48,335 matches
-
vehement, care te înfioară: „Salvați țara de la pieire”, nesfiindu-se să-i îndemne pe români: „Răsună codrii de aramă / Români, puneți mâna pe armă!” În tonul său vehement împotriva acestora, se strecoară amarul unor dezamăgiri crunte, repetate, constatate pe propria piele. Poetul nu poate să rămână indiferent când țara-i „plină de tăceri”; când „Din strună turnători cuvântă”, când „Pământul țării e vândit / copiilor lui Belzebut”, când țara e-n haos și sunt pângărite lucrurile cele mai sfinte. Atitudinea lui civică
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului De multe ori,mă pierd..în rătăciri de-o clipă, Zăresc,lumini și umbre,misterioase uși, Crâmpeie de lumină,frânturi dintr-o aripă, Toți îngerii au aripi,deci poate-i o ispită, Sau lupi in piei de oaie,mă urmăresc ascunși? În întuneric iată,văd limbi de foc tăcute, Si râs și plâns se-aude de dup-un paravan! Și nu-mi răspund de parcă..li-s gurile cusute, Mă tem s-aud răspunsul,mai bine rămân
ÎNTRE DOUĂ LUMI..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380775_a_382104]
-
străbun”, Editura ... II. UN ATEU CATRE DIAVOLI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. Un ateu către diavoli Voi, diavoli ai democrației Setoși de sânge și războaie Ne-ați impus drumul pribegiei Voi, lupilor în piei de oaie! Voi, diavolii democrației Impusă prin glonț și otravă Credința-n lumea veșniciei E crima voastră cea ma gravă Voi, diavoli ai globalizării ... Citește mai mult Un ateu către diavoliVoi, diavoli ai democrațieiSetoși de sânge și războaieNe-ați impus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
democrației Impusă prin glonț și otravă Credința-n lumea veșniciei E crima voastră cea ma gravă Voi, diavoli ai globalizării ... Citește mai mult Un ateu către diavoliVoi, diavoli ai democrațieiSetoși de sânge și războaieNe-ați impus drumul pribegieiVoi, lupilor în piei de oaie!Voi, diavolii democrațieiImpusă prin glonț și otravăCredința-n lumea veșnicieiE crima voastră cea ma gravăVoi, diavoli ai globalizării... III. UN ROMAN CATRE POPOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Un român către
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
înțelegând importanța uriașei lucrări. Drept urmare, așa cum ne-a informat ziarista Antonia Bodea, la data de 23 ianuarie, a avut loc lansarea monumentalului volum în versuri, VECHIUL TESTAMENT, apărută sub egida Asociației Cultural Creștin-umanitare "Ars Vivat", Ediție Princeps 2013, legată în piele și inscripționată cu foiță de aur. La timp a venit și ajutorul Asociației Cluj The Day care, împreună cu Liga Scriitorilor Români a sprijinit tipărirea și punerea în circulație a acestei unice cărți. Și nu a fost o afirmație în vânt
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
să se poată răzbuna. Roși de neputință și sufocați de invidie, luptă din răsputeri să se scuture de asemenea năpăstuiri și atunci, debusolați cum le este plămada, sar în extrema cealaltă, pun pe ei vopselele stridente ale teribilismului, umflu-și pielea ca un balon gata să plezneacă. Se socotesc polieficienți din ce în ce mai strident, pe măsură ce clocotul interior arde tot mai puternic. Pun stapânire pe ei orgolii nemăsurate și o clocotitoare lăcomie. Singura fereastră prin care mai respiră este ura, fără ea s-ar
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
renarca ea. Alții luptă pentru îmbogățire folosind toate căile necinstite, inclusiv forța fizică, înșelându-și semenii în fel și chip, chiar și rude apropiate, frați, uneori părinți, fără să aibă nici cea mai mică tresărire de cuget. Pe propria-mi piele am simțit de câteva ori forța fizică și chiar amenințarea cu moartea a unei persoane, un oarecare Mitică al Bucureștiului zilelor noastre, deși rudă apropiată. Tip de om capabil să treacă și peste cadavre, mai ales că era împins pe la
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
care din bun senin, îndemnat și el de soție, imi spunea pe față, lăudându-se, că prin abilitate lui ingeniosă, el mă poate escroca târându-mă prin tribunale. Presupun că a renunțat fiindcă îl pusese la încercare un cancer pe piele. Și galeria viclenilor mi se perindă prin fața ochilor fără să am posibilitatea să închei lista. E o situație în care se află tot omul viețuitor pe acest pământ, căci Domnul ne-a lăsat diferiți. Trebuie să acceptăm cu înțelegere, adevărul
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
Aderca face, pe cît poate, ordine în concepte. Întîmpinările lui, cu deosebire cea adresată lui Lovinescu, merită parcurse ca documente ale unei vremi cînd adversarii (de păreri) se citeau și aveau gentilețea sau, poate, onestitatea, de-a se pune în pielea (scărmănată...) a inamicului literar, fie și ca să dea mai multă suculență ironiei. Oricum, între a da citate la întîmplare - sau nu... - și a avea răbdarea să tragi o idee dintr-o carte și o poziție dintr-o operă, pe care
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
sac de drum și mă coborâi iute în uliță. Când colo, ce să văd? In loc de malpost sau de diligență, o cutioară plină de fân, pe patru roți de lemn cu spițele stricate. Patru cai mici, numai oasele și pielea, pe care erau săpate urme adânci de bici și un om sălbatic, bărbos, zdrențăros și înarmat cu un harapnic lung de un stânjen! Acesta era echipajul meu! Rămăsei încremenit la o așa de ciudată priveliște, dar consulul ce se coborâse
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
separatiștii violenți nu sunt decât o minoritate în ”minoritatea” musulmană de 8,4 milioane uyghurs din China. Ca o curiozitate - am văzut in Kunming fete cu fețele acoperite, dar cu mini -fustițe, pantofi cu tocuri inalte si ciorapi strânși pe piele, de li se vedea mai totul... Așa este moda. Nu le-am întrebat din ce minoritate musulmană faceau parte - dar erau frumoase și foarte atrăgătoare. Se poate deduce că Islamul nu este la fel de strict în reguli la toate minoritățile musulmane
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Sorin Antohi, atunci cînd a apărut în Cotidianul și în 22. I s-a părut o mărturisire cam tîrzie (,acum, că i-au luat foc pantalonii", spunea cineva), dar, nu-i așa, mai bine mai tîrziu decît niciodată (,numai în pielea lui să nu fii", spunea altcineva). Cronicarul se aștepta însă ca o dramă atît de puternică, un asemenea conflict cu sine însuși să-l facă pe S.A. să scrie mai firesc, fără ticurile de belfer de tip egoistoria și altele
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
degrabă spre poezia optzecistă decât spre cea milenaristă de care aparține, biologic, autoarea. "tu ai spus: Ťar fi trebuit să mor în flăcăriť/ eu spun: Ťtextul e un incendiu din care fugť,/ dar mă obligi să pricesc ultimul strat de/ piele solzoasă născut într-o noapte din/ molfăiala pieilor tale agonice, nelepădate". Un alt tip de plecare este visul. Pășind în vis, omul părăsește lumea reală, un întreg univers se deschide în fața lui, o altă viață poate să înceapă. Visul nu
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
de care aparține, biologic, autoarea. "tu ai spus: Ťar fi trebuit să mor în flăcăriť/ eu spun: Ťtextul e un incendiu din care fugť,/ dar mă obligi să pricesc ultimul strat de/ piele solzoasă născut într-o noapte din/ molfăiala pieilor tale agonice, nelepădate". Un alt tip de plecare este visul. Pășind în vis, omul părăsește lumea reală, un întreg univers se deschide în fața lui, o altă viață poate să înceapă. Visul nu presupune neapărat somn. Poate fi vorba de un
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
cu gândul într-un spațiu fictiv: "și acum evadare spectaculoasă/ prin ușa placentă din/ camera mea merg în portul/ Balcanbalta. colțul de elefant al lunii/ spintecă drumul în urmă se aud/ lăutarii, înainte oamenii fug mereu spre/ bărcile de salvare. pielea nopții are miros de/ pâine arsă și de s(o)are. hamalii cară mâncarea/ învelită în foi de roman ascultând/ povestea ochilor frumoși ai nevestei,/ a ochilor dracului din sticla de băutură". Poezia Roxanei Sicoe-Tirea este precum imaginile formate într-
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
acei incurabili vicioși, paria ai societății ce înaintează în formație strânsă spre țarcurile unde-și vor sfârși zilele între nori de fum și maldăre de mucuri, tușind, expectorând... Un patron care refuză angajarea unui petent pe motive de culoare a pielii sau anumite preferințe sexuale este numaidecât sancționat, rușinea prin care trece îl va urmări toată viața, va pierde licența odată cu obrazul. Dar dacă un fumător se prezintă, fie și părinte de cinci copii înfometați, patronul e liber să-i arate
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
a doua condiție se impune în clipa în care cea dintîi nu poate fi îndeplinită. Cînd nici o experiență nu te poate apropia de reprezentările autorului nu-ți rămîne decît să te apropii tu de el prin empatie. Te pui în pielea lui și încerci să vezi lumea cu ochii lui, străduindu-te să-ți închipui cum ai reacționa tu dacă ai fi pus în aceleași situații. Și astfel, empatia este singura cale prin care poți ajunge la un om a cărui
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
a plecat? Îl Întrebă milițianul cu o voce ce trăda nerăbdare și profesionalism. - Desigur, chiar eu am ajutat-o să-și Înghesuie toate lucrurile, În valiza neagră pe care abia am reușit s-o Închid. Plutonierul scoase din servieta de piele pe care o ținea pe genunchi, un șirag de mărgele rupt, un batic negru cu trandafiri presărați Într-un chenar albăstrui, ce-și estompau stridențele coloristice În savante asocieri vegetale armonizându-se estetic Într-un cadru sobru și elegant. Bătrânul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în fine, se adaugă, pătrunzător și leonin, Domul. Senzația este uluitoare: e ca și când ai sta pe vârful muntelui și ai privi în zare, de pe acoperișul lumii. Sunetele se zbat în jurul tău, se combină șoptindu-ți la ureche, intrându-ți în piele și făcându-te, la propriu, să vibrezi cu ele, până ce devii tu însuți clopot, cu inima pe post de limbă. După un an de stat acolo, am reușit să aflu și locul de unde se poate auzi cel mai bine și
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
sau când pleci la mare cu un bun prieten// ar trebui să golesc dulapurile/ și să-ți arunc hainele sau să le vând sau să le dau foc/ în mijlocul curții/ după zece ani te strecori afară/ cu o valiză din piele și o sumedenie de parfumuri/ respirația copilului pe care-l doream încă mai aburește/ geamurile dormitorului/ o vreme ți-a crescut burta cât dumnezeu". Problema lui T.S. Khasis este că el strânge prea rar - și la figurat vorbind - pumnul în
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
o iubită infidelă, un bunic muribund; și totuși, climatul creat este de loc-unde-nu-se-întâmplă-nimic. Volumul apare ca un recipient de prozaism, un lighean cu apă stătută în care, rareori, autorul picură cu pipeta câte un strop de poezie: "ți se dezlipește pielea de pe palme/ unghiul bărbiei față de piept/ se-nchide/ săptămână de săptămână cu un grad"; "când am recitit poemul cu sconcși al lui lowell/ mi-am amintit că prima noapte în care am descoperit/ că sunt singur/ s-a petrecut într-
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
interzice acum să vorbesc. Îmi este interzis să vorbesc oricui din afara apartamentului meu. La Vincennes și la Bastilia mi-a fost luat vântul. Timp de zece ani, zece luni și șase zile nu am simțit nici măcar o dată suflarea vântului pe piele. Nu știau că îl iubesc la nebunie, alfel mi-ar fi luat și cuvântul. Mistralul care dă cerului acest albastru intens și orgolios, cu, cât vezi cu ochii, albul măslinilor ca un sex de femeie stropit cu spermă, mistralul zguduind
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
ale universului concentraționar (Aiud, Jilava, Sighet și toate celelalte) ori la exterminările opozanților (cazul Gheorghe Ursu, rămas până în clipa de față o pată rușinoasă pe obrazul justiției românești), toate acestea riscă să estompeze desenul mare. Am simțit pe propria mea piele reacțiile pline de ură când am scris un articol despre responsabilitatea morală a indivizilor aflați decenii în șir în slujba ideologiei criminal-comuniste. Exemplul lui Ion Ianoși era doar unul din numeroasele aflate la îndemână. Ce m-a determinat să scriu
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
stiluri. De la tuluri care se desfiră și se-adună, trase-strînse de potriviri de sunete, la plușuri epice, pe care te lungești de plăcerea unei istorii poetice a poeziei, de la beauté avant toute chose, și la petice de catifea sau de piele, portrete concentrate, țepene, deși stofa lor e vorba. De toate găsești, în mica prăvalie de antichități din familie, "cînd o ușă/ deschide-se ca o copertă." Cartea, ilustrată de autor, mai puțin un crochiu al Miei Foarță și două desene
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
foarte lină, îi provoacă o senzație plăcută în membre și își simte spatele și picioarele neobișnuit de puternice. Stă lângă pat, gol - întotdeauna doarme gol - rămâne acolo cât e de mare, aude respirația regulată a soției lui și simte pe piele aerul rece din dormitor. Și asta e o senzație plăcută. Ceasul de la capul patului arată 3.40. Habar n-are de ce s-a dat jos din pat: nu trebuie să se ducă la baie, nu e tulburat din cauza vreunui vis
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]