2,880 matches
-
-ți = ćèkmeti ‘nu a plecat’ dinle- + -me + -di = dinlèmedi ‘nu i-a trecut prin gând’ § Dintre sufixele personale ale verbelor turcești la timpul prezent simplu negativ, spoitoreasca l-a preluat doar pe cel de pers. III sg., -r schimbat în -z, transformat în -s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar) ‘nu se potrivește’, ‘nu se cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
cât mai curând. Lucius Vitellius era angajat însă în finalul luptelor cu Artabanus al II-lea Arsacidul. După mult timp, planul lui Vitellius și a lui Marcellus a fost pus în aplicare iar romanii au reușit să-i atragă pe perși în capcana pregătită din vreme. Împăratul Artabanus al II-lea s-a declarat învins și s-a încheiat pacea, foarte favorabilă romanilor. Guvernatorul Vitellius a reușit să aducă înapoi și ultimele stindarde și însemne ale legiunilor romane pierdute în bătălia
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
din sulurile de pe masa aflată în apropiere. În cort intră dintr-odată Marcellus, generalul și aghiotantul său. -Ave Cezar preamărite guvernator! spuse acesta scoțându-și mantia. Am fost într-o mică recunoaștere pe teren, dincolo de limesuri și sunt semne că perșii vor ataca cât mai curând. -Șahul Persiei, Artavan Arasacidul dorește deci război cu orice preț! -Solia noastră a fost respinsă, preamărite guvernator. Arsacidul este ferm convins că va câștiga. Se înșeală însă... -Ce crezi Marcellus, avem sorți de izbândă? -Îl
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
izbândă? -Îl vom face pe Artavan să jure că nu va mai călca pe aici niciodată, ilustre guvernator! -Au oameni câtă frunză și iarbă Marcellus, spuse îngrijorat Vitellius. Au reușit să adune forțe impresionante de data acesta. -Preamărite guvernator, deși perșii sunt de temut, fără îndoială, să privim și reversul medaliei și să spunem că sunt o armată de țărani prost echipați, împinși din spate de trupele de elită. De altfel Artavan se bazează pe o eventuală greșeală pe care noi
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
noastre se află aici, aici și aici, spuse Marcellus așezând pe hartă mici soldați de lemn. Acestea sunt pozițiile lui Artavan. A patra legiune se află aici. -Sunt aproape de două ori mai mulți ca noi, Marcellus! Dar mai știu că perșii se și tem de disciplina legionarilor noștri. -Nu vă temeți mărite guvernator. Îl cunosc deja pe Artavan. Deși sunt mai mulți ca noi acesta va evita lupta deschisă preferând un război de hărțuire cu trupe mici care se retrag rapid
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
și văi care se îngustează rapid. -Presimt însă că după această hărțuire Artavan va lovi după un oarecare timp cu toate trupele. Dacă îi atragem în câmp deschis îi vom bate Marcellus! Însă trebuie să facem în așa fel încât perșii să coboare de pe firul văilor fiind siguri că vor da lovitura decisivă. Vitellius luă o cupă de vin și îl invită și pe Marcellus să facă la fel. Marcellus aranjă din nou micile statuete de lemn. Privind harta Vitellius realiză
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
fost smulși cu forța din casele lor și aduși pe câmpul de luptă fiindcă împăratul lor, acest Artavan vrea aceste pământuri. Iar dacă Șahul învinge, toate micile ținuturi de pe aici; Comagenne, Osroene, Sophene și până în Armenia, vor intra pe mâna perșilor. Iar populația acestor mici regate așteaptă acum de la noi o victorie fiindcă dacă vom pierde, atunci și ei vor pierde toată agoniseala lor. Cum toate încercările senatorilor noștri de a evita războiul au căzut, urmează să vorbească armele și de
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
pierde, atunci și ei vor pierde toată agoniseala lor. Cum toate încercările senatorilor noștri de a evita războiul au căzut, urmează să vorbească armele și de aceea le vom smulge victoria. -Dacă Siria cade, tot imperiul e în pericol Marcellus! Perșii vor să ajungă la Mediterana și de aici la Roma! Vreau deci părea ta. Cum crezi că îi vom atrage la loc deschis, fiindcă știi că se tem de catapultele și balistele noastre? Iar legiunile noastre au eficacitate maximă în
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
negocieze. Se crede superior nouă și de aceea va comite greșeală după greșeală. Trupele lui ne vor hărțui și ne vor hărțui, iar apoi vor lovi cu grosul lor, dacă le vom oferi ocazia. Prudența îl va părsi pe împăratul perșilor însă, tocmai fiindcă se crede superior nouă. -Raționamentul pare corect! răspunse Vitellius. Și mi-a plăcut ideea cu gropile! În ce fel crezi că vom dispune trupele însă? -Veți chema toți ofițerii legiunilor și vom hotărî împreună mărite. -Tu însă
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
crezi că vom dispune trupele însă? -Veți chema toți ofițerii legiunilor și vom hotărî împreună mărite. -Tu însă ce părere ai Marcellus? Cei doi priviră harta dând ocol mesei pe care se afla aceasta. -Dacă vor ieși la loc larg, perșii vor încerca o învăluire pe flancuri, spuse Marcellus. -E capcana lor preferată. Cunoști asta, spuse Vitellius. Vor încerca să destrame zidul celor trei legiuni îndepărtându-le unele de altele și prin această manevră să încerce a le slăbi coeziunea. Apoi
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
obliga centuriile să se apere în formații testudo. -E foarte adevărat mărite guvernator, completă Marcellus. Eu însă vă ofer o altă soluție. -Să auzim! fu de acord guvernatorul. -Preamărite, să gândim operațiunea în mișcare. Strategii Arsacidului fac adesea lucrul acesta. Perșii vor da atacul lor preferat cu învăluirea legiunilor noastre pe flancuri. Apoi atragerea unei părți din armata noastră într-o capcană. Amintiți-vă de Carhae preamărite guvernator. -Acum mai bine de optzeci de ani, pe vremea lui Orodes al II
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
două direcții, iar ploaia de săgeți și șarjele catafracților i-au tăiat mai apoi retragerea acestuia. Văzându-se prins între două fronturi, și izolat de restul legiunilor mamă, Publius Licinius s-a sinucis pentru a nu cădea viu în mâna perșilor. Legiunile rămase au fost pur și simplu spulberate de ploaia de săgeți a arcașilor parți și atacului catafracților călare îmbrăcați în armura solz de pește din cap până la copita calului. Restul îl știți ilustre, Crassus a pierit în luptă iar
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
g în 11 zile ( Ewing et al., 1970) În intervalele calde din cursul iernii, unii lilieci își întrerup hibernarea pentru a se hrăni. În acest mod își pot spori rezervele de grăsime Rhinolophus ferrumeqinum (Ransome, 1990) precum și Nyctalus noctula (obs. pers.), dar sunt menționate și alte specii care se hrănesc pe parcursul iernilor blânde, vânând insectele revenite la viață (Avery, 1985; Brigham, 1996). 2.1.6.2. Aspecte ale fiziologiei hibernării Hibernarea reprezintă un fenomen complex, determinat atât de factori exogeni, precum
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la latura religioasă, restul lumii popoarelor fiind considerat ca o continuare ulterioară a acestei laturi religioase. Invers, grecilor, care au în poemele lui Homer o biblie poetică, le lipsesc cărți religioase fundamentale, pe care le găsim la indieni și la perși..." [143], [18 td]. Același subiect este reluat la p. 112-113: "Dar, ca o epopee națională să prezinte interes durabil și pentru popoare străine și alte epoci, este nevoie ca lumea pe care o zugrăvește să nu țină numai de felul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
retragerea otomanilor și aduce voievodului titlul de "purtător de victorie", fiind înțelese de contemporani ca o continuare a cruciadei. În 1472, Ștefan se căsătorește cu Maria de Mangop, descendentă a Comnenilor, a Paleologilor și a Assanizilor. Cronicarii îi amestecă pe perși, altădată inamicii Bizanțului cu turcii, cu care se bat moldovenii. Se povestește că domnitorul împreună cu oștenii săi, după fiecare victorie, sărbătoresc și, cu ocazia reîntoarcerii la Suceava, mitropolitul și întregul cler fac o primire deosebită domnitorului. Modelul celebrat în legătură cu persoana
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cuprinzând încadrarea politică a cadrelor (în procente) Arma Categoria Membri P.C.R. Membri U.T.C. Nu sunt membri de partid sau U.T.C. Excluși Securitate Ofițeri 95,64 2,76 1,60 M.m. și subofițeri 75,13 11,45 13,42 Pers. muncitor 38,58 10,67 50,71 0,04 Miliție Ofițeri 86,37 7,60 6,01 0,02 M.m. și subofițeri 62,51 16,59 20,89 0,01 Pers. muncitor 31,49 16,08 52,43 Trupe de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
M.m. și subofițeri 75,13 11,45 13,42 Pers. muncitor 38,58 10,67 50,71 0,04 Miliție Ofițeri 86,37 7,60 6,01 0,02 M.m. și subofițeri 62,51 16,59 20,89 0,01 Pers. muncitor 31,49 16,08 52,43 Trupe de Securitate Ofițeri 91,99 6,96 1,59 0,16 M.m. și subofițeri 61,87 24,67 13,39 0,07 Pers. muncitor 39,86 17,81 42,33 Pompieri Ofițeri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
subofițeri 62,51 16,59 20,89 0,01 Pers. muncitor 31,49 16,08 52,43 Trupe de Securitate Ofițeri 91,99 6,96 1,59 0,16 M.m. și subofițeri 61,87 24,67 13,39 0,07 Pers. muncitor 39,86 17,81 42,33 Pompieri Ofițeri 91,54 6,26 1,98 0,22 M.m. și subofițeri 70,94 14,44 14,62 Pers. muncitor 32,95 21,70 45,35 Penitenciare Ofițeri 91,63 6,05
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
0,16 M.m. și subofițeri 61,87 24,67 13,39 0,07 Pers. muncitor 39,86 17,81 42,33 Pompieri Ofițeri 91,54 6,26 1,98 0,22 M.m. și subofițeri 70,94 14,44 14,62 Pers. muncitor 32,95 21,70 45,35 Penitenciare Ofițeri 91,63 6,05 2,32 M.m. și subofițeri 43,16 11,11 45,73 Pers. muncitor 54,92 7,20 37,88 Arhive Ofițeri 100 M.m. și subofițeri 50 50
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
6,26 1,98 0,22 M.m. și subofițeri 70,94 14,44 14,62 Pers. muncitor 32,95 21,70 45,35 Penitenciare Ofițeri 91,63 6,05 2,32 M.m. și subofițeri 43,16 11,11 45,73 Pers. muncitor 54,92 7,20 37,88 Arhive Ofițeri 100 M.m. și subofițeri 50 50 Pers. muncitor 46,92 13,12 39,96 Dinamo Ofițeri 83,33 2,38 14,29 Pers. muncitor 25,54 7,61 66,85 Total
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncitor 32,95 21,70 45,35 Penitenciare Ofițeri 91,63 6,05 2,32 M.m. și subofițeri 43,16 11,11 45,73 Pers. muncitor 54,92 7,20 37,88 Arhive Ofițeri 100 M.m. și subofițeri 50 50 Pers. muncitor 46,92 13,12 39,96 Dinamo Ofițeri 83,33 2,38 14,29 Pers. muncitor 25,54 7,61 66,85 Total Ofițeri 91,66 5,01 3,28 0,03 M.m. și subofițeri 63,63 15,62
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și subofițeri 43,16 11,11 45,73 Pers. muncitor 54,92 7,20 37,88 Arhive Ofițeri 100 M.m. și subofițeri 50 50 Pers. muncitor 46,92 13,12 39,96 Dinamo Ofițeri 83,33 2,38 14,29 Pers. muncitor 25,54 7,61 66,85 Total Ofițeri 91,66 5,01 3,28 0,03 M.m. și subofițeri 63,63 15,62 20,74 0,01 Pers. muncitor 37,55 12,76 49,67 0,02 Redactat: colectiv
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
12 39,96 Dinamo Ofițeri 83,33 2,38 14,29 Pers. muncitor 25,54 7,61 66,85 Total Ofițeri 91,66 5,01 3,28 0,03 M.m. și subofițeri 63,63 15,62 20,74 0,01 Pers. muncitor 37,55 12,76 49,67 0,02 Redactat: colectiv Dactilo: C.M. 3 ex. r.d. 0119/11.01.1978 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 11.487, vol. 19, f. 202. 153. 1978 februarie 24 - Notă a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aspecte fundamentale la care ne-am referit în paginile precedente. Așa se explică foarte variatele opinii istoriografice: de la cea mai largă accepțiune a formulei, a definiției, care plasa începutul, existența problemei orientale, încă în antichitate, odată cu războaiele dintre greci și perși, sau cu extinderea dominației romane în sud-estul Europei și pe coasta de vest a Asiei, dominație preluată de bizantini și apoi de otomani, până la o accepțiune restrânsă care stabilea începutul chestiunii orientale în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]