1,055 matches
-
pasajul interpretativ, și nimeni nu se îndoia că prăbușirile ei erau un semn al virtuozității artistice. Astăzi, un ochi avizat ar ghici în spatele amețelilor secerătoare o suită de jucate șarje isterice, chip de manifestare a unui sindrom hipertiroidian pe care pianista îl lăsa să iasă la iveală nu doar sub forma crizelor de leșin, dar și sub forma stării fantasmatice cu care savura, alături de Carmen Sylva, ședințele de dialog cu spiritele morților din încăperile palatului Peleș. Atmosfera ședințelor este surprinsă cu
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
sunt surghiunite în străinătate de un rege convins că "infama bandă" era alcătuită cu precădere din femei. Dar dincolo de uneltirile mai mult sau mai puțin verosimile la care Elena Bibescu va fi participat în privința lui Ferdinand, meritul cel mare al pianistei e legat de lansarea lui George Enescu în fața publicului parizian, episod subliniat cu pregnanță de C. D. Zeletin: "La o largă cuprindere a vieții unui om, descoperim existența unui moment de apogeu căruia îi pătrundem sau nu semnificația. E posibil
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
crească lăstarul înflorit al clipei unice de care vorbim. Pentru principesa Bibescu, această clipă este debutul componistic al lui George Enescu, la Paris, în 1898, cu Poema română." (p. 15). Din păcate, memoria posterității s-a dovedit ingrată cu numele pianistei. Elena Bibescu a fost uitată aproape de tot, la ștergerea amintirii sale contribuind și amănuntul vitreg că de pe urma ei nu a rămas nici o înregistrare: "Nu există discuri cu interpretările ei. Pornind de la părerea de rău că arta nu i-a rămas
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
și cioburi - din publicistica franceză și română a vremii, din corespondența Elenei Bibescu, din fotografii găsite după decenii de căutare și din descifrarea unor epitafe descoperite în cimiterele Franței - cum a putut să refacă atmosfera unei epoci și viața unei pianiste. "Odată devenită principesă Bibescu și fixată la Paris, fiica lui Manolache Kostaki Epureanu se producea rar în concertele publice care se bucură de abundența cronicarilor. Concertele ei aveau loc, din motive lesne de înțeles, în propriul salon artistic sau în
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
Dumitru Avakian Poate reveni, oare, spiriul clasicismului în contemporaneitate? în anume cazuri. L-am regăsit firesc, temeinic instalat în conduita de acțiune a muzicienilor celor două orchestre ale Radiodifuziunii publice, formații conduse de dirijorul Horia Andreescu, cu parti-ci-parea solistică a pianistei Mihaela Ursuleasa. Am audiat creații importante plămădite în prag de secol, înainte și în primul deceniu de după anul 1800, creații semnate de Mozart, de Beethoven, mai apoi de Schubert, simfonii și muzică cu caracter concertant...; lucrări ce ne-au fost
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
are loc în aer liber, în fața Primăriei, în prima decadă a lunii mai. Țara noastră participă pentru a patra oară în cadrul acestei importante gale a tinerilor muzicieni europeni. Cu doi ani în urmă din partea României a fost desemnată să participe pianista Alina Bercu din Brașov, iar în anii anteriori selecția națională s-a oprit asupra violoncelistului Octavian Lup din Cluj și asupra violonistului Cristian Fătu din București. Este o importantă rampă internațională de lansare în circuitul de semnificație al vieții muzicale
Tinerii muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8711_a_10036]
-
Harford, Georgetown, inclusiv la Washington, în saloanele reședinței Ambasadei României. Am în vedere concertele camerale coordonate de prof. Olga Szel, și susținute cu participarea soliștilor de vârf ai clasei de pian a domniei sale, a tinerilor profesori, violonista Raluca Stratulat și pianista Adriana Toacsen. în Franța, în cadrul manifestărilor festivaliere locale, de un succes cu totul deosebit s-au bucurat lucrările din repertoriul românesc, cea de a 2-a Rapsodie de George Enescu, prelucrările folclorice susținute la nai de Ana Maria Drăgoi. în
Tinerii muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8711_a_10036]
-
Toacsen. în Franța, în cadrul manifestărilor festivaliere locale, de un succes cu totul deosebit s-au bucurat lucrările din repertoriul românesc, cea de a 2-a Rapsodie de George Enescu, prelucrările folclorice susținute la nai de Ana Maria Drăgoi. în Statele Unite, pianista Sânziana Mircea, abia admisă în clasele liceale, și pianistul Paul Cartianu, cu totul recent absolvent al Liceului "George Enescu", actualmente student al Facultății de Muzică a Universității din California, au adus bucurie unui entuziast public. Iar imprimările "live", din concert
Tinerii muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8711_a_10036]
-
gata. Mă, zice, nu pleci până nu terminăm... Gata, domne, sânt om de cuvânt, n-o să te las în pană dacă am promis. Cât să fi lucrat noi? Vreun ceas, două? Și cine intră pe ușa deschisă a garajului? Fata, pianista, dom' profesor! Că nu vă deranjez, zice, stau și eu și mă uit... Vă dați seama, ea venise din proprie inițiativă, n-avea întîlnire cu Petrache. Și se așează pe o bancă de lemn de lângă perete și începe să schimbe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
au trecut anii și tot n-a uitat... Că ce-a fost cu chestia aia din garaj! E! cîrnați! Prinde acuma orbul după cincisprezece ani și scoate-i ochii! Dar tot nu uită!" "Și ce-ai făcut pe urmă cu pianista?" "Pianista? M-a secat, dom' profesor! După trei-patru luni mă făcusem galben ca turta de ceară. Și eram și eu băiat tânăr, nici nu împlinisem treizeci de ani. Ce simțiți dumneavoastră după ce beți un pahar de apă? strigă deodată Vintilă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trecut anii și tot n-a uitat... Că ce-a fost cu chestia aia din garaj! E! cîrnați! Prinde acuma orbul după cincisprezece ani și scoate-i ochii! Dar tot nu uită!" "Și ce-ai făcut pe urmă cu pianista?" "Pianista? M-a secat, dom' profesor! După trei-patru luni mă făcusem galben ca turta de ceară. Și eram și eu băiat tânăr, nici nu împlinisem treizeci de ani. Ce simțiți dumneavoastră după ce beți un pahar de apă? strigă deodată Vintilă la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se ascundea în munți, iar răii erau marcați fizic, grași sau uscați, urâți, privind tot timpul chiorâș, pentru a fi identificați cu precizie de spectator, în Vultur 101, pentru prima dată, dușmanul se ascunde perfid sub chipul unei superbe domnișoare pianiste, pur tând frumosul nume Laura. Pianistă, firește, ocupație „burgheză”, dubioasă, exclus să fi fost, de pildă, sudoriță. Ea îi plasează pilotului Andrei Timuș, după ce îl seduce, o minicameră de filmat ascunsă într- o amuletă. Regăsim în Vultur 101, ca și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
erau marcați fizic, grași sau uscați, urâți, privind tot timpul chiorâș, pentru a fi identificați cu precizie de spectator, în Vultur 101, pentru prima dată, dușmanul se ascunde perfid sub chipul unei superbe domnișoare pianiste, pur tând frumosul nume Laura. Pianistă, firește, ocupație „burgheză”, dubioasă, exclus să fi fost, de pildă, sudoriță. Ea îi plasează pilotului Andrei Timuș, după ce îl seduce, o minicameră de filmat ascunsă într- o amuletă. Regăsim în Vultur 101, ca și în Pe răspunderea mea, o Românie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
octombrie 1881, în „Casa Doctorului”, lângă Grădina Mihai Bravu. Tatăl său a fost profesor de matematică, iar apoi directorul Școlii Superioare din Craiova, actualul Colegiu Carol I. Mama sa, Ana, de origine alsaciană, era o iubitoare de muzică și o pianistă desăvârșită. De la părinți, de la familie, a moștenit talentul pentru muzică, matematică, inginerie. Bunicul din partea mamei a fost inginer. A urmat Școala Primară Obedeanu. Se povestește că în acea perioadă a construit un telefon cu ajutorul căruia comunica din dormitor cu mama
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
facă așteptatele concerte de Anul Nou și e o plăcere pentru mine să-i pronunț numele, întrucât el rămâne o personalitate, un mare dirijor, care lucrează și se înțelege foarte bine cu orchestra. Imediat după Anul Nou vom avea o pianistă din Franța, care va interpreta Concertul de Rahmaninov, un dirijor francez și tot așa. Stagiunea noastră, în general, este punctată cu muzicieni nu numai români, ci și din toate colțurile lumii, pentru că și noi facem parte din acest circuit european
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
facă așteptatele concerte de Anul Nou și e o plăcere pentru mine să-i pronunț numele, întrucât el rămâne o personalitate, un mare dirijor, care lucrează și se înțelege foarte bine cu orchestra. Imediat după Anul Nou vom avea o pianistă din Franța, care va interpreta Concertul de Rahmaninov, un dirijor francez și tot așa. Stagiunea noastră, în general, este punctată cu muzicieni nu numai români, ci și din toate colțurile lumii, pentru că și noi facem parte din acest circuit european
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
prieten credincios și tovarăș, otrăvită la 27 iunie 1899, la vârsta de 15 ani; Jumbo Perceval (terrier) micul prieten cu adevărat iubitor și de ajutor. 3 septembrie 1887 - ucis la 24 iulie 1904. Niciodată nu va fi uitat. (engl.) 62 Pianistă canadiană, interpretă de jazz. 63 Du-mă pe lună... lasă-mă să mă joc printre stele... lasă-mă să văd cum e primăvara pe Jupiter sau Marte... cu alte cuvinte... ține-mă de mână... umple-mi inima cu cântec și
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
publicate, greșeam prin omisiune. Am primit de la Claves, ultimul disc Haskil și am avut un soi de revelație. Un disc apărut cu întârziere din cauza exigențelor copyright-ului, dar care nu ar trebui să lipsească din nici o colecție sau discografie a pianistei noastre. Din nou două concerte mozartiene, cel de-al 19-lea în fa major, KV 459 și al 24-lea în do minor, KV 491. Ambele au fost înregistrate perfect de radioul elvețian romand, în concerte ale Orchestrei de Cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Clara Haskil, orchestra este practic impecabilă. Concertul Nr. 19 exista deja pe disc în cinci înregistrări, din care cel puțin două absolut pasionante, cu Schuricht și Ferenc Fricsay. Numărul 24 există și el, cum o amintește în livretul discului exegetul pianistei, Jerôme Spycket, în nu mai puțin de șase versiuni (dirijat de Cluytens, Karajan, Munch, Hindemith, Klemperer și Markevitch). Dar câtă serenitate aici, în intepretarea Clarei Haskil! O serenitate, insistă Spycket pe bună dreptate, „pe care arareori o găsești într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Toți merită ascultați și m-am convins urmărind concertul de deschidere al festivalului, retransmis - bună idee! - de TVR Internațional. Cum mai toți sunt tineri și nu au semnat contracte de exclusivitate cu o casă de discuri, poate exceptând-o pe pianista Luisa Borac, este ocazia ideală ca festivalul să-și inaugureze propria producție de discuri și, de ce nu, de DVD-uri. Așa cum a făcut-o și Festivalul Primăverii de la Praga, pentru a da un singur exemplu din estul european. Marea majoritate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
vinul". N-am corespondat cu nici unul, că nu se putea! C.S -Alte amintiri de la Consulat? G.B Era acolo un atașat de presă, Aurel Decei, cunoștea araba, turca, engleza, franceza etc., era tare deștept. Soția lui era o mare pianistă. Au plecat la Paris și acolo au dispărut în 1956. C.S La New York, ați cunoscut români? G.B O mulțime. Și pe Vișoianu, care s-a însurat cu fosta soție a lui Negulescu, consulul general de la Istanbul. Băiatul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ca locotenent, se transferă în 1904 la Fălticeni, tot ca șef al muzicii militare. Este aici sufletul unei formații de muzică de cameră, care dădea concerte mult gustate în casa lui Artur Gorovei, a cărui soție, Elena,era o bună pianistă. La vioară cânta și fiica lui Pursch, poeta Doina Bucur, care a urmat Conservatorul din Leipzig, la clasa de vioară a lui Hans Sitt. Oscar Pursch organizează și o orchestră militară, care cânta marțea în pavilionul de la Grădina Publică. Era
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
I. Ghica (1847-1911), diplomat, cu studii la Paris. A intrat în diplomație în 1874, ca secretar al agenției diplomatice române de la Constantinopol. Mai târziu va deveni ministru plenipotențiar al României la Berlin (1888), apoi la Paris (1896). Elena Teodorini (1857-1925), pianistă și cântăreață de operă originară din Craiova, cu studii la Conservatorul din Milano. Mai târziu (1900), după o carieră muzicală internațională, avea să devină profesoară de canto. Alexandru Orescu (1817-1894), arhitect cu studii la Berlin, Paris și München. Din 1864
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
facă așteptatele concerte de Anul Nou și e o plăcere pentru mine să-i pronunț numele, întrucât el rămâne o personalitate, un mare dirijor, care lucrează și se înțelege foarte bine cu orchestra. Imediat după Anul Nou vom avea o pianistă din Franța, care va interpreta Concertul de Rahmaninov, un dirijor francez și tot așa. Stagiunea noastră, în general, este punctată cu muzicieni nu numai români, ci și din toate colțurile lumii, pentru că și noi facem parte din acest circuit european
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei pentatonice introductive, ci și prezența frecventelor cadențe plagale ce delimitează frazele, impregnând discursului un deliberat caracter arhaic. Memoriile pianistei Marguerite Long ne dezvăluie stimulul olfactiv ce provocase imaginația compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]