7,871 matches
-
la convingeri mai realiste asupra naturii statului, mai ales când acesta e poliglot; nu știm dar - o mărturisim de mai nainte - n-o sperăm. Evenimentele din urmă n-ar justifica deloc o asemenea speranță deșartă. Întâi s-a votat la Pesta o lege prin care toți învățătorii rurali, și cei cari nu sânt întreținuți de comuna politică, ci de poporenii bisericii, nu din bani direcți sau indirecți ai statului, ci din contribuția de bunăvoie a oricărui creștin, să învețe neapărat ungurește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și esportul nostru de vite, piei și lână, adecă vorba voinicului din poveste: "Omoară două suflete c-o lovitură". Sub ce pretext însă, căci există o convenție de comerț pozitivă? Unde d. de Bismarck a călcat abia, elevii din Buda Pesta calcă greu cu cizmele împintenate. Pretextul e ciuma bovină orientală. S-a adus și s-a votat o lege în Camera de la Pesta conform căreia productele noastre brute, între cari pielea și lâna, sânt supuse unui tratament estraordinar. Pielea trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căci există o convenție de comerț pozitivă? Unde d. de Bismarck a călcat abia, elevii din Buda Pesta calcă greu cu cizmele împintenate. Pretextul e ciuma bovină orientală. S-a adus și s-a votat o lege în Camera de la Pesta conform căreia productele noastre brute, între cari pielea și lâna, sânt supuse unui tratament estraordinar. Pielea trebuie dezinfectată la graniță chiar, și această dezinfectare o ia din mâna negustorului, căci [î]i face imposibil transportul la locul unde ar putea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
concurăm noi. Dar se ruinează industria țării lor proprie? Ce le pasă. Maghiarii și așa nu fac industrie. Am voi să știm numai ce atitudine va avea d. Boerescu față cu aceste ocoliri, nu tocmai măiestre, executate de Parlamentul din Pesta în detrimentul negoțului nostru? [ 6 mai 1880] NOTIȚE BIBLIOGRAFICE [PILDE ȘI GHICITORI, ADUNATE DE P. ISPIRESCU; ÎNVĂȚĂTORUL COPIILOR, DE C. GRIGORESCU, I. CREANGĂ ȘI V. RĂCEANU; HELIADE RĂDULESCU, MIHAIDA, FRAGMENT EPIC; INFERNUL, DUPĂ DANTE ALIGHIERI] Ar fi cu cale ca cineva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ridica numai daca vor deveni germani. Același lucru-l vor, mai cu toroipanul, ungurii. Orice mișcare care ar preface aceste popoare în organisme locale, pline de viață, unite prin spirit de muncă, [î]i supără pe stăpânii din Viena și Pesta, căci dezvoltarea oricărei puteri vii [î]i supără. Cu toate acestea noi nu ne îndoim că, din momentul în care monarhia ar fi austriacă în loc de-a fi germano-maghiară, fie absolutistă chiar, ar cuceri simpatiile tuturor popoarelor din Orientul Europei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se silește a demonstra așa-numitelor cabinete din Cetinie, București, Belgrad și Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieși la maidan pentru că diplomația noastră nu-i arată biciul!! {EminescuOpXI 369} Despre călătoria prințului Bulgariei la Belgrad foaia din Pesta zice că între motive se poate cita și scârba de-a asista la grijirea și măturarea palatului din Sofia, la marea ucidere de insecte etc. Acestea se scriu în cea mai mare și mai însemnată foaie economică și financiară a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se poate cita și scârba de-a asista la grijirea și măturarea palatului din Sofia, la marea ucidere de insecte etc. Acestea se scriu în cea mai mare și mai însemnată foaie economică și financiară a Ungariei, în "Times" al Pestei. [ 12 octombrie 1880] ["CELE TREI ZECI ȘI ȘASE... Cele trei zeci și șase de diferite Consilii de Miniștri pe cari d. Brătianu le-a avut în curs de patru ani și jumătate să nu constituie oare un cuvânt destul de temeinic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
date flotei de demonstrație precum și notele privitoare la propunerea d-lui Gladstone de-a se impresura Dulciniul; dar guvernul englez n-a voit să permită celui austriac publicarea acestor documente. Pe când cartea se tipărea, sir H. Elliot a alergat la Pesta pentru a stărui să se suprime acele piese. Pe cât timp delegațiunile discută în capitala Ungariei, ambasadorul Angliei, al Franței și al Germaniei au sosit asemenea acolo. Ambasadorul Franței are misiunea specială de-a hotărî modul revocării flotelor de demonstrație din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prefăcut poporul românesc într-un popor de slujbași, și expedientele celelalte s-au înfundat atât de rău, încît ne temem de cel mare. [ 26 octombrie 1880] ["VINERI A FOST ACEA ȘEDINȚĂ... "] Vineri a fost acea ședință a delegațiunii austriace în Pesta despre care agenția Havas ne-a dat un rezumat. Discutîndu-se bugetul Ministerului de Externe, d. baron Hubner a rostit un discurs foarte călduros, în care și-a exprimat dorința de-a se amâna cestiunea orientală și de-a reînființa alianța
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost maghiarizat: Szilaghi. S-a născut la 25 dec. 1836 în localitatea Irina (în Enciclopedia lui L. Predescu anul nașterii e 1834). Parcurge treptele învățământului în Irina, Satu Mare, Beiuș. Teologia la Oradea și studii superioare la Berlin. La Univ. din Pesta se perfecționează în domeniile istorie și geografie. Lucrează ca profesor la Beiuș (1858-1872) apoi în părțile Sătmărene: la Moftinu Mic (unde ridică o biserică), Valea Vinului, protopop de Eriu, Vezendiu (unde va deceda la 9 aprilie 1896). Participă la lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a fost un colaborator asiduu la Familia și Telegraful român, la Federațiunea din Pesta. Semna și cu pseu donimul Publicola. Dintre cele mai cunoscute articole: "Corvinii, Iancu, Vlad și Matia", Familia, V, 29, 20 iulie/1 aug. 1869 și 30, 27 iulie/8 aug. 1869; "Coriolan", Familia, VIII, 49, 3/15 dec. 1872; "Impresiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de la Odoreu 20 aug. 1912). Iar la Cleveland (unde era în misiune cu Vasile Stoica și Ioan Moța în campania pentru sprijinul Marii Uniri) el vorbește în termeni parcă luați din articolele politice ale lui Eminescu publicate în "Federațiunea" de la Pesta, sau cele publicate în Timpul în "chestiunea Dunării": "Noi trebuie să ne prezentăm înaintea lumei civilizate, nu numai ca o familie răzleață, ca o frântură de popor românesc aci în Ardeal, în Ungaria și în Banat, ci trebuie să ne prezentăm
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
declarând că nu vor face niciodată pace fără Austria și Prusia. Panin a fost cel care a propus ca loc al desfășurării congresului de pace o localitate din Moldova sau Muntenia. Alegerea a căzut asupra Focșanilor, Bucureștii fiind infestat de pestă. Decizia finală era însă imprevizibilă, ca urmare a tergiversărilor și revenirilor la mai vechi poziții, care au prilejuit la începutul anului 1772, mai precis, în ianuarie, o panoplie de proiecte de împărțire și reîmpărțire a zonelor de interes pentru marile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
singur cât 20.000 de soldați”. Atitudinea lui Bem față de români era împărtășită și de alți ofițeri superiori și ostași polonezi din armata revoluționară maghiară, îndrituind cele mai mari speranțe de conciliere. N. Bălcescu, scriindu-i lui Ion Ghica din Pesta, la 22 iunie 1849, observa că „toți lehii din legioana lor, ce se află în Transilvania, sunt cu totul în favorul românilor d-acolo și o mărturisesc de față chiar și p-aci prin capitală”, iar Ion Ghica îi comunică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au încercat să impună ungurilor recunoașterea egalității și a drepturilor naționale ale tuturor naționalităților, Bem acționând pe lângă români, iar Dembinski pe lângă slavi. Ion Ghica la Constantinopol, Al. Golescu-Arăpilă la Paris, N. Bălcescu, Cezar Bolliac, Ion Bălăceanu, D. Brătianu (venit la Pesta) acționau în aceeași direcție, în vreme ce Heliade Rădulescu și N. Golescu presau asupra comitetului național român din Sibiu. În aprilie 1849, N. Bălcescu a plecat din Constantinopol însoțit de Ion Bălăceanu, Alecu Mânu și Ilinski, la Belgrad alăturându-li-se Bystrzanowski
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știe, toate acele străduințe s-au încheiat cu acordul din iulie, acel Proiect de pacificare pentru a cărui negociere detaliată fusese autorizat Bem. Era însă prea târziu. În tot acest timp, între emisarii români, ce acționau în Transilvania, Debrețin și Pesta, și polonezi se ajunsese la o conlucrare amiabilă. Cererile lui N. Bălcescu privitoare la drepturile românilor au fost preluate de Bystrzanowski „ca să ceară și el aceia pentru slavi”. La mijlocul lunii iulie, N. Bălcescu nota satisfăcut că „Bem e cu totul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se străduie ca maghiarii să încheie un tratat prin care să garanteze slavilor libertatea, privilegiile lor și naționalitatea, iar slavii să se alăture maghiarilor care reprezintă nu numai cauza libertății Ungariei, ci și a Europei. Să mai adăugăm că, la Pesta, Wysocki, Jakubowski și Sulakowski semnaseră contractul pentru proiectata legiune română, la a cărei comandă candida tot un polonez, Ilinski, aflat în strâns contact cu Bălcescu. În toată această perioadă a sforțărilor spre înțelegere, urmărită în Transilvania și Ungaria, cercuri largi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale progresului, ci pe câștigarea aristocrației și a cercurilor conservatoare, ceea ce ar putea explica și ideea sa, îngustă, nerealistă, lansată în ianuarie 1849, privitoare la Viena ca centrul unei federații. Bystrzanowski, de pildă, îi scria la 23 iunie 1849, din Pesta, lui Michal Czajkowski, că Ungaria trebuie să devină un stat federal, în a cărui Dietă slavii și românii vor avea majoritatea. Gândul la rolul preponderent al elementului slav i-a împins pe unii emigrați polonezi pe poziții greșite, de natură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tranziție de 8 ani (până la 31 decembrie 2014), pentru eliminarea din cultură a viilor hibride (Reglementarea CE 1493/99); ==> perioadă de tranziție de 3 ani (până la 31 decembrie 2009), pentru a putea implementa la nivel național politica de nevaccinare pentru pesta porcină clasică (Directiva 80/217 CEE); ==> perioadă de tranziție de 3 ani (până la 31 decembrie 2009), pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de tăiere și procesare a cărnii, în conformitate cu cerințele europene (Directiva 64/433/CEE, Directiva 77/99/CEE, Directiva 94
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Documentul de Poziție pentru Capitolul 7 Agricultura (CONF-RO 01/02), astfel: ==> România își reconsidera poziția în privința solicitării acordării unei perioade de tranziție de 3 ani, până la 31 decembrie 2009, pentru a putea implementa la nivel național politica de nevaccinare pentru pesta porcină clasică (Directiva 80/217 CEE). La luarea acestei decizii s-a avut în vedere faptul că producătorii români din domeniu nu vor putea comercializa animalele și produsele lor pe piața internă a UE, dacă, până la data aderării României, nu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
luarea acestei decizii s-a avut în vedere faptul că producătorii români din domeniu nu vor putea comercializa animalele și produsele lor pe piața internă a UE, dacă, până la data aderării României, nu va fi oprită în totalitate vaccinarea impotriva pestei porcine clasice. În aceste condiții, încă din anul 2002, au fost luate măsuri de încetare treptată a vaccinării, în vederea eliminării complete a acesteia și eradicării pestei porcine clasice, până la data aderării. Realizarea acestor deziderate ar fi permis comerțul liber cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
UE, dacă, până la data aderării României, nu va fi oprită în totalitate vaccinarea impotriva pestei porcine clasice. În aceste condiții, încă din anul 2002, au fost luate măsuri de încetare treptată a vaccinării, în vederea eliminării complete a acesteia și eradicării pestei porcine clasice, până la data aderării. Realizarea acestor deziderate ar fi permis comerțul liber cu porcine și produse din carne de porc între România și Statele Membre, precum și dezvoltarea în perspectivă a sectorului. ==> România își reconsidera poziția în privința solicitării de acordare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
din Uniunea Europeană. * România își reconfirma poziția în acest domeniu, în sensul că nu mai solicita garanții adiționale pentru BVD IBR, în cazul taurilor destinați centrelor de recoltare a materialului seminal importați din Uniunea Europeană. ==> Sănătatea animală * Confirmarea privind eliminarea vaccinării contra Pestei Porcine Clasice HG nr. 1026/2003 a stabilit strategia și măsurile pentru sistarea vaccinării contra pestei porcine clasice. Începând cu 15 septembrie 2003, vaccinarea contra pestei porcine clasice a fost interzisă pe întreg teritoriul României, cu excepția: * porcinelor domestice din fermele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
adiționale pentru BVD IBR, în cazul taurilor destinați centrelor de recoltare a materialului seminal importați din Uniunea Europeană. ==> Sănătatea animală * Confirmarea privind eliminarea vaccinării contra Pestei Porcine Clasice HG nr. 1026/2003 a stabilit strategia și măsurile pentru sistarea vaccinării contra pestei porcine clasice. Începând cu 15 septembrie 2003, vaccinarea contra pestei porcine clasice a fost interzisă pe întreg teritoriul României, cu excepția: * porcinelor domestice din fermele constituite, autorizate sanitar-veterinar, care desfășurau activitate de reproducție, proprietatea persoanelor fizice sau juridice, a căror vaccinare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
recoltare a materialului seminal importați din Uniunea Europeană. ==> Sănătatea animală * Confirmarea privind eliminarea vaccinării contra Pestei Porcine Clasice HG nr. 1026/2003 a stabilit strategia și măsurile pentru sistarea vaccinării contra pestei porcine clasice. Începând cu 15 septembrie 2003, vaccinarea contra pestei porcine clasice a fost interzisă pe întreg teritoriul României, cu excepția: * porcinelor domestice din fermele constituite, autorizate sanitar-veterinar, care desfășurau activitate de reproducție, proprietatea persoanelor fizice sau juridice, a căror vaccinare este opțională; * porcinelor sălbatice de pe teritoriul României, a căror vaccinare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]