6,187 matches
-
urmare, obligarea la reîncarnare. Ca oriunde, graba strică treaba. De altfel, chiar este silit a recunoaște aceasta, chiar dacă sub altă formă, rezumată în necesitatea de a dobândi un nou mod de a gândi și a pericolului de a se dobândi perceperea lumilor spirituale înainte de vreme. Sau: “Cândva am venit pentru prima dată în această lume deoarece eram o ființă care avea neapărată nevoie să trăiască aici, pentru a dobândi calități ce nu le-ar fi putut obține nicăieri în altă parte
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fenomenale (planul fizic, n.n.) și pentru descarnarea sa din larvarele învelișuri pământești a sinelui său divin (Atma), i se oferă omului două căi: −devoțiunea și acțiunea (bhakti și karma) −cunoașterea (jnana) ”, căi care de fapt reprezintă cele două moduri de percepere a reîncarnării: 1. aceea curentă, subiectivă, egoistă, de purificare a carrierului de către el însuși, ce presupune devoțiunea; 2. aceea obiectivă, de spiritualizare a Universului, prin transformarea materiei în informație, ce presupune cunoașterea. Pe ambele căi, carrierul obține spiritualizarea − prima dată
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
frecvenței atât de ridicate a acestui răspuns în Tălmăcel. Percepția caracterului special al satului De data aceasta scopul a fost acela de a determina dacă membrii celor două colectivități se raportează la valori ce țin de tradiție și cultură în perceperea acestui caracter. Și aici se remarcă o diferență netă între cele două comunități. Tălmăcenii sunt semnificativ mai înclinați decât ludoșenii 44 să spună că satul lor este renumit prin ceva și când sunt solicitați să spună ce înseamnă acel "ceva
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
colaboratorii. Acestea ajută la stabilirea unei legături sufletești, la creșterea încrederii și diminuarea senzației de teamă. A fi pe un pat de spital, mai mult, pe o masă de operație, determină modificări profunde ale personalității, ale gândirii și modului de percepere a lumii. Chirurgul trebuie să înțeleagă de fiecare dată că o scenă pe care el o trăiește ca pe ceva ce face parte din obligațiile sale, reprezintă un moment de cele mai multe ori unic pe care îl încearcă pacienta. Operația pune
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
are capacitatea creșterii semnificative a eficienței celor ce lucrează în acest mediu. Efectele anxiolitice ale muzicii asupra pacienților înainte, în timpul și după intervenția chirurgicală, sunt recunoscute de mult timp și bine documentate. Nu numai că teama este redusă, dar toleranța perceperii durerii este ameliorată în timp ce se percepe muzica. Bazate pe răspunsuri fiziologice, numeroase studii au demonstrat clar eficiența terapeutică a muzicii. Pentru cazurile în care se folosește anestezia locală, zgomotele nefamiliare produse în sala de operații, în special discuțiile purtate de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
anestezia locală, zgomotele nefamiliare produse în sala de operații, în special discuțiile purtate de personalul medical, reprezintă o sursă importantă de teamă. De aceea, unul dintre beneficiile importante ale muzicii este reprezentat de ecranarea acestor zgomote nocive, în special a perceperii conversațiilor. Aceleași considerente, sunt valabile pentru pacienții care așteaptă în perspectiva operației, într-o cameră alăturată sălii de operații, unde ascultarea muzicii poate fi și mai importantă. Efectele muzicii în sala de operații, altele decât cele exercitate asupra pacienților, au
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
egipteană, mai precis asupra patologiei externe. Examenul se făcea după o ordine anatomică, de la cap la membrele inferioare, tactică utilizată și ulterior în istorie. Executarea examenului cuprindea un interogatoriu, explorarea leziunilor cu mijloace simple (palpare, sondarea profunzimii plăgii, mobilizarea segmentelor), perceperea pulsului, formularea diagnosticului, prognosticului și tratamentul. Poate fi sesizată diferența între medicină și chirurgie, patologia externă fiind accesibilă observației directe, fapt inaccesibil patologiei interne. Diferența medicină-chirurgie nu era totuși așa de mare, ambele fiind marcate de practici magico-religioase. Influența medicinii
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lași ca totul să decanteze, proces ce poate dura ani de zile, fără siguranța unor revelații programabile și certe. Inițierea culturală este un parcurs subteran greu de controlat. Asemenea unui vin bun, Japonia este o țară cu o savoare persistentă. Perceperea nerăbdătoare a unor concluzii ferme și solide, ca și graba În explicație ruinează calitatea și beneficiul posibil. Pentru a merge dincolo de ceea ce se oferă ochiului, tactul, Încetineala și delicatețea sunt niște bune vehicule, la care nu e recomandat să renunți
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acest ultim gest. Educarea intuiției ocupă un loc central În cultura samuraiului. În opinia filozofului Kitaro Nishida, ...dacă Încercăm să definim intuiția Într-un plan abstract, nu ne vom gândi decât la o stare statică. De fapt, ea constă În perceperea realității prin intermediul corpului nostru. Prin urmare, ar trebui să se numească intuiția-act. Atitudinea budo induce o comuniune participativă cu mediul, care suprimă intervalul de timp dintre originea și manifestarea unui semn, perceperea sa și, În consecință, efectul sau reacția adecvată
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o stare statică. De fapt, ea constă În perceperea realității prin intermediul corpului nostru. Prin urmare, ar trebui să se numească intuiția-act. Atitudinea budo induce o comuniune participativă cu mediul, care suprimă intervalul de timp dintre originea și manifestarea unui semn, perceperea sa și, În consecință, efectul sau reacția adecvată la acesta. De aceea, În Japonia, se spune că, “În mișcarea crapilor aurii din iaz, Înțeleptul detectează apropierea cutremurului”. La fel cum sensibilitatea imediată a crapilor aurii anunță mișcările telurice, japonezii sunt
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
lăsa spațiu liber altor necesități. Aceasta se traduceâncă o dată prin intensitatea calitativă a clipei și a atenției depline implicate, pentru ca microsecvențele de timp câștigat să fie lipsite de frustrare. În această ordine de idei, educarea sensibilității și a intuiției permite perceperea unei tendințe sau a unei nevoi Înainte ca ele să se manifeste explicit În real. O atare perspicacitate Îi permite unui actor, individual sau colectiv, să se poziționeze și să-și Înscrie acțiunea În acest spațiu-viitor Încă neocupat, având beneficiul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
iar conștiința a ceea ce se află În jur se diminuează sub efectul acestei focalizări. De aceea, În afara unui efort de atenție orientat, a preciziei raționale și a bazelor de date, spațiul nediferențierii și al sensibilității evită să se limiteze la perceperea posibilităților. A avea o idee Înseamnă deja să faci o alegere, să ai o prejudecată și, deci, să lași În umbră o parte a realității: Înseamnă să dezvolți o gândire parțială și, În consecință, părtinitoare [...] Înțeleptul nu are reguli, principii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ar fi inadecvat stilistic, deoarece acest nume este întotdeauna asociat cu altul și e important să se perceapă acest lucru. În limba română, „Mulțumitor” este perceput mai degrabă ca un sinonim al lui „satisfăcător”; acest fapt împiedica în mare măsură perceperea semnificației participiului activ Š"kir și a formei intensive Šakór. Pentru claritate, le-am putea echivala cu „Recunoscător”, însă am riscă să adăugăm o conotație ce ar constitui chiar o erezie în context coranic: recunoscător este cineva care a primit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
unor cuvinte-cheie, diferite adnotări, scheme etc. Deși utile, asemenea elemente de sprijin rămân, totuși, insuficiente pentru o lectură activă și valorificată la maximum. Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și benefică a textului scris reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor realități, ci vehiculează un principiu constructiv, cu posibilități de reactualizare și de transfer În condiții actuale, pentru noi situații de Învățare. „Ecuațiile chimice (ca și ecuațiile exprimate prin intermediul cuvintelor), teoremele fizice etc. nu sunt altceva decât simboluri a căror percepere permite elevilor să-și aducă aminte de operațiunile (operațiile) prilejuite de o problemă” (E. Fries). Utilizate În mod sistematic, ele stimulează spiritul de experimentare În plan mintal, devin un suport al gândirii intuitive,productive și al dezvoltării acesteia; cultivă raționamentul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ÎnvĂȚĂrii pe modele" Important este, ca de la caz la caz, să se ofere elevilor posibilitatea de trecere, cu cea mai mare ușurință, de la imaginea globală a faptului brut, la reprezentări din ce În ce mai abstractizate și invers, de la abstracțiile cele mai Înalte la perceperea activă a faptului real. Această succesiune de treceri, de la realul propriu-zis la modelul fizic (miniaturizat) și, de aici, mai departe, la modelul idealizat (Într-o schemă grafică), iar apoi la modelul matematic (exprimat simbolic) ori la cel logic (redat În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asigure În fiecare caz un prototip material, operația putându-se forma direct la nivel verbal” (H. Aebli). Calea inversă, de examinare treptată a unei probleme, cu punct de plecare de la un model abstract spre modelul material și de aici la perceperea realului, așacum se prezintă el de fapt, se dovedește foarte utilă atunci când elevii Întâmpină dificultăți În concretizarea abstracțiunilor științifice, În raportarea lor la cazul concret. În ultima analiză, acest „du-te-vino” Între concret și abstract, mijlocit de utilizarea diferitelor genuri de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
face din joc fundamentul de neînlocuit al tinereții”, așa cum spune H. Bouchet (Planchard, 1992, p. 347). Desigur, utilizarea jocurilor ca metodă de Învățare nu este lipsită de dificultăți Întâmpinate de elevi. Dificultăți de ordin cognitiv (cunoaștere, Înțelegere, logica acțiunii, de percepere a acțiunilor, operațiilor); dificultăți de atitudine, de ordin psihosocial (de relaționare, de stres, de blocaje afective, insucces etc.), dificultăți de reglaj/autoreglaj, dificultăți de ordin tactic, dificultăți de adaptare ș.a. b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)tc " b
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În sens metaforic, jocul poate avea semnificația unei activități de profundă seriozitate, atât prin scopul urmărit, cât și prin desfășurarea lui. Așa se prezintă, de exemplu, jocurile de simulare concepute și recomandate ca metode de explorare și de formație, de percepere a relațiilor dinamice Într-un sistem (la origine, practicate În domeniul militar și economic). În esență, aici este vorba despre simularea unei situații (adeseori conflictuale, de luare de decizie) care, În raport cu tema dată, circumscriind cadrul cognitiv de acțiune, determină participanții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
științei”, a spectacolului căutării, a experimentării mai multor variante, a riscurilor și surprizelor, a descoperirii adevărului prin prezentarea științei ca proces. Cu toate că interpretarea rolului principal este lăsată aici pe seama profesorului, dramatizarea se apropie de particularitățile Învățării prin descoperire, asigurând o percepere creatoare a materiei. e) În educație, drama improvizată poate fi practicată ca metodă de soluționare a stărilor/problemelor conflictuale, cu funcție pedagogico-terapeutică. Fie că este vorba de psihodramă (psihoterapie individuală) sau de sociodramă (psihoterapie de grup), această tehnică are la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se încearcă reflectarea realității practice în conștiința oamenilor Și în activitatea lor productivă Și presupune o permanentă apropiere a omului de fenomenele Și procesele naturii Și societății - caracterul constructivist al teoriei contabile. Cunoașterea se realizează însă treptat, gradual, înaintând de la perceperea fenomenului (caracterul normativ) prin cunoașterea tot mai profundă a legăturilor funcționale, a repetabilității fenomenelor (caracterul pozitivist) la sesizarea esenței (caracterul constructivist). Cunoașterea, în fiecare moment, este o reflectare aproximativ exactă a realității. Rezultatele cunoașterii - verificate în practica economică Și socială
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
vitală și optimistă, cu ochii curiozității larg deschiși pentru a cunoaște lumea", se lasă ușor îndrumat și poate fi ușor modelat pentru a se adapta cerințelor actuale. Educația artistco-plastică realizează o deschidere spre estetic și artistic, urmărind dezvoltarea capacităților de percepere și înțelegere corectă a frumosului din realitate (natură, societate, artă), formarea și dezvoltarea posibilităților de a participa la crearea frumosului în artă și viață. Obiectivul general al activității artistico-plastice în școli are în vedere că școlarul să fie sprijinit să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
însușind anumite informații și tehnici, elevul ajunge la un nivel nou de îndemânare, de realizare a unui produs științific sau artistic finit. Al treilea nivel creativitatea inventivă constă în ingeniozitatea acțiunii cu materiale, tehnici, metode. Creativitatea inventivă implică flexibilitatea în perceperea de relații noi și neuzuale între părți anterior separate. Al patrulea nivel creativitatea inovativă este întâlnit la un număr și mai restrâns de persoane. Ea implică modificarea semnificativă a fundamentelor sau principiilor care stau la baza unui întreg domeniu al
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii de viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust), ș...ț structuri cognitive durabile (care sunt în esență produsul încorporării structurilor obiective) și ș...ț scheme de acțiune care orientează perceperea situației și răspunsului adoptat (1999, p. 32). Mai operațional, habitusul este acel simț practic a ceea ce este de făcut într-o situație dată, sau simțul jocului, cum i se spune în sport. Un concept similar în sociologia contemporană este cel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
concepție asupra dreptății” (p. 124). Privită sub raportul beneficiilor, al avantajelor și al recompenselor, tematizarea dreptății chiar (și poate mai ales) dacă recurge la sprijinul tradiției - se transformă într-o apologie a nedreptății. Avantaje, recompense etc., toate țin de o percepere exterioară a dreptății, de opinia comună (sensibilă la aspectul imediat vizibil al lucrurilor), de părere - de doxa. Ce poate fi opus acestei stări de lucruri? O examinare a dreptății pentru ea însăși. Numai că dreptatea este o virtute a sufletului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]