1,178 matches
-
o barieră pentru gândirea creativă: răspunsurile „corecte”, modelele de comportament, obiceiurile lingvistice și categoriile conceptuale. * Regulile și tradițiile Fără reguli și tradiții societatea nu ar putea funcționa, dar anumite forme și grade de monitorizare cu ajutorul lor inhibă comportamentul creativ * Barierele perceptive Mediul cu care suntem familiarizați poate deveni un zid care ne împiedică să vedem semnificații, relații sau idei noi. Aceste bariere ne împiedică să avem o percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. * Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului. Conceperea omului ca ființă biopsihosocială sau ca „om integral” are o însemnătate excepțională pentru problematica cunoașterii și modelării personalității, prin factori sociali, educaționali în primul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prin analogie cu fapte constante în alt domeniu, de unde importanța culturii generale. Avem în vedere atât experiența directă, cu un puternic ecou psihic, acumulată prin contactul direct cu fenomenele, precum și cea indirectă, obținută prin lectură sau audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
considerate: stilul cognitiv, atitudinile creative și motivația. În luarea deciziilor, în timpul rezolvării unei sarcini se folosesc strategii de scurtă și de lungă durată. Din categoria strategiilor de lungă durată face parte și stilul cognitiv, modul caracteristic de funcționare al activității perceptive și superior intelectuale ale unui individ. Ca trăsături de personalitate, stilurile cognitive acționează ca stare pregătitoare a individului care mijlocește valorificarea potențialului creativ. Numeroase cercetări (G. Nicola, 1981, p. 16) au ajuns la concluzia că există un anumit stil cognitiv
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
provoacă dezvoltarea tuturor formelor de sensibilitate (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică), precum și a formelor complexe ale percepției: percepția spațiului, timpului, mișcării. Astfel, percepția își diminuează caracterul sincretic, sporind în precizie, volum, inteligibilitate. De aceea, acum trebuie realizate obiective importante ale învățării perceptive precum: dezvoltarea sensibilității și a activității discriminative a analizatorilor; însușirea unor criterii și procedee de explorare, investigarea câmpului perceptiv; formarea unor structuri perceptive corespunzătoare literelor, cifrelor, semnelor convenționale (P.P.Neveanu, 1987). Modificări importante suportă și reprezentările, având loc o creștere
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mișcării. Astfel, percepția își diminuează caracterul sincretic, sporind în precizie, volum, inteligibilitate. De aceea, acum trebuie realizate obiective importante ale învățării perceptive precum: dezvoltarea sensibilității și a activității discriminative a analizatorilor; însușirea unor criterii și procedee de explorare, investigarea câmpului perceptiv; formarea unor structuri perceptive corespunzătoare literelor, cifrelor, semnelor convenționale (P.P.Neveanu, 1987). Modificări importante suportă și reprezentările, având loc o creștere și o diversificare a fondului de reprezentări. Astfel, acestea devin mai precise, mai clare, coerente, sistematice. Prin transformarea și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
diminuează caracterul sincretic, sporind în precizie, volum, inteligibilitate. De aceea, acum trebuie realizate obiective importante ale învățării perceptive precum: dezvoltarea sensibilității și a activității discriminative a analizatorilor; însușirea unor criterii și procedee de explorare, investigarea câmpului perceptiv; formarea unor structuri perceptive corespunzătoare literelor, cifrelor, semnelor convenționale (P.P.Neveanu, 1987). Modificări importante suportă și reprezentările, având loc o creștere și o diversificare a fondului de reprezentări. Astfel, acestea devin mai precise, mai clare, coerente, sistematice. Prin transformarea și recombinarea reprezentărilor pot fi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
putea, Socrate, ca acela care spune ce spune să nu spună ce este? Oare nu aceasta înseamnă fals, anume să nu exprimi realitatea?” PLATON - Cratylos Experiența noastră în raport cu lumea se produce, în primul rând, printr-un contact direct, senzorial și perceptiv. Informațiile perceptive, pe care le obținem în acest contact direct cu lumea, sunt transpuse, la nivelul proceselor cognitive, mai întâi în reprezentări, apoi în concepte, idei, gânduri sau judecăți și raționamente. Aceste conținuturi ale gândirii au de cele mai multe ori o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca acela care spune ce spune să nu spună ce este? Oare nu aceasta înseamnă fals, anume să nu exprimi realitatea?” PLATON - Cratylos Experiența noastră în raport cu lumea se produce, în primul rând, printr-un contact direct, senzorial și perceptiv. Informațiile perceptive, pe care le obținem în acest contact direct cu lumea, sunt transpuse, la nivelul proceselor cognitive, mai întâi în reprezentări, apoi în concepte, idei, gânduri sau judecăți și raționamente. Aceste conținuturi ale gândirii au de cele mai multe ori o formă lingvistică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de ordin meteorologic care contrazice concepția realistă asupra tabloului, pentru că norii care se aglomerează în jurul Lunii ar trebui să afecteze și Calea Lactee, și stelele din apropiere. La această serie de corecții pe care pictorul le aplică restituirii fidele a datelor perceptive, se adaugă și faptul că Luna transgresează, prin reflectarea ei acvatică, unul din principiile reflexiei, adică respectarea aliniamentului, de-a lungul axei verticale, a obiectului care se reflectă cu obiectul reflectat. Cumulând aceste notații despre dimensiunea iconică a pânzei La
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
absolut”. În accepția lui Corrain, ceea ce Elsheimer oferă, prin acest tablou, privirii, nu este o simplă descriere naturalistă a unui peisaj, ci un peisaj care spune o poveste și care prin contrastul cu alte elemente sau prin abaterea de la normele perceptive, joacă un rol important în structura narativă. Corrain se referă și la relația observatorului cu peisajul nocturn. În secvența finală a comentariului, Le paysage de nuit et l’observateur, ea arată că una din caracteristicile importante în reprezentarea vizuală a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
florile plutitoare, iar strălucirea este atașată bleului de pe pijamaua personajului, situat și el, în plan apropiat. În secvența Le conflit du figural et du figuratif Beyaert accentuează, în corelație cu detaliile analitice anterioare, ideea ferestrei ca resort esențial al sistemului perceptiv matissian. Fereastra relaționează exteriorul grădinii cu interiorul casei, unește obiecte care în profunzimea figurativă sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate în reprezentarea unui spațiu apropiat, face posibilă întâlnirea unei rochii cu ornamentul unei balustrade. În aceste condiții, relația perceptivă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
perceptiv matissian. Fereastra relaționează exteriorul grădinii cu interiorul casei, unește obiecte care în profunzimea figurativă sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate în reprezentarea unui spațiu apropiat, face posibilă întâlnirea unei rochii cu ornamentul unei balustrade. În aceste condiții, relația perceptivă, așa cum se manifestă în spațiul acestui tablou, împiedică punerea în imagine a unei profunzimi figurative graduale în care figura balustradei ar trebui să fie în planul din spate al rochiei. Efectul se realizează prin continuitate cromatică, pentru că negrul rochiei se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
actuelle și se relaționează greutatea prezenței cu localizarea în planul profunzimii, la Matisse perspectiva este fragmentată și fiecărei figuri i se distribuie o prezență potențială. Concluzia parțială a autoarei este că, în acest fel. se produce o egalizare a valențelor perceptive evidentă în La famille du peintre unde, indiferent de locul pe care l ocupă în profunzimea figurativă, floarea de hârtie, tabla de șah sau Marguerite se impun în aceeași măsură și cu aceeași forță, percepției. În continuarea analizei, această nivelare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
La famille du peintre unde, indiferent de locul pe care l ocupă în profunzimea figurativă, floarea de hârtie, tabla de șah sau Marguerite se impun în aceeași măsură și cu aceeași forță, percepției. În continuarea analizei, această nivelare a valențelor perceptive este pusă în relație cu intenția mimetică prin care se plantează în imagine scena narativă discretă, schițabilă doar: o femeie coase, doi tineri joacă șah și potrivit unui comentariu al artistului, în dreapta se află Marguerite. Beyaert observă că această simplificare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
numai între ele, dar care pun în evidență și alte aspecte. Vizibilul se separă de tactil, de ceea ce poate fi gustat” Beyaert arată că pictura lui Matisse cere o altfel de abordare. În tablourile lui, unele construcții enunțiative întrerup rutina perceptivă și suspendă reperele iconice, ferindu-le de perspectiva lineară simplificatoare și de determinarea figurativă, într un proces în care plasticul înfrânge iconicul. Una din problemele rămase deschise în abordarea autoarei este aceea a relației de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fără început și fără sfârșit decât cu un segment cu două capete. Undeva, pe această spirală, noi părem a iniția o relație de comunicare cu altcineva pentru că ne dorim sau ne propunem. Însă aceasta este o iluzie creată de imposibilitatea perceptivă de a surprinde toate variabilele prezente în situația definită ca „Eu am început această discuție”. d. Oamenii utilizează două modalități de comunicare: digitală și analogică Limbajul analogic se bazează pe asemănare și asociere, semnalele sunt directe, plastice, sugestive. Limbajul digital
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și focalizat pe terapie logopedică specifică și pe terapia psihomotrică. În linii mari, terapia psihomotrică a urmărit: Formarea schemei personale proprii și a partenerului; Educarea și fixarea lateralității; Dezvoltarea coordonării oculo-manuale; Antrenarea și dezvoltarea capacității de a opera cu structurile perceptive motrice de culoare, formă, mărime; Formarea și exersarea orientării spațio temporale. Dezvoltarea motricității fine, generale și specifice, a dezvoltării aparatului fono-articulator: Terapia logopedică a fost focalizată pe: Exerciții de respirație ritmică; Dezvoltarea auzului fonematic; Importarea sunetelor omise, pronunțate greșit sau
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
programul terapeutic aplicat și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de alte acțiuni în completarea celor stabilite deja: activități de comunicare și de scriere, activități ludice, povestiri, dramatizări, activități cu caracter de cooperare, dar și competițional, jocuri și exerciții perceptiv motrice etc. Evoluția a fost relativ lentă pe parcursul primelor două luni de terapie dar am putut constata o evoluție bună spre sfârșitul de an școlar. Progresele vizibile au fost în planul adaptării și integrării în grup. Uneori apar: pronunțarea defectuoasă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
tulburări / întârzieri la nivelul psihomotricității fine și a psihomotricității generale; relativ bună coordonare oculo-motorie (desenarea liniilor drepte și de diverse forme, mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese); întârziere în formarea și dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv motrice (schema corporală, formă și culoare, orientare, organizare și structurare spațio-temporală): dificultăți în a identifica corect și reda grafic toate părțile componente ale corpului omenesc, dificultăți în a identifica / denumi corect formele geometrice și culorile uzuale (roșu, galben, albastru, verde
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
programul terapeutic aplicat și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de alte acțiuni în completarea celor stabilite deja: activități de comunicare și de scriere, activități ludice, povestiri, dramatizări, activități cu caracter de cooperare, dar și competițional, jocuri și exerciții perceptiv motrice etc. Evoluția a fost relativ lentă pe parcursul primelor două luni de terapie dar am putut constata o evoluție bună spre sfârșitul de an școlar. Progresele vizibile au fost în planul adaptării și integrării în grup. Uneori apar: pronunțarea defectuoasă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
rezolve diverse sarcini de lucru. Memoria motrică este slab dezvoltată. Mai bine reprezentate sunt capacitățile mnezice afective și plastic-intuitive. Memoria verbal-logică este relativ bună. Reactualizarea se face în general ușor. Imaginație cu caracter predominant reproductiv. Gândire operațional-concretă. Structurează un câmp perceptiv pe bază de reprezentări mintale. Nu prezintă deficiențe cognitive - vârsta mintală este concordantă cu vârsta cronologică. Voința îi permite să depășească problemele inerente legate de tulburarea de limbaj. De cele mai multe ori perseverează în realizarea sarcinilor care îi revin în contextul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de obiective terapeutice, iar părinții au fost antrenați în atingerea acestora. Proiectul de intervenție logopedică are drept obiective de proces: • Reducerea deficitului motor oral; • Formarea auzului fonematic; • Educarea mișcărilor respirației verbale; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; • Impostarea fonemelor deficitare; • Mărirea inteligibilității exprimării; • Creșterea lungimii medii a exprimării. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost concepute seturi de exerciții specifice. Câteva exemple de exerciții în care au fost antrenați și părinții: Exercițiile
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fonematic. S-a descoperit că în realizarea grafică a literelor apar fenomene care traduc persistența tulburărilor instrumentale: rotiri ale literelor, scriere „în oglindă”, etc. În consecință în terapia logopedică au fost introduse și obiective legate de structurarea corespunzătoare a câmpului perceptiv. Evoluția este lentă dar pozitivă. Reușește în prezent (după trei ani de terapie!) să pronunțe corect, izolat și în combinații fonemele Ș, J, H, grupurile CE, CI, GE, GI; reușește de asemenea să pronunțe interdental S, Z și Ț, iar
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
face în general ușor. Imaginația pare a fi deficitară. Dincolo de greutățile legate de componenta coordonare motorie manuală, desenele făcute de Adrian sunt foarte schematice, trădează o slabă capacitate imaginativă. Gândire preoperațională, decalată însă față de normalul cronologic. Nu structurează un câmp perceptiv pe bază de reprezentări mintale. Înțelegerea gesturilor și a mimicii este la nivelul vârstei, dar înțelegerea vorbirii este afectată. Nu poate realiza operații de generalizare sau abstractizare. Voința - este un copil destul de încăpățânat, care are nevoie de stimulare și motivare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]