706 matches
-
o dimensiune metafizică de care se simte vizibil influențat. În baza acestei teorii poate să trateze persoana ca „sistem” al cărei nucleu, constituit de ordinea în mod obiectiv autentică, este relevabil în fiecare act și preferință. Ordo amoris devine paradigma personalismului lui Scheler la nivel antropologic, istoric și religios. Faptul că ordo amoris devine o referință pentru orientarea dinamicii de interiorizare a valorilor ca ens amans, elaborează continua sa „redefinire a existenței sale în lume”, datorită propriului sistem de preferințe. Comentându
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
moralității adevărate”, deoarece ca „voce a lui Dumnezeu” ne face capabili să participăm la legea veșnică a lui Dumnezeu și este regula proximă a actelor umane cu care judecăm binele de făcut sau răul de evitat. În calitate de interpret fidel al personalismului lui Alfons de Liguori, moralistul german arată că „atât legea eternă a lui Dumnezeu, cât și legea naturală este promulgată pentru persoană, deoarece este înscrisă și descoperită în conștiință”. Concluzie Teologul redemtorist Bernhard Häring ne indică și sintetizează drumul de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sensul ei profund și sigur. EXPERIENȚA BOLII: NOI PROBLEME ANTROPOLOGICO-ETICE Introducere Pentru a începe un discurs despre fenomenul bolii trebuie să precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și lupta poporului s-a produs chiar mai înainte decât în nuvelă. Va trece și aici prin unele dezamăgiri. Își va aduce aminte de ceea ce a învățat despre curentele decadente din epoca putrefacției sistemului și va ajunge la concluzia că personalismul, ermetismul, sărăcia de idei, beția de imagini sterile, rupte de viață și abstractizarea rece a unor probleme vii ale realității, trăsături caracteristice multora dintre poeziile citite, se datoresc influenței încă a acestor curente decadente. Va tresări, însă nu o singură
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precare de la început) au avut un succes enorm zece ani mai târziu 245. Cea mai importantă publicație catolică de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial a fost Esprit, înființată în 1932 de Emmanuel Mounier, un cunoscut intelectual catolic, adept al personalismului. Esprit trata orice temă cu profunzime și căuta regenerarea culturală, deoarece directorul ei considera că civilizația trecea printr-o criză acută, fiind absolut necesară recuperarea valorilor creștine 246. Presa a luat tot mai mult avânt și în 1946 a ajuns
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]