1,095 matches
-
cap, fericit că individul cu mers de pisică încă nu venise. Sosea totdeauna mai târziu și speram să pot dormi liniștit. Dar un scaun trântit pe întuneric, „cine naiba a lăsat scaunul ăsta aici?” sau fereastra deschisă și izbită de pervaz, „ce aer împuțit, cum să nu mă înăbuș?” mă trezeau de fiecare dată. Săream speriat din pat. „Iertați-mă”, zicea mieros individul, aprinzând lumina, făcându-mi un semn amical cu mâna și părând jenat de gafa săvârșită, încât nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
care stau pe trotuar cercetînd o hartă. Strada este luminată de felinarele cu gaz, de modă veche, pe care municipalitatea le-a instalat de curînd În districtul istoric. — Pot să vă ajut? le strigă. SÎnt taximetrist. Femeile pun harta pe pervazul din fața lui Ivan. Ploaia se oprise. Am dori să știm exact unde sîntem, spune una dintre ele. Cred că ne-am rătăcit. SÎnteți turiste, Își zice Wakefield În gînd, evident că v-ați rătăcit. E soarta voastră. SÎnteți parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de zi era rece, umedă și nearisită. Doar mama ei putea să aibă o casă cu grădină și să nu deschidă niciodată fereastra, să lase să intre lumina sau aerul curat, sau să nu culeagă nici o floare care să înveselească pervazurile și măsuțele. Fran deschise larg fereastra cu glasvand și lumina soarelui de mai învioră de îndată camera. Mama ei intră cu o tavă cu ceai și biscuiți. Nu se zărea nici urmă de prăjitură. — Mă duc să-l chem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lumina în bucătărie, dar ușa nu s-a deschis. Am auzit copilul plângând și mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva în casă, am forțat ușa, m-am izbit cu umărul, a cedat, când am intrat, era pe pervazul ferestrei, am strigat nu sări, sărise, căzuse jos de la etajul unu, pe beton. Nemișcată a rămas. M-am dus și eu pe pervazul ferestrei, am sărit după ea. Când am ajuns jos, de aici și până la capul ei am mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în casă, am forțat ușa, m-am izbit cu umărul, a cedat, când am intrat, era pe pervazul ferestrei, am strigat nu sări, sărise, căzuse jos de la etajul unu, pe beton. Nemișcată a rămas. M-am dus și eu pe pervazul ferestrei, am sărit după ea. Când am ajuns jos, de aici și până la capul ei am mers în genunchi... Rodica, Rodica! Rodica n-a răspuns. Am încercat să cer un ajutor, dar când am ridicat privirea am fost lovit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Și-a dus degetul la buze, făcându-i semn să nu facă deloc gălăgie. I-a arătat fereastra. Femeia și-a ridicat poalele fustei, lăsând să se vadă niște picioare dolofane ca niște ridichi japoneze și s-a urcat pe pervaz cu dexteritatea unei maimuțe. A sărit jos, cu bocceluța în mână. Gaston a auzit un țipăt scurt. Se lovise, probabil, în cădere. Țipătul răsună în întuneric. Și cei doi de pe coridor au auzit țipătul. Ușa lui Gaston a fost dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
l trec binișor lui Fran, care se așază pe patul de spital, ținîndu-l cu mare băgare de seamă În brațe pe Tom, În vreme ce se minunează de perfecțiunea trăsăturilor lui. — Cum te simți? Sally pune un buchet mare de lalele pe pervazul ferestrei, fără să-și dea seama că se vor ofili Într-un ceas, căci În nenorocitul ăsta de spital s-a dat căldura pînă la trei sute de grade, deși sîntem În miezul lui august și mori de cald afară. Nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
punctulețul aprins al unei țigări ce-și elibera În noapte o firavă undă de fum. Emma nu purta prozaica pijama cu dungi, din vremea căsătoriei, ci o cămășuță lucioasă, provocatoare, probabil din atlas. Rămase la fereastră, cu coatele sprijinite pe pervaz. Expiră un norișor de fum și scutură cenușa În gol. Își rezemase capul de marginea geamului și fixa, fără să vadă, Întunericul din fața ei. Inima lui Antonio mitralie o rafală de bătăi, care Îl lăsă extenuat. Apropie-te. Încet, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
urmă, petrecându-și nopțile în sângele lui. Acum era mulțumit că scăpase de el. S-a strecurat lin, alunecând pe marginea patului de spital, apoi s-a înălțat încet, cu gândul să iasă pe fereastră. Dar s-a oprit pe pervaz, când l-a văzut pe Bobo. Era răvășit și cocoșat, de parcă i-ar fi murit tatăl. Pentru Bobo, moartea senatorului devenea semnalul de alarmă mult așteptat. În mai puțin de-o săptămână, cadavrul a fost văzut și de medicii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se vedeau strada și scările de la Cercul Militar. În colțul camerei stătea neclintit și speriat un general rus, cu uniformă din primul război mondial. Zogru i-a făcut semn să plece și, pentru că nu se clintea, l-a împins peste pervazul ferestrei deschise. Atingerea l-a făcut să vibreze și să cadă ca un titrez descentrat. Era o fantomă tânără, pentru prima oară ieșită din globul ei luminos. Josh s-a așezat pe canapeaua cu spătar rotunjit, ca o diademă regală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
importanța descoperirii și hotărât să-l ajute pe Josh să transforme casa în monument național. Tot ce avea de făcut era să treacă prin diverși funcționari ori să-i elimine cumva pe cei care se opuneau. A coborât plutind peste pervazul ferestrei, cu mintea plină de planuri, fără să presimtă că acelea erau ultimele lui clipe fericite. De a doua zi a început calvarul care l-a adus în cea mai neagră dintre perioadele existenței sale, începută abrupt în ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Ne vor fi furate identitățile. Se ia cu mâinile de cap. Asta fac escrocii ăștia pus pe fraudă, să știi. A fost un ditamai articol pe chestia asta în Mail... — Astea sunt ? Tocmai am observat un portchei Tiffany licărind pe pervazul ferestrei. Îl culeg și îl ridic spre ea. — Da ! Trish pare total uimită. Da, astea sunt ! Samantha, ești extraordinară ! Cum le-ai găsit ? — Sunteți foarte amabilă, ridic din umeri modestă. — Ei bine, sunt foarte impresionată ! Mă privește sugestiv. Am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trezesc a doua zi dimineață, găsesc de două ori mai mulți jurnaliști campați afară ca ieri, plus două care de transmisiuni TV. Când cobor la parter, cu o tavă de cești de cafea folosite, o văd pe Melissa aplecată peste pervaz, privind scena. — Bună, zice. Ai văzut câți ziariști sunt ? — Da. Nu mă pot abține și mă opresc lângă ea, ca să mai arunc o privire. Sunt total demenți. Cred că trebuie să fie destul de copleșitor. Își flutură părul spre spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
indiferența sau cruzimea fără fisură a femeii care nu iubește. Nici măcar florile nu le ia acasă. Găsind prin vestiar o carafă rămasă fără toartă, o umple la chiuveta din WC și-i așează pe cei trei regi de Lancaster pe pervazul ferestrei dinspre parc. Venind dinspre Plevnei, Cornel îi va zări acolo mâine pe la prânz și priveliștea lor îi va strica toată ziua. Poate chiar toată săptămâna. O femeie cu părul scurt, vopsit în roșu burghez, ridică ochii tocmai când Iulia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care o lipește de buzele prea lucioase pentru șoseaua Petricani. Un microbuz inscripționat București-Bacău-retur depășește maxi taxiul oprit în stație și Despina se întreabă dacă Bianca o fi plecat la Oituz. D-șoara Sorana Filip privește printre ghivecele de flori de pe pervazul de ciment al clasei. Directorul tocmai se suie la volanul Daciei Logan, așa că după ora asta poate să plece și ea. Perspectiva o înveselește. Se ridică de la catedră și întreabă: Ce e iubirea, copii? O fetiță cu ochi ageri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cum... Adică tocmai matale, părinte, gândești să nu-ți dea binecuvântare, dacă-i zici c-ai vorbit cu mine?! Făcu un gest larg, fluturând mâinile în toate părțile, ca și cum ar fi dat intrarea pentru corul țiganilor din Rigoletto. Insul de pe pervaz îl imită, sărutând înduioșat crănicelul. - Poți să fii mândru de Preaul matale Valerian, taică Macovei! Văr, dar l-ai format bine! El cunoaște mersul vremii. Are perspective mari, dacă se ține aproape de noi, așa cum l-ai sfătuit. Până la București îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i înfundăm! Numai să vezi cum or să curgă daunele. Îl trase în weceul judecătoriei. După ce inspectă atent cele două cabine, una pentru bărbați, alta pentru doamne, îl duse în dreptul caloriferului de la geam. Deschise larg fereasta, aplecându-se mult peste pervaz. În curtea interioară dintr-o dubă vișinie îl scoteau pe un inst gras, roșu la față, cu părul bogat răvășit. Pârțângău pufni disprețuitor. „Prostul de Balaban! Crede c-o să-l scape nenorocitul ăla de Mițunghină... Mai tare o să-l înfunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nervos, de parcă Valentina l-ar fi călcat apăsat pe vreo bătătură. Cum nu înțelegi femeie! Aznavour își terminase cântecul. Acela o zbughi spre pleier, ca și cum ar fi vrut să dea replay, să pună din nou cântecul. Se opri însă pe pervazul ferestrei. Desfăcându-și larg mâinile, într-un gest suprem, mai strigă: - Eternă-i iubirea, madam! Și dispăru. Se pomeni resfirând teancul de rochii din șifonier. Nu știa pe care să o aleagă. Se anunța o zi caniculară, de sfârșit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vulcaniană. — De ce țipi așa? Vorbele ei mi-au trimis în nări un miros dulceag de parfum. Pe urmă mi-am dat seama că mirosul venea de la vecina din stânga, o femeie grasă și machiată cu verde, care privea scena rezemată de pervaz. - Am vorbit ceva mai înainte pe internet și n-ai vrut să-mi spui cum te cheamă. Ne-am dat întâlnire în piață. Îmi pare rău că m-ai așteptat degeaba, dar m-am încuiat pe dinăuntru. N-am cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să mă uit pe geamlâcul înalt din baia fetelor, care dădea într-o râpă. În definitiv tu ești responsabil, mi-a șoptit Petrescu și s-a pierdut în mulțimea ce se îngrămădise la ușa toaletei. Când m-am săltat pe pervazul murdar și am întins gâtul, am simțit cum mi se cască în stomac o prăpastie fără fund, în care o să cad de cum voi deschide ochii. Am strâns din fălci cât am putut de tare, bodogănind un fel de rugăciune, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
poate a ajuns la ora adevărurilor. — Adică vrei să fiu rău, să fiu bătăuș, sau ce? - Nu mă înțelege greșit... Nu știu cum să spun. Hai să nu mai vorbim despre asta. Vrei o țigară? — Nu. — Dă-mi, te rog, țigările de pe pervaz... Mulțumesc. Și bricheta. I-am întins pachetul și bricheta. Le-a luat cu mâna dreaptă, care-i tremura puțin, și a scos o țigară. S-a chinuit s-o aprindă vreo treizeci de secunde - bricheta făcea scântei care-i săreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
onoarea repetiției. —Salutare! spuse ea melodios, trântindu-și geanta lângă ușă. Toate bune, Matthew? Îi făcu cu mâna. Ah, mă scuzați! adăugă ea dându-și seama că MM și Hazel discutau în colț. Mă încălzesc un pic, OK? Țopăind până la pervazul uneia dintre ferestre, își sprijini un picior pe el și-și apucă talpa dintr-o singură mișcare impecabilă. Se cam dădea mare, dar predasem cursuri de antrenament fizic cu greutăți și-mi dădeam seama că se pricepe. MM o privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
căscată. Apartamentul de lux al lui Margery Pickett avea un birou dotat cu tehnologie de ultimă oră, o măsuță pe care se aflau o mulțime de reviste, străjuită de două fotolii care păreau foarte confortabile, o fereastră spre lume pe pervazul căreia erau plante foarte bine întreținute, un arbust de yucca într-un colț, iar podeaua era acoperită în întregime cu mochetă într-o nuanță caldă de culoarea piersicii. Ușa din dreapta dădea într-o magazie în care erau așezate ordonat rânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
grație, ca de obicei, în timp ce Thierry tot dădea din mâini, explicând cum îi pusese pe toți din grupul duhurilor să se încălzească și să execute, cu măiestrie și curaj, figuri extraordinare: —...și, la sfârșit, i-am pus să sară de pe pervazul ferestrei, încheie el triumfător. — Sună a Peter Pan, observai eu. Cine a fost pe post de câine? Nu mă luă nimeni în seamă, ceea ce și era de așteptat. Thierry o luă pe Tabitha pe după umeri, prietenește. —O să ne iasă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
protestele. Dar din baie se auzeau și alte zgomote, cu ar fi acela al unei ferestre cu cadru mobil care e deschisă. M-am repezit la fereastra din living și am deschis-o exact când Ben se cățăra afară pe pervazul ferestrei, încercând să se prindă de burlan. —A ieșit pe fereastra din baie! strigai eu. Polițiștii s-au repezit amândoi spre ușă. —Hugo! am îngenuncheat lângă el. Te-a injectat din nou? Hugo clătină din cap, părând năucit. — Nu, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]