241,339 matches
-
se dau la o parte, tot mai slabi, fără chef. Unii, culcați, sunt atât de țepeni, încât e greu să-ți dai seama dacă mai sunt încă în viață. Ulise însuși simte că-și pierde curajul, dar nu-și poate permite. Troienii, repetă, de fiecare dată cu tot mai puțină convingere, pot ieși în orice moment și vor lua calul. Trebuie doar așteptat. Când se va întâmpla, ei (cei mai buni războinici, aleși între floarea tinereții ahee) vor aștepta să vină
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
-ul e sacrificat pe altarul noii religii wagneriene. Și Conlon va aminti această nouă devoțiune cînd după extraordinarul Ave Maria salutat de aplauze își va ridica mînuța discretă pentru a impune tăcere unei săli de 3000 de locuri și a permite violoncelului să anunțe tema morții și lui Otello să se îndrepte discret înspre locul sacrificiului. Conlon respectă astfel continuitatea dramei și sacrifică excepționalitatea ariei. E ceea ce a dorit Verdi și Conlon dirijează Otello ca o operă de sfîrșit de viață
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
or spiritul junimist punea înainte de toate criteriile severe ale “adevărului absolut universal”: Pentru noi patriotismul nu poate fi identic cu imperfecțiunea și o lucrare slabă nu merită laudă prin aceea că era românească» sau: « Demnitatea noastră de oameni nu ne permite ca din produceri ce la alte popoare culte ar fi obiecte de râs și de compătimire să facem o colecție venerabilă și să o depunem pe altarul patriei cu tămâia lingușirii. Ce este rău pentru alte popoare este rău și
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
că nu se poate dinainte programa așa ceva. Dacă am proceda întocmai - spațiul creației s-ar îngusta, s-ar restrînge, ar fi artificios... Ceea ce ați evocat a rezultat din elementul de atmosferă căruia a trebuit să-i acord răgaz, să-i permit să se dezvolte de la sine. S-ar putea ca cititorului să-i vină să exclame: Doamne, cum de este posibilă corelarea tuturor acestor motive? Cred că tocmai aceasta este activitatea creatoare: ea nu urmărește deliberat obținerea unor efecte speciale, prestabilite
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
limbii române m-a ajutat cu adevărat în acest sens. Ceea ce mi-era dat să observ empiric în viața de zi cu zi, redescopeream în gramatica limbii române, desigur la alt nivel... R.B.: Unul din meritele extraliterare - dacă-mi pot permite să afirm așa ceva - ale romanului dumneavoastră, cred eu, este acreditarea ideii că poți aparține unei țări fără ca originile tale etnice să te lege de ea. Mi se pare o idee cu totul demnă de reținut, azi. V-ați simțit legat
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost pentru omul grec - l-am numi, dacă ni se permite, arhetipul omului european - cheia înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și descifrabil. Abătându-ne atenția de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
în clipa aceea inaugurală a apariției ei pe lume, cînd am ascultat muzica necesității și dorinței. Un strigăt de ajutor, de bucurie și tristețe care apoi se pierde, fiindcă vorba și cîntul nu mai reprezintă același lucru. Viața practică nu permite această suprapunere. E privilegiul nașterii de a se desfășura melodic. Iată de ce am numit-o Cecilia, după sfînta protectoare a muzicii, condamnată la moarte prin sufocare în propria ei baie și decapitată abia după trei tentative nereușite ale soldatului roman
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
zînelor de la dispariție (în spațiul poveștii absolute). Peter Pan nu spune numai istoria unor copii, ci prezintă și o lume în care realul și fantasticul se întrepătrund fluid, între aceste două teritorii bariera viață - imaginație fiind complet absentă. Dacă convenția permite o asemenea legătură cînd este vorba despre copii, ce se întîmplă cînd realitatea și povestea nu sînt clar delimitate în istorisirile unui adult? Peștele cel mare oferă astfel ocazia unei meditații pe tema inserării imaginației în viața noastră cea de
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
citeva personaje încearcă să supraviețuiască. Singurătatea îi apropie pentru puțin timp pentru ca mai apoi destinul să îi despartă. Cuvintele care în poveștile lui Wendy și Edward Bloom clădeau sens, devin de această dată elemente ce înstrăinează. Însă tocmai absența lor permit imaginii să se desfășoare și să ne ofere un film cu tăceri care spun mai mult decît orice vorbe și cu vorbe care nu leagă oameni, ci mai mult îi îndepărtează. Rătăciți printre cuvinte este, poate, o peliculă care ne
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
Cu acea ocazie, acest muzeu și centrul respectiv au lansat un CD dând informații despre 640.000 de victime ale terorii sovietice. Efortul a fost practic ignorat... Cu speranța de a ajuta pe cei care îi sprijinim în țeluri, îmi permit să arăt că principiul latin “Do ut des”, adică dau ca să dai, vă dăinui tot atât timp cât vom există: neglijarea interesului omului de rand în favoarea principiilor, deși ar fi de dorit, este încă departe de noi. Teoretic vorbind, politicianul ajuns la
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
În timp ce soțul ei conduce mașina, Meg citește și comentează cu voce tare pagini din romanul a cărui eroină este și care este scris de un autor originar din România. Procedeul nu este nou de la John Gardner încoace, dar el îi permite autorului să anticipeze prin intermediul personajului unele dintre perplexitățile cititorilor săi: „...Cum ai spus că-i zice cărții ăsteia atît de speciale? Meg ignoră sarcasmul: - N-am spus... În traducere sună așa: Sabrina and other good suspicions, dar titlul nu cred
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
Adrian Severin este membru marcant PSD. Poate că și alți analiști politici ai ziarului sînt membri sau simpatizanți ai unor partide. Dan Pavel nu este deci o surpriză din acest punct de vedere. Nici el, nici ceilalți editorialiști nu-și permit însă să-i jignească pe cititorii ziarului Ziua făcînd propagandă pentru formațiunile politice în care s-au înrolat sau cu care simpatizează. Nici Dan Pavel nu va proceda altfel.” Un post scriptum tranșant, explicînd convingător politica editorială a ziarului. * Evenimentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
a înțeles că de la ea nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi de compensație, Augustin păstrează studium sapientiae, îl recomandă celorlalți și-l practică el însuși. Printre catecumeni pot fi, oricând, și filosofi!, admite
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice este permis în predicile sale datorită neputinței ascultătorilor de a înțelege preceptele creștine: „Când suntem slabi trebuie să pregătim mult timp cuvântul, să-l facem variat, să aibă pilde și exemple, să fie frumos alcătuit, să aibă fraze oratorice, cadențe și altele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aibă fraze oratorice, cadențe și altele multele de acestea, ca din toate să putem alege ușor ceea ce este de folos”<footnote Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1 (p. 61), 10, 6 (p. 65), 19, 2 (p. 85), 19, 4 (p. 87) etc.<footnote În același sens, ediția lui Arieșan - p. 97, 103, 105 footnote>. De altfel, traducătorul dă dovadă de-o ușurință condamnabilă, căci și-a permis să înlocuiască acolo unde a crezut de cuviință pronumele cu nume proprii, fără ca acestea să fie marcate prin ceva<footnote Din acest punct de vedere, Arieșan este mult mai corect. footnote>. O regulă elementară de editare, neamintită, din păcate, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pornește de la ultimele studii privind religia din mediul militar roman (atât din imperiu, cât și din Dacia), de aceea se preocupă de conturarea unei metodologii proprii de cercetare. Autoarea face distincție între „religia armatei” și „religia militarilor”, fapt care-i permite să analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sau chiar niciodată întregul adevăr, numai prin confruntarea opiniilor opuse putem avea șansa de a ajunge la restul adevărului. În al treilea rînd, chiar dacă opinia unanim admisă ar fi nu doar adevărată, ci ar cuprinde întregul adevăr, dacă nu se permite ca ea să fie contestată cu toată vigoarea și seriozitatea, cei mai mulți dintre aceia care o acceptă o vor împărtăși în felul în care sînt împărtășite prejudecățile, cu prea puțină înțelegere și sensibilitate pentru temeiurile ei raționale. Și nu numai atît
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
înseninare și chietudine, de „înțelepciune“. Dacă Meister Eckhardt îi provoacă „o stare de liniște, seninătate și încredere în tot ce reprezintă au-delà de nous“, Nietzsche „este vital, iar cînd citești o frază ca aceasta: «nimic nu este adevărat. Totul este permis!», rămîi consternat și te întrebi: «Dacă are dreptate?»“. Soluția e una pozitivă: „Mă întorc repede la Meister Eckhardt și încep să-i ascult înțelepciunea și tăcerea grăitoare“. Prozatorul năzuiește la un erchilibru prin spiritualizare, ceea ce implică nu doar lepădarea balastului
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
precizăm că interesul publicului rămîne direct proporțional cu celebritatea socială a autorului, după cum pare la fel de inutilă precizarea că doar rareori marele om de stat ori marele artist a scris și niște memorii de oarecare valoare. În aceste condiții, își poate permite să-și scrie memoriile un personaj complet anodin, fără strălucire, care n-a ocupat niciodată vreo o funcție socială? Asemenea memorii există totuși și ele pot fi mult mai interesante decît cele aparținînd “personalităților”. Trebuie să îndeplinească însă una din
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
originea unui cuvînt, să urmărească evoluția semantică - uneori foarte complicată - pe care acesta a suferit-o. Etimologia trezește interesul unui public larg în primul rînd pentru că evocă istoria socială și culturală fixată în cuvinte. În cazul limbii române, istoria cuvintelor permite ipoteze asupra unor secole lipsite de mărturii, evocă valuri succesive de influențe străine, ilustrează mentalități și realități cotidiene ale unei vieți preponderent țărănești. Tentația de a reconstitui trecutul pornind de la mărturia cuvintelor produce și aberații: sînt cunoscute delirurile pseudo-etimologice ale
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
schimbe numele familiei din ebraicul Pincherle în Piccinini. Din aceeași perioadă datează de altfel câteva scrisori prin care Moravia îi solicita lui Mussolini, într-un stil în care astăzi este greu de stabilit limita dintre deferență și servilism, să îi permită să publice în continuare și îl asigura de propria bună credință față de regim. Epistolele respective, publicate chiar în aceste săptămâni în presa italiană și alăturate acelei așa-zise „abjurări” de la identitatea de evreu, au dat naștere unei îndelungi polemici asupra
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
să mai aștepte cafeaua, se reîntoarseră la casa de modă Schiaparelli, de unde nu ieșiră decît spre a reveni la Ritz, la țanc pentru ceaiul de la ora cinci. Barbara Stevens izbutise să-și compună o expresie cu totul deosebită care îi permitea, atunci cînd intra la casa Schiaparelli, să lase să se înțeleagă în chip evident că ieșea de la Ritz, și o alta care, la întoarcerea la Ritz, nu lăsa nici un dubiu asupra faptului că ieșea de la Schiaparelli. În primul caz, expresia
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
a ridicat vălul și el a putut, în sfârșit, să-i vadă chipul. O femeie care aducea cu... Mariatereza, fetișcana pe care nu a uitat-o... Nu era el un Don Juan în sensul modern al cuvântului, dar și-a permis să aibă femei la care puțini bărbați ar fi ajuns. În vis, ea era o femeie corpolentă, roșcată, cu o piele albă, nefiresc de lăptie pentru timpurile noastre. Îi rămăseseră în minte ochii ei verzi și cruzi ...de viperă, așa cum
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
pe baie de apă electrică. În cazul în care se lucrează cu substanțe inflamabile în laborator, este necesară stingerea surselor de căldură din laborator. În cazul manipulării reactivilor și substanțelor chimice se vor mai respectă următoarele reguli generale : nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării; reactivii nu vor fi cântăriți direct pe talerele balanței, ci pe sticle de ceas sau fiole de cântărire, flacoane închise; acizii concentrați se toarnă cu atenție, ștergând picăturile prelinse; rămășițele de substanțe periculoase nu se vor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]