2,222 matches
-
bine de iarnă, în grădina Sfintei Sofia doi mandarini pădureți își ofereau pe gratis fructele apetisente, așa, ca pe niște mahmudele de aur atârnate peste sânii unei țigănci ce-și hrănește, în chiar buricul pieței, copilul, cu lapte. Stoluri de pescăruși se roteau după ac de ceasornic peste Cornul de Aur; erau urmașii urmașilor pescărușilor care au țipat sigur, văzând caii, harnașementele cailor, armele ienicerilor spintecând, năvălind, cucerind Constantinopolul pe care Iisus trebuie că L-a iubit chiar mai dinainte de-
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
fructele apetisente, așa, ca pe niște mahmudele de aur atârnate peste sânii unei țigănci ce-și hrănește, în chiar buricul pieței, copilul, cu lapte. Stoluri de pescăruși se roteau după ac de ceasornic peste Cornul de Aur; erau urmașii urmașilor pescărușilor care au țipat sigur, văzând caii, harnașementele cailor, armele ienicerilor spintecând, năvălind, cucerind Constantinopolul pe care Iisus trebuie că L-a iubit chiar mai dinainte de-a fi fost răstignit . Desigur că Maestrul poate fi și un personaj închipuit care
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
griji după concediul de trei săptămâni pe care l-am petrecut vara asta la mare și la munte. Ar fi trebuit să fiu la fel de fericită, să păstrez într-un acvariu valurile mării, nisipul, scoicile, mirosul răsăritului de soare și cântecul pescărușilor din zori. Le-am uitat pe plajă... De fapt, le-am îngropat acolo, ca să le caut vara viitoare și să fiu din nou fericită! Vorbe nerostite... Viața e o scenă* Referință Bibliografică: Gânduri de seara - 4 / Mirela Stancu : Confluențe Literare
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355263_a_356592]
-
Câtă vreme mai persistă Aderența la eroare; Cocoțat pe-un colț de stâncă Mă prefac c-aștept corăbii Și trec prin zăngănit de săbii Pirați în noaptea mea adâncă Singur. Nimeni împrejur Cale de-o leghe sau mai multe Vin pescărușii să asculte Al catedralei ape, murmur Și mă bronzez. Am pielea arsă La țărm pierdutele iubiri Făcând recurs la amintiri Asupra mea se iar revarsă Un vânt de senectute-adie Reconfortant pe deal și luncă Și hăituit ca la poruncă, Mereu
AM DESCINS de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355582_a_356911]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARMAROC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
scăpare, Deschide ușa cu curaj! Omule, Deschide ușa larg, Bucură-te! Te-a ajuns din urmă bătrânețea! Lucăcești, 7 iunie 2013 TIMP REGRESIV Mă descompun încet: Ochii îi voi da Cerului, Urechea o voi dărui mării, Mâinile le voi da pescărușilor, Picioarele numai Căii Lactee, Gura rămâne pe veci a ta Ana, Libertatea gândului cailor mei, Pentru dușmani n-am decât oasele, Ție, pământ nesătul, nu-ți rămâne decât numele meu... Lucăcești, 07.06.2013 Noi doi... Între noi doi se scutură
POEZII DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346211_a_347540]
-
nebun și trece-n goana... Nu te-am văzut de-atât de mult... Mi-e-atat de dor de tine, că nu-l mai bag în seamă... Nu știu ce să mai cred, doar inima o-ascult... Mă plimb ades pe malul mării... Și pescărușii parcă plâng și ei de dor... Dar ei se-ntorc la cuib pe la lăsatul serii... Citește mai mult Dragi prieteni, vă invităm să ascultați în primă audiție o melodie scrisă și interpretată de compozitorul Dan Lucian Corb pe versuri scrise
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
nebun și trece-n goana...Nu te-am văzut de-atât de mult...Mi-e-atat de dor de tine, că nu-l mai bag în seamă...Nu știu ce să mai cred, doar inima o-ascult...Mă plimb ades pe malul mării...Și pescărușii parcă plâng și ei de dor... Dar ei se-ntorc la cuib pe la lăsatul serii...... XIX. ...UN NOU PROIECT..., de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 498 din 12 mai 2012. Dragi prieteni, vă prezentăm un nou proiect, o
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
nebun și trece-n goana... Nu te-am văzut de-atât de mult... Mi-e-atat de dor de tine, că nu-l mai bag în seamă... Nu știu ce să mai cred, doar inima o-ascult... Mă plimb ades pe malul mării... Și pescărușii parcă plâng și ei de dor... Dar ei se-ntorc la cuib pe la lăsatul serii... Iar eu, gândindu-mă la tine, simt că mor... Mă chinuiesc amarnic, nu știu nimic de tine... Ma-ntreb...Acum ce faci, esti fericită oare
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
nebun și trece-n goana...Nu te-am văzut de-atât de mult...Mi-e-atat de dor de tine, că nu-l mai bag în seamă...Nu știu ce să mai cred, doar inima o-ascult...Mă plimb ades pe malul mării...Și pescărușii parcă plâng și ei de dor... Dar ei se-ntorc la cuib pe la lăsatul serii...Iar eu, gândindu-mă la tine, simt că mor...Mă chinuiesc amarnic, nu știu nimic de tine...Ma-ntreb...Acum ce faci, esti fericită oare
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALTĂ...FAȚĂ A AȘTEPTĂRII Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dimineața legată la ochi rătăcește orizontul amintirea pescărușului lovește cerul lacrima serii învață să moară în palmă sămânța cuvântului calcă pe pânza fragilă a veacului copilul din mine lasă capul pe umbra pașilor Tăi. . . Am împins norii . . Când te apropii urma ta înlătură zăpada seva ierbii atinge fiorul
ALTĂ...FAŢĂ A AŞTEPTĂRII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356204_a_357533]
-
apele ei primitoare. Carlos se aruncă în valuri odată cu luna ce se rostogolea jucăușă sub brațele lui viguroase și înotă din ce în ce mai revigorat de senzația de bine ce se reinstaura în mintea greu încercată de agresiunile viciului. Pe plaja întunecată, doar pescărușii gângureau domol, cuibărindu-se somnoroși în nisipul cald și umed. Răcoarea serii și limpezimea apelor unduioase contribuiră incontestabil la bunăstarea fizică și morală a bărbatului, care își recăpătă cumpătul și luciditatea, cu ajutorul neprețuit al naturii. ,,Gata cu prostiile! se decise
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
prin iarbă destinului și resemnată așteaptă anotimpul înfloririi. Nu prinde fluturi, ci vise! Poezia Anei are frumusețea unui câmp înflorit de lavandă, lumina blândă a răsăritului, culoarea cerului înveșmântat în albastru pur și nemărginit, zborul delicat al unui fluture, țipătul pescărușului rătăcit, zbuciumul mării în furtună, fragilitatea și speranța ghiocelului... Aș putea continua, dar închei, lăsându-ți ție, cititorule, bucuria de a descoperi farmecul poeziilor Anei Bucătaru (ANGELINA NĂDEJDE) * * * 13. EXEGESIS: VASILE BELE (coordonator)* Baia Mare-Maramureș - RECENZII, APARIȚII, SEMNALĂRI EDITORIALE (exegeze
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
albe, cochete, dăruite- n concediu, Niște zile, așa, făcute cadou, de bon ton, Nici nu cred că mai pot, că mai știu Să visez la un timp, curgând monoton: Pe nisipul fierbinte, la Balcic, tu și eu Alungând tristeți printre pescăruși, la ponton, Ori la o terasă, cu muzică bună, mereu, La un pește și- un vin aburind, abandon În ale timpului mreje; gândul mi- e azi prizonier În gradina cu tufe de coacăze și mere domnești Chiar de citim poeme
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
în: Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aruncă harponul în mare, În marea speranței din noi, Sirena ne cântă -o chemare, Pe colțul de inimă -nmoi; Topește ghețarul de soare, La marginea marii străini, Și lasă pescărușul să zboare, În dreptul oricărei lumini. În noaptea polară cu stele, Acolo, sub cercul polar... De sfere ce intră sub piele Dorința se stinge stelar. Referință Bibliografică: Chemare / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1798, Anul V, 03 decembrie
CHEMARE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369902_a_371231]
-
ascultăm cuvintele cum se aștern în file, pe tine cine te mângâie pe frunte când te încrunți sau îți zvâcnesc tâmplele în plin studiu. De la tine știu că poezia, pictura, matematica îți cântă și când ești adormit odată cu marea, odată cu pescărușii și când te trezești, buzele tale murmură acel cântec aparte, anume conceput pentru turnul sensibilităților tale. Codul îl păstrezi în toate cuvintele pe care le așterni și-l lași să răsfire sau să strângă conștiincios totul ca pe un evantai
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
strângă conștiincios totul ca pe un evantai mâna cu fiecare nervură a sa. Totuși, pe tine cine te mângâie pe mâinile mari, calde, asprite de muncile prin grădinile mănăstirii sau ale sufletului? Aici povestea s-a sfârșit. Au rămas trăirile pescărușului. Stă pe o stâncă și desfășoară la nesfârșit sărutul în cruce dintre țărm și mare. Piatra unghiulară s-a ascuns sub un val și cântă prelung... Ți-am spus să te apuci de pictură. Sunt sigur că-n gesturile tale
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
nu au răgaz, Taie agitați și haotici apele-n lung și-n lat fără nicio direcție, În căutare de necunoscut În oceanul meu... În oceanul meu e noapte, e târziu, e zbucium, E simfonia clocotitoare a vieții, E țipat de pescăruși rătăciți, E frig, ploua, e trist, În oceanul meu... Referință Bibliografica: Oceanul meu / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
OCEANUL MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370387_a_371716]
-
bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul ca un brâu, De mare-albastră, de zborul pescărușului. Nu plânge Românie și nu-ți mai aștepta copiii, Unii, ți-au lepădat frumoasa-ți ie, Ei au uitat, că tu ești mama ce-și așteaptă fiii Și cum tu i-ai hrănit, cu pâinea dulce din câmpie. Sunt mulți
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
chiar de el ca pe o bârnă a verbelor care-l învie zi de zi și îi lasă mintea să zburde. Cântărește fiecare umbră și parcă ar avea chef să le deseneze să le transforme într-un tigru, într-un pescăruș, într-un lup, într-un vultur sau orice animal pe care alte umbre vii aproape că îi domesticesc, apoi îi așează pe scaune micuțe pentru trupurile lor uriașe și au impresia că îi umilesc. Pentru fiecare, clovnul ar desena apoi
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ERAM DOI STRĂINI Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Eram doi străini purtați de-aceeași adiere ca doi pescăruși purtați de-același zbor, ce s-au întâlnit ca o dulce mângâiere, doi pescăruși arzând și călători. Și totul ne părea o împlinire, o muzică veche cu-n îndrăgit acord, eu îi spuneam suav - iubire, dar ai zburat departe, mai
ERAM DOI STRĂINI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369335_a_370664]
-
DOI STRĂINI Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Eram doi străini purtați de-aceeași adiere ca doi pescăruși purtați de-același zbor, ce s-au întâlnit ca o dulce mângâiere, doi pescăruși arzând și călători. Și totul ne părea o împlinire, o muzică veche cu-n îndrăgit acord, eu îi spuneam suav - iubire, dar ai zburat departe, mai sus, către nord. Referință Bibliografică: Eram doi străini / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ERAM DOI STRĂINI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369335_a_370664]
-
-se pe o altă largă arie semantică, aceea a mediului marin, ca parte integrantă a naturii veșnice, sugerând infinitul, imensitatea, din moment ce apar vocabule precum, oceanul cu valurile sale, coralii, marea și abisul de nepătruns al apei, țărmul cu farul salvator, pescărușul purtător de vești și de gânduri. Nava, fie ea fregata sau corabia cu vele, de-acum de domeniul trecutului, mânată de vântul prielnic care îi umflă pânzele, nu este altceva decât zborul gândurilor, al visurilor unui poet care se vrea
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
-se pe o altă largă arie semantică, aceea a mediului marin, ca parte integrantă a naturii veșnice, sugerând infinitul, imensitatea, din moment ce apar vocabule precum, oceanul cu valurile sale, coralii, marea și abisul de nepătruns al apei, țărmul cu farul salvator, pescărușul purtător de vești și de gânduri. Nava, fie ea fregata sau corabia cu vele, de-acum de domeniul trecutului, mânată de vântul prielnic care îi umflă pânzele, nu este altceva decât zborul gândurilor, al visurilor unui poet care se vrea
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
-neacă în destine/ Pe plajă. Captura-i deasă o răspândește lung/ Pe mal. Peste umărul serii privește des, prelung / În sunetul de scoici portocalii, agoniseala mării / Duce dorul de lună, ascunsă-n ochiul zării,/ după soare-apune, căzând în super-lună, Doar pescărușul singur le spune: noapte bună!” (Agoniseală, p. 21). Uneori toamna este melancolică „respiră aurul gutuilor” iar poetul se întreabă: „Mai găsesc lacul cu vise, tăcut, înmiresmat? De ierburi de leac?/ Doar anotimpul l-am înrămat/ În fauna mută”. (Glasul Deltei
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]