurul zidurilor Ierusalimului, tot așa, păstori, mici negustori ori doar pelerini. Și aceștia aveau cu ei animalele cu care veniseră. Oi, capre, asini, cai ori camile și erau sosiți acolo cu toții cu prilejul marii sărbători. Micul grup stătea strâns, care în jurul focului care prin cele trei sau patru corturi din imediata
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
ierarhi atât din țară cât mai ales de peste hotare, legând frumoase prietenii cu numeroși teologi din Elada. Cred, că nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Sfântul Munte Athos și la alte locuri reprezentative pentru întreaga creștinătate, Cronicarul inimilor, poposește adeseori, ori de câte ori drumul îi revine în ținutul Neamțului, la Mănăstirile moldave, nemțene. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Timotei Aioanei Prahoveanul
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
după mare mila Ta. Iar Măicuța Sfântă-ntruna rugăciunea-i asculta. Dar crescu, crescu băiatul și-ncepu să-i placă viața. De la Sfinți, de la icoane își întoarse de tot fața. Iată, însă că-ntr-o seară bate-n ușă-un pelerin; - Maica Domnului Curată m-a trimis aici să vin. A aflat că Agatone nu mai spune rugăciuni și-a uitat de Născătoarea și de ale ei minuni. - Am rostit mulți ani rugă și am fost zelos. Sunt om mare, am
RUGĂCIUNEA LUI AGATONIE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368283_a_369612]
-
cernea din soare pe aici. O! burgul meu frumos din amintire Azi parcă din cavouri te ridici! ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 25, din 20 iunie 1942 CĂTRE DON QUIJOTE Cules din mituri, însuți tu un mit, Biet pelerin cu inima bolnavă De uriașa visului otravă - În piscul tău cu râvnă m’ai primit. Sărac și bleg prin holde de pământ, Contrariu cum canoanele învață, Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Tremurânde, cad pe frunza lui senină, Șovăită le devine ruga sub al limbii foc; Elohime, luminile se varsă! Peste rădăcini născânde, înfierate-n dor, Sfâșiită-i culmea-n haos când dorința se anină, Făcând cosmosul jăratic, din humă și din amor; Pelerinul meditează sub coroanele-i sublime, Murmurând din buza minții: „Se vărsară, Elohime!” Mădălina Bărbulescu și-a petrecut copilăria pe meleagurile din Satul Cârstănești, Comuna Oteșani, Județul Valcea. Fiind singură la părinți, a experimentat jocul conversând cu cărțile. A cochetat cu
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370249_a_371578]
-
desparte femeii căsătorite dar nefericite și o Karenina ce se zbate între sine de tren locomotive cu aburi acoperă trecutul mă-ntâlnisem în vis cu Nichita și Bacovia la un pahar poate de pe Le Băteau ivre ateriza la masă și pelerinul Rimbaud să ne recite Leș étrennes des orphelins iar poeții spuneau că nu ne ajunge vinul la alta masă Eminescu numără plopii soției ce nu avea la fereastra geam e beat ce-l ce afirmă că le-a trăit pe
BAHICĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353384_a_354713]
-
Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dimineața ... Dimineața aceasta, deschisă fereastră în primăvară, acord între cer și pământ - mi-a arat tot ogorul și mi-a săpat o fântână adâncă din care să adăp viul și pelerinii însetați de dor... Dimineața aceasta, mi-a curățat apoi rădăcinile, să pot crește liberă cu privirea spre cer, să cresc încă o dată și încă o dată cu visul singurul care mi-a mai rămas în durerea plânsă fără glas... Dimineața aceasta, fumegând
DIMINEAŢA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353510_a_354839]
-
a făcut cuib într-un migdal, să se desprindă de Pământ... Răbdând ploi, geruri, arșițe, de-acolo Binecuvânta : Să vină omul la Credință ! iar alteori, îl îndrepta ! După cei 3 ani Monahii, o chilie i-au zidit Și de-acolo Pelerinii, spre Cer i-a povățuit ! Apoi spre Constantinopol, Cetatea sa l-a Mandatat Să meargă la Justinian, pe vremea 'ceea, Împărat ! L-a uimit cu-nțelepciunea și Crezul să de necurmat Iar dorințele Cetății, cu mult respect le-a aprobat
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
Mânăstirii Sinaia, iar în 2001 și-a dobândit statutul de mânăstire. După 1990 în curtea mânăstirii au apărut și alte lăcașuri de cult, făcând din Mânăstirea Crasna, un centru monahal foarte puternic, care atrage un număr mare de credincioși și pelerini. Astfel, între anii 1992 - 1998 a fost construită Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, care a fost târnosită la 18 octombrie 1998. La 17 iulie 2005 a fost sfințit Altarul de Vară și la 22 iulie 2007 a fost târnosit Paraclisul „Duminica
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
mal în care apa săpase forme carstice, demne de admirat. Pe partea cealaltă a drumului se află o troiță în interiorul căreia este crucea Sfântului Andrei sculptată în lemn, iar la capătul unei alei de piatră curg câteva izvoare din care pelerinii își iau apă. Pe jos ne-am îndreptat către Biserica „Peștera Sfântul Apostol Andrei”, situată foarte aproape, la marginea unui deal împădurit. Privită de departe Biserica cea nouă impresionează prin grandoare, zveltețe, simetrie și geometria perfectă a liniilor tăiate în
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
expuse moaștele Sfântului Mc. Epictet și ale Sf. Mc. Astion, ambii martirizați în anul 290 la Halmyris, epitrahilul Sfântului Grigorie Decapolitul, acoperământ și fragment de piatră de pe Mormântul Maicii Domnului de la Ierusalim. Un alt obiectiv religios care atrage foarte mulți pelerini este Izvorul Tămăduirii situat la aproximatv 200 de metri de mânăstire și la care se ajunge mergând pe jos pe un drum de țară care se desfășoară paralel cu Lunca Dunării, străjuit de copaci și arbuști din care unii erau
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > TURIST PRIN "ȚINUTUL SECUIESC ", ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Turist prin “ținutul decuiesc “, între pelerinii unguri la Șumuleu Ciuc În acest weekend a trebuit să
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > TURIST PRIN "ȚINUTUL SECUIESC ", ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Turist prin “ținutul decuiesc “, între pelerinii unguri la Șumuleu Ciuc În acest weekend a trebuit să merg de urgență la celebra Mănăstire Diaconești, un colț de rai dumnezeiesc, unde viețuiește unul dintre duhovnicii neamului românesc și ucenic al părintelui Iustin Pârvu. Coincidența a fost că a
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
un colț de rai dumnezeiesc, unde viețuiește unul dintre duhovnicii neamului românesc și ucenic al părintelui Iustin Pârvu. Coincidența a fost că a trebuit să străbat așa-zisul ”ținut secuiesc”, tocmai în zilele când peste o sută de mii de pelerini din Ungaria, dar și maghiari din Ardeal, se strâng pe muntele Șumuleu Ciuc de Rusalii pentru a se ruga la Fecioara Maria, iar unii dintre pelerini imploră divinitatea pentru refacerea vechii granițe a Ungariei Mari pe aliniamentul Ghimeș-Palanca cu Vechiul
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
așa-zisul ”ținut secuiesc”, tocmai în zilele când peste o sută de mii de pelerini din Ungaria, dar și maghiari din Ardeal, se strâng pe muntele Șumuleu Ciuc de Rusalii pentru a se ruga la Fecioara Maria, iar unii dintre pelerini imploră divinitatea pentru refacerea vechii granițe a Ungariei Mari pe aliniamentul Ghimeș-Palanca cu Vechiul Regat România. Am străbătut traseul pe șoseaua europeană Toplița - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Șumuleu - Frumoasa și Ghimeș- Palanca cu uimire și apăsare pe inimă. Absolut prin toate localitățile
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
din Cluj-Napoca nostalgic al Ungariei Mari în drum spre Șumuleu Ciuc. Cei o sută de mii de turiști unguri au fost cazați la pensiunile și în casele private ale localnicilor, unele împodobite în culorile Ungariei. Pe marginea șoselei mii de pelerini maghiari organizați aproape paramilitar, în rânduri de câte trei persoane, mergeau cu praporii și steagurile Ungariei în mână intonând cântece religioase și patriotice către Șumuleu Ciuc. Lângă Miercurea Ciuc o mare de pelerini maghiari sufocau șoseaua spre Moldova. Când am ajuns
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
în culorile Ungariei. Pe marginea șoselei mii de pelerini maghiari organizați aproape paramilitar, în rânduri de câte trei persoane, mergeau cu praporii și steagurile Ungariei în mână intonând cântece religioase și patriotice către Șumuleu Ciuc. Lângă Miercurea Ciuc o mare de pelerini maghiari sufocau șoseaua spre Moldova. Când am ajuns la Ghimeș Palanca, vechea graniță dintre Austro-Ungaria și Vechiul Regat, pe marginea șoselei petrecerile erau în toi, cu bere și pălinkă chiar lângă cetatea lui Rakoczy. În gara din Ghimeș tinerii naționaliști
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, eroul romanului ” Pădurea Spânzuraților”, ucis de comandamentul austro-ungar că nu și-a putut trăda neamul și să lupte împotriva armatei regale române. La întoarcere am străbătut din nou drumul printre zecile de mii de pelerini unguri și steaguri secuiești. Intenționat am oprit la o frumoasă pensiune tradițională secuiască și am intrat în restaurantul cu terasă înțesat de turiști maghiari. Chelnărița cu un decolteu adânc m-a întâmpinat zâmbind cu un ”Teșek!” (Poftim). Eu i-am
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
ferm într-o articulată limbă românească: ”O cafea neagră, fără lapte și fără zahăr!” Clienții și-au întors capul mirați înspre mine. Unii nu mai zâmbeau. Eram singurul român din local. Ionuț Țene Referință Bibliografică: Turist prin ținutul secuiesc , între pelerinii unguri la Șumuleu Ciuc, de dr.IONUȚ ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]