877 matches
-
său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape uimiți ei înșiși de nevoia instinctivă a exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fi citită și ca trecere de la „tăcere” la locvacitate: artistul nu mai este „mut” și devine convingător nu doar prin imaginile pe care le produce, ci și prin cuvintele pe care le folosește, adesea cu aceeași virtuozitate cu care mânuiește penelul ori dalta. Iată de ce André Lhote afirma că „pictorii sunt foarte vorbăreți”, consacrând trecerea „de la paletă la masa de scris”. Și se justifica astfel: . Subtil, Lhote adăuga: . Așadar, cuvântul ar fi însoțitorul obligatoriu al imaginii, explicația oferită de limbajul discursiv
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de voința lui de a acționa. Legitimitatea tradițională era întrupată literalmente într-un om care era "singur în fața lui Dumnezeu și a istoriei". Cea mai potrivită modalitate de a zugrăvi portretul unor asemenea oameni este aceea de a le încredința penelul celor care i-au cunoscut în mod direct și istoricilor care s-au ocupat îndelung de destinul lor. Istoricul George F. Kennan îl descria, de pildă, pe țarul Nicolae al II-lea în felul următor: "Nu prea educat, izolat în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
controlate de către alegători doar în ziua alegerilor, adică la anumite momente în timp. Totuși acestea sunt în mod constant supravegheate de către societatea civilă prin intermediul media. Guvernele sunt percepute ca o oglindă a opiniei publice ca urmare a portretizării lor de către penelul jurnaliștilor sau prin intermediul obiectivului camerei de luat vederi. Este imposibil de conceput un regim cu adevărat democratic fără jurnaliști puternici și independenți. Astăzi putem avea democrație fără partide politice puternice, dar nu fără o presă scrisă sau electronică puternică. Relația
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Valea Iordanului a fost întemeiat în timpul lui Marcu Beza, grație eforturilor sale, în bună măsură. Între România și Iordania se efectua, încă de atunci, un schimb intens de mărfuri (ulei de măsline, roșcove, susan, citrice, la import și cherestea, brânzeturi, penel, artizanat ș.a. la export.) Numeroși români vizitau frecvent centrele de veche tradiție spirituală din Valea Iordanului (monumente, temple, bazilici ș.a.), cunoscute în lumea întreagă. "Poporul iordanian și-a proclamat independența națională la 26 mai 1946, după ce se aflase secole de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Demostene a devenit orator. Îl las pe prietenul Nicu să detalieze, și Îl evoc pe Pasteur, a cărui celebritate se datorează operei de după „darul“ vârstei de 40 de ani, o paralizie; sau pe surdul Beethoven; pe al nostru Luchian purtând penelul cu piciorul; pe contemporanul Hawkins revoluționând fizica complet imobilizat el Însuși. Unde e totuși eroarea? În faptul că Înțelegem să asigurăm, de bine-de rău, doar nevoile biologice, ca o pomană - ne ajută aici și religia - În loc de a dirija resursele, câte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
porii să impregneze celulele capabile de rezonanță cu undele neantice. O nouă semnificație pare a se naște din înțelegerea simțului tactil, la rândul său cuprins și transmițând atâtea înțelesuri. La Eminescu cunoașterea senzorială capătă dimensiuile cosmice asemănătoare degetului demiurgului sub penelul lui Michelangelo. Degetul lui Demirgos și durerea Durerea reprezintă nu numai o tulburare a fundamentelor biologice sinaptice, de comunicare a unor modificări receptoriale trupești sau psihice modulate în mod particular de suflet, ci și manifestarea umană a fenomenelor metafizice capabile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
impregneze celulele capabile de rezonanță cu undele neantice. O nouă semnificație pare a se naște din înțelegerea simțului tactil, la rândul său cuprins și transmițând atâtea înțelesuri. La Eminescu, de exemplu, cunoașterea senzorială capătă dimensiunile cosmice asemănătoare degetului demiurgului sub penelul lui Michelangelo. Însă atingerea își găsește cea mai frumoasă exprimare în opera nichitastănesciană. Începând cu iubirea care mi te-ncolăcește ca un fum, ca o viță-de-vie/ în jurul pieptului/ în jurul tâmplelor,/ mereu fragede, mereu unduitoare..., cu sentimentele care îți vor găsi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ele nu se exclud. Lirica lumii accentuează acest binom semantic și hermeneutic. Totul pare ca în lucrarea Primavera 1012 a lui Botticelli, unde vraja planetelor aduce în ochii privitorilor respirația sacră a armoniei cerești. Fiecare dintre noi este în cularea penelului, în armonia muzicii sau în profunzimea cuvântului un microcosmos care exprimă deplinătatea creației și a divinității. Câte trupuri s-au zvârcolit în iubire câtă dragoste s-a risipit asemenea pulberii câte dimineți au sărutat victorii și moartea ca un plâns
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nobilelor Dv. preocupări. Respectuoase sărutări de mâini, Eugen Dimitriu 235 TEODORESCU, Ion 1 Fălticeni, 30 ianuarie 1972 Mult Stimate Domnule Teodorescu, Gândul mă duce din nou spre Dv. și spre frumoasele peisagii de la Dolheștii Mici, locuri binecuvântate care au inspirat penelul unor pictori de seamă. Îmi pare rău că nu am putut face un drum până acolo, să mai culeg unele date prețioase, în perioada când era timp frumos. Preocupările zilnice legate de serviciu, au fost un impediment. Sper însă că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ce am făcut cu scrisul celor 22 de pagini 398. L-am rugat pe fiul meu, și el un artist neînduplecat, amator și el, de 50 de ani; și-a făcut și îndeplinit cea mai mare sărbătoare în fața șevaletului, cu penelul în mână și în transfigurare a sufletului - Ion Turculeț, pensionar de învățământ, să mi facă o apărătoare (coperte, n.m., E.D.) a celor scrise. Și finul după ce a citit textul, a și îndeplinit ce trebuie. O copertă, pe fața căreia se
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prima ocazie, a încasat o chelfăneală de la Ionescu. putut, dar Ștefan Ioan, șeful liberalilor din județul Baia, l-a preferat pe Doroftei, care probabil făcea parte din același partid. Artur Gorovei a deplâns respingerea lui Băeșu, căci „Adormirea”, împodobită de penelul unui mare artist, ar fi devenit o a doua Agapie. 420 Referire la Ion Todicescu, profesor de limba română la Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni, care ulterior s-a mutat la Brașov. De reținut că, deși rudă cu Mircea V.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
această muncă am să caut ca să pun la punct o parte din material. Vă amintesc însă, că despre expozițiile avute între anii 1921-1928 nu am nici un fel de material. De la acea dată până în anul 1964 nu am pus mâna pe penel. După ce am venit aici430, am început să lucrez și am avut prima expoziție în 1970 în Piatra. Deci de la această dată (re)începe activitatea mea expozițională. Nu știu dacă vă interesează o listă de toate lucrările 429 La familia Chirileanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pentru creativitatea literară. Pentru a continua paralela cu pictura, remarcăm că la un liceu de profil, pe lângă obiectele comune cu celelalte forme de învățământ mediu, elevul primește cunoștințe în domeniul istoriei și teoriei artei, dar, mai ales, lucrează efectiv cu penelul, profesorul învățându l totul, de la pregătirea pânzei, până la amestecul culorilor sau orientarea tematică. Pe acest piedestal, subliniem (nu teoretic, ci practic!) că elementele de creativitate pot atinge, deodată, o înălțime acceptabilă în comunitatea artistică respectivă. Elevul înzestrat cu talent literar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în liceele/școlile de masă și speciale, pentru creatorul de literatură. Studiul limbii și literaturii române/universale îi poate oferi doar modele, așa cum elevul plastician se uită la reproducerea Monalisei, dar pentru el, viitorul poet sau prozator, nu există un penel, mânuit cu ajutorul unui maestru, pentru a face ceva asemănător. Tot în legătură cu modele posibile și eficiența acestora la plasticieni și literați, mai remarcăm faptul că, în cazul celor dintâi, copierea operelor vechilor maeștri le poate ascuți îndemânarea pentru crearea operelor proprii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica Toporaș - G. Eftime, Azi, 28 nov., 1992 34 Floare lângă floare... viață bătută de brumă (Cafeaua de dimineață) - Aurel Leon, „Monitorul”, 3 dec., 1992, p.2 35 Jurnalul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
deteriorat, schimbări pe care le‑a suferit peretele în contact cu fresca. Prea puține au mai rămas din caracteristicile lui Michelangelo; poa‑ te numai pe acea teribilă contorsionare a grumazului și a capului lui Petru să mai fi rămas urmele penelului lui Michelangelo. La Convertirea lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
deteriorat, schimbări pe care le‑a suferit peretele în contact cu fresca. Prea puține au mai rămas din caracteristicile lui Michelangelo; poa‑ te numai pe acea teribilă contorsionare a grumazului și a capului lui Petru să mai fi rămas urmele penelului lui Michelangelo. La Convertirea lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui era negru. Începând de la Somnul rațiunii naște monștri, nouă zecimi din capricii sunt scene cu vrăjitoare, diavoli și strigoi. Cu cât caracterul fantastic al acestora este mai evident, ironia apare mai accentuată. Grava cu vârful cuțitului și desena cu penelul. Lumina era substituită de ecleraj. “Goya reia expresia de unde a lăsat-o Rembrandt. Și el preferă să deseneze cu penelul; și el caută o expresie proprie; și el ține mai puțin la chip decât la gest, mai puțin la gest
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Cu cât caracterul fantastic al acestora este mai evident, ironia apare mai accentuată. Grava cu vârful cuțitului și desena cu penelul. Lumina era substituită de ecleraj. “Goya reia expresia de unde a lăsat-o Rembrandt. Și el preferă să deseneze cu penelul; și el caută o expresie proprie; și el ține mai puțin la chip decât la gest, mai puțin la gest decât la scenă, mai puțin la scenă decât la un semn dramatic complex care dă unitate gravurii și tabloului și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. 3. Literatura Fantasy între noutate și artă Privind literatura care se publică în Occident, nu se poate să nu atragă atenția genul ficțional numit fantasy. Anvergura căpătată în ultimele decenii face ca acest gen de literatură să ajungă la un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de maestru, reușește portrete excepționale. Din creionările sale, citez: "Scriind aplicat despre mai toate genurile literare și despre autori din toate timpurile (cu un admirabil dar de evocare), Florin Faifer demontează cu migală mecanismele interioare ale unei opere, trasează cu penel sigur portrete, fizionomii de autori, distribuie atent, subtil, observațiile de natură morală. E în mare vervă stilistică atunci când zăbovește asupra unor scriitori confini". Sau: " Mereu calm, surâzător, elegant, curtenitor, afabil, echilibrat, cu un suflet de o mare delicatețe, generos și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
domini sau nu exiști”. Mai aflăm că Arghezi a spus că pictura intransigentului Pallady este „culoare oftată sau suspin perceptibil cu ochii”, iar George Călinescu a afirmat că „Pallady este un poet de mare rafinament...un poet care scrie cu penelul”. Părinții lui Pallady, boieri moldoveni de seamă, au ridicat casa aici în via din Bucium prin 1855. Th.Pallady descoperitorul Buciumului pictural cu lumina lui difuză care nu știi de unde vine...spunea despre casa de aici: „Am avut o casă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
descris călătoriile lor pe aice într-un mod tot atât de romantic ca și călătoriile ce au făcut prin Asia și prin Africa.“ Observația e întemeiată, și orice nouă lectură o confirmă. Nu în sensul că toți călătorii ar fi folosit un penel romantic, ci al unui romantism prin supunere la obiect. Nici nu-i nevoie să presezi prea tare tubul: culoarea locală țâșnește de la sine. O pagină tipică, aș zice chiar indispensabilă, în notele de voiaj ale străinilor, iar apoi și în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fiecare pleoapă/ pentru că ceea ce aștepți e dragostea", A cunoaște). Tehnica prin care se creează un univers ambiguu, în care contururile, deși îngroșate mereu, prin repetiții, gradații, paralelisme, simetrii, nu devin mai clare, ci dimpotrivă se estompează, pentru că trecerile succesive cu penelul nu reiau niciodată identic conturul desenat anterior (în Oglinda oarbă, de exemplu, se contruiește o astfel de lume din asocieri contradictorii: "firul de lână care îmi iese din ochi/ firul de tutun care îmi iese din urechi/ firul de flăcări
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]