1,166 matches
-
părinți, a colegilor copilului fără a fi menționate discuții cu el sau acordul acestuia. Relaționarea desemnează simpla menționare a comunicării cu copilul, fără precizarea conținutului acestei comunicări. Motivarea presupune, însă, susținerea efectivă a copilului în apropierea de ceilalți, înseamnă atît persuasiune, cît și construirea unui cadru propice depășirii dificultății. Asocierea dintre nivelul de studii și utilizarea tehnicilor de influență oferă o imagine asemănătoare cu cea anterior prezentată, dar numai pînă la nivelul studiilor postliceale ale mamelor a se vedea tabelul 3
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
faptului de a fi oferit soluții concrete, mai eficiente, probabil, decît a sfătui copilului să nu mai fie timid. Oamenii nu sînt timizi pentru că ar considera că așa este mai bine sau pentru că își doresc acest lucru. De aceea, simpla persuasiune s-ar putea să apară ineficientă mamelor cu studii superioare. Ponderea mamelor cu studii superioare este, însă, sub zece la sută din populație așa că, per global este probabil că accentul pe motivare, în contrapunere cu simpla discuție, să fie mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putem afirma, împreună cu Ch. Perelman, despre condițiile prealabile argumentației, despre opoziția dintre libertate spirituală și constrângere: Folosirea argumentației implică faptul că s-a renunțat la recurgerea la forță, că se ține seama de adeziunea interlocutorului, obținută cu ajutorul unui act de persuasiune rațională, că nu este tratat ca un simplu obiect, ci că se face apel la propria sa judecată. (Perelman și Olbrecht-Tyteca, 1988: 73) Mielului i-ar plăcea să fie în această arie sau încearcă, cel puțin, să-l atragă pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
interesul elevilor va spori și li se va alimenta curiozitatea de a afla mai multe despre subiectul respectiv. Autoeficiența este, de fapt, ceea ce psihologii descriu prin „încrederea în propriile forțe”. Autoeficiența are patru surse de bază: realizarea performanțelor, experiența indirectă, persuasiunea verbală și starea psihologică. Realizarea performanțelor reprezintă situațiile în care elevii au avut succes, prin acestea fiindu le stimulată autoeficiența. Experiența indirectă apare atunci cînd elevul conștientizează rolul unui model de succes și încearcă să adopte comportamente sau atitudini inspirate
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
starea psihologică. Realizarea performanțelor reprezintă situațiile în care elevii au avut succes, prin acestea fiindu le stimulată autoeficiența. Experiența indirectă apare atunci cînd elevul conștientizează rolul unui model de succes și încearcă să adopte comportamente sau atitudini inspirate de acesta. Persuasiunea verbală este secvența în care cineva intervine încercând să convingă elevul că este capabil să realizeze cu succes sarcina respectivă. Starea psihologică implică acele sentimente și trăiri interioare care asigură obținerea succesului. Atitudinile sunt cel mai adesea disimulate, dar ține
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
fiind mai degrabă rodul activității guvernamentale, dar cum, pe de o parte, ne-am obișnuit să denumim guvernările ca fiind "regimuri" legate de diverșii președinți, iar pe de alta, cum, până la urmă, guvernul acesta nu exista fără efortul său de persuasiune asupra PC, putem începe cu asta. Un alt câștig ar putea fi un anume aplomb al politicii externe, absent la predecesorii săi, Iliescu și Constantinescu, în care intră și un ton mai ferm față de Rusia, dar și intensificarea relațiilor cu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
despre sublim de Dionis de Halicarnas 397: "Mi se pare ciudat (cum cred că li se întâmplă multor altora) îi spune autorului un anumit membru al cercului de "filosofi" că în vremea noastră se găsesc minți deosebit de abile în arta persuasiunii și experte în cauzele legale, și inteligente, și perspicace, și fericit înclinate spre un stil fermecător de exprimare, dar sublimi și cu adevărat superiori nu se mai nasc decât foarte rar. Atât de universală este sterilitatea elocvenței și a literaturii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
formulat cele mai variate supoziții de la versiunea acreditată de Petre Roman însuși, a revoluționarului venit din mulțime și acceptat aproape întâmplător, la contrariul ostil al acesteia -, sub aspectul imaginii, operația era excelentă, generând un cuplu complementar de o forță de persuasiune remarcabilă. Disjuncția bine controlată dintre puterea reală și imaginarul puterii alimentată masiv de continuitatea sterotipurilor, de credulitatea inocentă și de statutul de spectator al imensei majorități a societății inaugurează astfel o eră nouă a reprezentărilor sociale și a imaginarului puterii
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
opere de imaginație, variate tipuri de discurs mai puțin pe acela reflexiv, specific individului cu o complicată viață interioară. În De peste prag vorbesc toți, îndeosebi femeia, iar inflația aceasta verbală riscă să compromită cuvântul, lesne tansformabil în instrument pervers de persuasiune și propagandă. Poate că de aceea tace, resemnat, intelectualul, lăsând să-i fie interpretat după bunul plac comportamentul enigmatic. Oricum, neacordându-i cuvântul, dramaturgul îi refuză pe moment dreptul la viață, pentru a oferi celorlalți "actanți" ai dramei ocazia de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
vedere comun în privința obligațiilor impuse de etica legăturilor amoroase. Complet opacă la argumentele "egoiste" ale bărbatului, femeia se dovedește mult mai hotărâtă să câștige partida și, după momentul dificil al mărturisirii "păcatului", se reapropie de Andrei, uzând de toate armele persuasiunii, în tentativa de a-i câștiga din nou inima. Ca în povestea lui Amor și Psyche 172, resuscitată intertextual, Mab nu ține cont de cuvântul bărbatului de care se apropie pe furiș, noaptea, aruncându-și privirea asupra chipului adormit "ca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o editură, într-un canal de televiziune, într-un post de radio sau revistă, aparent anodine, "obiective" sau de divertisment. De aceea ar trebui ca marea masă să aibă acces la mijloacele de a repune în discuție înseși bazele acestei persuasiuni clandestine, fondată pe o prezentare parțială a faptelor, în ceea ce privește informația, și pe o falsificare constantă a istoriei pentru ca lumea să se lămurească. Terorismul intelectual servește la crearea unei filosofii a lumii și a vieții pentru marea masă. El devine în
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ai acestei țări și cel mai greu de gestionat. Cei care sunt nerăbdători să promoveze libertatea religioasă ar trebui, de asemenea, să admită că există moduri de acțiune corecte și greșite. Schimbările de durată pot fi obținute mai degrabă prin persuasiune decât prin cereri directe. În Laos, Institutul de Angajamente Globale fondat de Bob Seiple a optat pentru o abordare graduală, într-o țară îngrozitor de săracă, cu un guvern de tip sovietic, cu o majoritate budistă și lipsită de o tradiție
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
atare. În literatura de specialitate apare, uneori, ideea că RP reprezintă o activitate veche de când lumea: În sensul lor cel mai general, relațiile publice sunt la fel de vechi că și civilizația, deoarece la baza lor se află efortul de a convinge. Persuasiunea este forța conducătoare a relațiilor publice și multe dintre tacticile pe care le folosesc practicienii de azi ai relațiilor publice au fost folosite și de conducătorii societății timp de mii de ani."3 Din punctul nostru de vedere, acest gen
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
se practicau RP. Pe scurt, desi comunicarea este o trăsătură universală a umanității, nu orice comunicare este de RP. De asemenea, este cel puțin bizar că se susține ideea că la baza civilizației se află "efortul de a convinge", adică "persuasiunea", adică o comunicare având ca obiectiv obținerea asentimentului cuiva pentru ceva. Dacă ar fi așa, ar însemna ca întregii istorii a civilizației umane îi este străină constrângerea. Iar dacă s-ar susține că a persuada înseamnă, într-un fel, a
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
politică ș.a. Având în vedere că apropierea dintre primele două este cea care produce mai des probleme, vom încerca să trasam mai clar, în cele ce urmează, coordonatele fiecăreia. Geneză Relațiilor Publice și a publicității comerciale 4 Noile domenii ale persuasiunii care sunt Relații Publice și publicitatea 5 suscita frecvent comentarii asupra raporturilor dintre ele. Nici în teorie, nici în practică, răspunsul nu este prea simplu, chiar dacă, măcar în teorie, lucrurile ar trebui să fie mai clare. Vorbim despre publicitate electorală
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de mai sus conține exigente care depășesc fază cunoștințelor de bază despre comunicare. De aceea, facem aici trimitere la una dintre cele mai interesante abordări ale schimbării comportamentale prin intermediul comunicării apărute în românește, si anume cartea lui Jean-Noel Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate 114, rămânând că în acest capitol să prezentăm doar elementele de bază pentru înțelegerea specificului comunicării în RP. Specialistul în RP trebuie să răspundă, înainte de a începe să redacteze mesajul care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Penguin Books, 1993. 18. Haywood, Roger, Public Relations for Marketing Professionals, Macmillan Press Limited, 1998. 19. Izurieta, Roberto, Comunicarea statului în era divertismentului, traducere din limba spaniolă de Ancuța Mihaela Abrudan, Ed. Ama Impact, Cluj-Napoca, 2003. 20. Kapferer, Jean-Noel, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, traducere de Lucian Radu, cuvânt înainte de Septimiu Chelcea, Ed. Comunicare.ro, București, 2002. 21. Kertzer, David L., Politică și putere, traducere de Sultană Avram și Teodor Fleșeru, cuvânt înainte de Radu Florescu
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
audienței un mod de contextualizare a unei părți din lumea socială. În al treilea sens, este culturală existența unor credințe legate de relațiile publice, cum ar fi dreptul unei organizații de a comunica public și valoarea atașată obținerii sprijinului prin persuasiune, nu prin coerciție.") 83 Una dintre consecințele teoretice bizare ale postulării unei teorii care dă sens realității organizaționale exclusiv prin prisma raporturilor de putere pe care le secretă organizația (mai precis organigrama) este apariția conceptului de "putere negativă" la Charles
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Ed. Institutul European, Iași, 2006. p. 253. 108 D. Wilcox și colaboratorii, op. cît. 109 Newsom et alii, op. cît., p. 134. 110 Ibid. 111 Ibid., p. 135. 112 Ibid., p. 426. 113 Ibid, p. 203. 114 Jean-Noel Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, Ed. Comunicare.ro, București, 2002. 115 Apud D. L. Wilcox și colaboratorii, op. cît., p. 203. 116 J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten și G. W. Noomen, Știința comunicării, Ed. Humanitas, București
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
este structurată în jurul unui șef capabil să se adreseze ,,sufletului''. Capacitatea de a vorbi un limbaj adaptat face din el un poet, în sensul pe care i-l dă Comte, fabricant de opinii și de nexus-uri (Roquette, 1994, pp. 67-84). Persuasiunea devine astfel un obiect central de studiu, axat pe analiza evoluției informațiilor, opiniilor, simbolurilor și pe strategiile comunicatorilor profesioniști pentru a construi un sistem de cunoaștere și un univers comune. 4. Nexus-urile: un limbaj specific pentru mase Roquette propune noțiunea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
107-112, 113, 123, 147, 157, 166-181, 195, 242, 286, 287 Omologie, 69, 243, 288 Opinie,23-30, 46, 52-53, 70-72, 82, 124, 173-176, 230-233, 269, 284, 287, 288, 290 Opoziție (principiu al), 83 Ortodoxie, 55, 81, 86, 234 P Personalism, 57 Persuasiune, 46, 129-130 Polifazie cognitivă, 250-252 Polimorfia obiectului, 80 Poziție socială, statut, 18, 24, 32, 56, 68-69, 74-75, 115, 132, 237-247, 249 Practică socială, 221-228, 271 Prejudecată, 24, 37, 84-86, 90, 119-120, 122, 213-214, 253, 290 Prescripție (funcție a), 117-119 Presiune
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dintre autor și narator, cîndva o reificare structuralistă a subiectivității textuale, continuă să poarte o greutate strategică în acest sens. Ea ajută la distingerea mai multor voci care vorbesc într-un text, pentru a face loc poziției cititorului confruntat cu persuasiunea relativă a acelor voci. Cînd vorbesc despre narator nu mă refer nici la așa-numitul "autor implicat". Cum acest termen este folosit destul de des, cred că trebuie să vorbim puțin despre el. Introdus de Booth (1961) pentru a discuta și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este un model pentru acest al doilea tip de descriere. Unitățile sînt acum combinate pe baza adiacenței componentelor, dar și pe funcția lor tematică. Cea din urmă este evaluativă. Obiectivul este de a comunica cunoașteri, dar și de a convinge. Persuasiunea apare prin punerea-în-cuvînt (un ritm plăcut, un stil ce reflectă valoarea obiectului de descris, de exemplu un stil "bogat" pentru a descrie bulevardul Champs-Elysées) și prin conținuturi; persuasiunea apare de asemenea prin alegerea sub-temelor valorizate tradițional, ca și prin adăugarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
evaluativă. Obiectivul este de a comunica cunoașteri, dar și de a convinge. Persuasiunea apare prin punerea-în-cuvînt (un ritm plăcut, un stil ce reflectă valoarea obiectului de descris, de exemplu un stil "bogat" pentru a descrie bulevardul Champs-Elysées) și prin conținuturi; persuasiunea apare de asemenea prin alegerea sub-temelor valorizate tradițional, ca și prin adăugarea predicatelor evaluative. Chiar și atunci cînd un număr de metafore este inclus într-o asemenea descriere, construcția textului continuă să urmărească principiul contiguității. 3: Metonimia metaforică Aici, din
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
juridice, ideea că narațiunea este o construcție, mai curînd decît o reconstrucție, ține de domeniul evidenței, dacă nu chiar de cel al "firescului". Dar să îi lăsăm pe aceștia să discute cu istoricii. În procesul argumentării, povestirea îndeplinește funcții precum persuasiunea, variațiunea, sau are pur și simplu rolul de a distrage atenția sau de a lua oponentul peste picior la momentul potrivit. Cine are curajul să susțină că narațiunea stă în slujba adevărului? Omiprezența narațiunii este suficientă pentru a demonstra importanța
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]