294,432 matches
-
Pavel Șușară I. Piața... Parafrazîndu-l pe Caragiale, am putea spune că piața de artă în România este admirabilă, dar ea lipsește cu desăvîrșire. Acest fapt are mai multe explicații, dar, în mod esențial, el se datorește stării de recluziune și de noncomunicare în care
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
Pavel Șușară I. Piața... Parafrazîndu-l pe Caragiale, am putea spune că piața de artă în România este admirabilă, dar ea lipsește cu desăvîrșire. Acest fapt are mai multe explicații, dar, în mod esențial, el se datorește stării de recluziune și de noncomunicare în care am zăcut aproape 50 de ani. În tot
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
era: un simplu agent de propagandă și de influență, un fel de apostol laic al teologiei negative pe care comunismul a reprezentat-o în mod exemplar. Înainte de ’89, statul cumpăra, așadar, fără să țină seama de criteriile reale ale unei piețe. Între instituțiile statului și artiști existau niște înțelegeri tacite în ceea ce privește controlul asupra creației, un scenariu subtil de comunicare impus de însuși mecanismul interior al sistemului. Deschiderea spre lume nu exista aproape deloc, artiștii contemporani circulau cu mare dificultate, iar ceea ce
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
aceeași stare de spirit care a născut celebrul slogan de după ’89, “nu ne vindem țara”, respectiv ,,nu ne vindem patrimoniul”, dar, în felul acesta, patrimoniul a fost scos din contextul său legitim, a fost exclus din sfera de influență a pieței de artă - singura în stare să acrediteze sau să excludă un fenomen care ține de creația simbolică. Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu și mulți alții, care se bucură la noi de un statut cvasimitologic, în exterior sînt prezențe neglijabile. Această
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
nu îl privește pe artist; în esență, în ceea ce privește datele transcendente ale creativității lui, el este la fel de valoros oriunde ar fi. Dar dincolo de spațiul românesc este necunoscut pentru că n-a circulat, n-a fost promovat în marile muzee și pe marile piețe, acolo unde publicul poate să intre în legătură directă cu opera lui. Neexistînd mecanisme raționale de piață, conforme cu o legislație de mult stabilizată în lumea occidentală, situația comercială a operei de artă este fluctuantă și imprevizibilă în România și
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
oriunde ar fi. Dar dincolo de spațiul românesc este necunoscut pentru că n-a circulat, n-a fost promovat în marile muzee și pe marile piețe, acolo unde publicul poate să intre în legătură directă cu opera lui. Neexistînd mecanisme raționale de piață, conforme cu o legislație de mult stabilizată în lumea occidentală, situația comercială a operei de artă este fluctuantă și imprevizibilă în România și același autor se poate vinde astăzi la un preț ridicol, iar mîine la unul exorbitant. Sau viceversa
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
enormă: Mutzner, de pildă, s-a vîndut și la 21.000 USD, dar și sub 1000 USD, iar acestă diferența nu măsoară distanța valorică dintre lucrări, ci traduce simple spontaneități. Și asta pentru că nu există de-adevăratelea o reglementare a pieței de artă, nici una juridică propriu-zisă și nici una instituțională. Iar acest lucru îngustează foarte mult plaja de opțiune, dirijînd interesul cumpărătorilor, în cea mai mare parte, către nume de artiști, și nu către lucrări, către obiecte determinate. Cumpărătorul trebuie obișnuit cu
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
ar putea lesne figura în orice mare muzeu din lume. II. ...și colecționarii În România ultimului deceniu s-au petrecut cîteva mutații socio-economice esențiale. Dobîndirea libertății individuale și posibilitatea liberei inițiative economice, într-un cuvînt, primii pași către economia de piață, au avut drept consecință imediată nevoia reconstruirii statutului social și a redefinirii identității. Oamenii dinamici, cu o gîndire practică suplă, cu mai mari resurse de exploatare a libertății și de adaptare la noile condiții, și-au construit rapid locuințe impozante
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
impozante, cu spații generoase, de multe ori ieșite din scara strictă a funcționalității. Așa cum comunitățile medievale își defineau coeziunea și puterea economică prin construirea unor catedrale care mutau accentul de pe funcție pe reprezentare, și noii agenți ai economiei noastre de piață au urmărit, prin proiectul propriilor locuințe, transmiterea simultană a unui mesaj de putere. Unei anumite înfățișări exterioare, perceptibilă pentru oricine, îi corespunde, în interior, un spațiu intim, subtil, greu de administrat vizual și tot atît de greu de stăpînit moral
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
sept. ’88, la Olimpiada de la Seul, Ben Johnson stabilește un nou record mondial la proba de 100 m viteză în fața lui Carl Lewis; după câteva ore este găsit dopat și i se retrage titlul; - 3 iun. ’89, revolta studenților din Piața Tienanmen (celebra fotografie a studentului pironit în fața șirului de tancuri îi aparține lui Stuart Franklin); - 11 nov. ’89, la Postdamenplatz, cade Zidul Rușinii; - 3 oct. ’90, are loc unificarea Germaniei; - 29 aug. ’91, are loc căderea Sovietelor, L’Express titrează
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
la nivelul festiv al marilor evenimente artistice, obiectele pot circula într-o stare extatică de la București la Cluj, la Timișoara, la Oradea sau la Satu Mare și viceversa, prilej cu care muzeele tind să se intoxice cu propriul lor triumf, pe piața de artă lucrurile sunt aduse brusc la scara lor adevărată. În București și în împrejurimi interbelicul transilvănean este asociat mecanic școlii maghiare și are în mod strict atîta căutare cîte șanse are de a fi repatriat profitabil, iar în spațiul
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
nu mai puțin de patru albume în Ungaria și unul în Germania, cel din urmă realmente copleșitor. Reflexul imediat al acestor acțiuni, administrate cu un remarcabil profesionalism de către doi galeriști maghiari, este acela că, în relativ scurt timp, cota de piață a pictorului a depășit semnificativ suma de 50 000 euro (de curînd un peisaj timpuriu al lui Mattis Teutsch s-a vîndut la Budapesta cu 75 000 euro), dar și acela că piața românescă s-a golit iremediabil de un
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
că, în relativ scurt timp, cota de piață a pictorului a depășit semnificativ suma de 50 000 euro (de curînd un peisaj timpuriu al lui Mattis Teutsch s-a vîndut la Budapesta cu 75 000 euro), dar și acela că piața românescă s-a golit iremediabil de un fond de lucrări cu totul excepționale. În aceste condiții este inacceptabil să nu receptăm măcar evenimentele culturale, cum ar fi organizarea unei expoziții sau apariția unor cărți, dacă în ceea ce privește administrarea operelor ne-am
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
Constantin Țoiu Parisul - Gavroche, ca nici un alt oraș din lume, își face oficial, râzând, critica socială în piața istorică a Caruselului, când te pregătești să intri în Muzeu, pe unul din stâlpii de fontă dixneuvième siècle scriind pe o pancartă de metal ca pe orice indicator urban de circulație: Policiers partout, Justice nulle part... Polițiști peste tot, Justiție
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
Constantin Țoiu Scriam la început că Sartre... în cafeneaua celebră, din piața Saint Germain des Prés, care, prin uzul filosofiei, căpătă în plus și numele său, împreună cu al celebrei sale consoarte, Simone de Beauvoir, iarna, când era frig și i se punea înăuntru un godin, să se încălzească... scriam că marele autor
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
exemple?” se întreabă retoric dl. Șt. A. Ar cam fi. Mai ales că remarca vine după și înainte de altele din care am putea deduce contrariul și anume că R.L. e adepta dezideratului caragialian, citat de dl. Șt. A., „pupat toți piața endependenți”. Cum logica e, de la o vîrstă încolo, greu de învățat, Cronicarul îl mai invită o dată pe autorul lui Fric să-și scrie romanele pînă la capăt, fiindcă ele nu-i cer decît talent, din care dl. Șt. A. are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Pleșu) din Dilema. Acest tip de convivialitate, de dialog relativizând binele și răul, punând pe plan de egalitate a opțiunii pe neocomuniști cu anticomuniști, la limită pe asupritori și victime (...) continuă o veche și prejudiciabilă tradiție românească de la «Pupat toți piața Endependenți»”. Asta, în timp ce se mimează normalitatea (s.a.), „când de fapt ne aflăm în stare de extremă urgență.” Decepții: Mihai Botez acceptă a fie ambasador la ONU, la sărbătorirea a șaizeci de ani, Eugen Simion primește vizita președintelui Iliescu, de unde: „Scrisoarea
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
se apropie Ziua lui Ceaușescu, unii dintre cei care îl regretă îl invocă tînguios-amenințător, ca pe un sfînt dintr-un calendar cu o singură sărbătoare pe an, la 26 ianuarie. Duminica trecută mă duc să iau pîine de la brutăria din piață. Era și acolo coadă, o biată rîmă în comparație cu șarpele uriaș care ieșea din ușa Loteriei, răsucindu-se de mai multe ori printre tarabe, înainte de a se întinde gros pe zeci de metri din trotuarul bulevardului. La coada la pîine mă
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
talent ajuns la maturitate. În ipostaza de Odiseu modern, poetul întâmpină aici ambianța orașului modern plin de vitalitate, evocă agitația spectaculară a marilor bulevarde pariziene, pătrunde în sălile de sport, în spitale ori în “mucegaiul birourilor”, se încântă de pitorescul pieței de legume până la a dedica, solemn și entuziast și elegiac, câte un imn “ceaiului” și umilului “cartof”, într-o prozodie cu armonii recuperate, evocă somptuos peisaje românești: este, cum îl definește autorul însuși, un imn închinat “veacului mediocrității”, vieții imediate
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
scriptură probabil. Dar, interesant, de un roșu aprins. Ceea ce merge cu doctrina democratică universală de stânga a întregii Creații divine. La Paris, în luna octombrie 2003, de câte trei ori m-am dus la biserica Saint Germain des Prés din piața cu același nume și la Nôtre Dame des Prés de pe bd. Montparnasse, și de patru ori la Luvru, și încă mi se pare că totul nu a fost decât o vâjâială... Textul, prima frază a predicii adresată de sfântul italian
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
pe jumătate politice de transformare a țării în sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în bronz sau cioplită în piatră, marile piețe și alte locuri de interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descoperă alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar pe
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
străduță scurtă din Montparnasse, care se face din Avenue du Maine, paralelă cu Vercingetorix, un maț de uliță, ce a mai rămas după reforma edilitară modernă a cartierului, cu simpatica rue de la Gaité, plină de teatre, la doi pași de piața Edgar Quinet, Odessa, rue de Froidevaux mărginind marele cimitir ce poartă numele cartierului, unde dorm Cioran și Eugen Ionescu; în fine bulevardul Montparnasse, propriu-zis, cu cafenelele lui celebre, una după alta, La Coupole... La Rotonde... Le Dôme... Le Select... unde
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]
-
și colegii de radio e un caz straniu de personaj public căruia îi place să fie recunoscut pe stradă, dar să n-audă de publicitate. Pentru el e mai important să fie salutat de un țăran care vinde legume în Piața Amzei, decît să dea interviuri pentru posturi de televiziune și de radio. Cel puțin așa mi se pare. L-am convins cu mare greutate să participe la o emisiune de radio, ca să vorbim despre “Gaudeamus” și despre cartea care se
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
Airbus-uri (vă mai amintiți de Balotești? Dar de catastrofa de la Orly, evitată în ultima clipă? Dar de problemele avute cu aceste aparate de mai toate companiile importante de pe glob?) Dacă tot s-a decis prezidentul să dea lovitura pe piața aviaticii, trebuia să se „înfigă” direct la Concorde-urile ce odihnesc prin hangarele pariziene. Oricum, le-ar fi luat mai ieftin. Iar ca imagine — mineriadele de pe prima pagină a presei internaționale ar fi fost floare la ureche pe lângă laudele încasate
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Constantin Țoiu Cafenelei celebre din piața Saint Germain des Prés, Les deux magots, - unul din meterezele metafizice ale lui Sartre, - numele pe românește, i l-a dat pe ziua de 28 oct., curent, cu un puseu inspirat criticul Mircea Iorgulescu stabilit la Paris mai demult, invitându
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]