1,228 matches
-
de lemn: pieptănați-vă de la frunte către creștet și apoi până la ceafă, de 20 de ori pe minut. Puteți mări treptat viteza. Faceți mișcările de pieptănare regulat și apăsând ferm, dar nu atât de tare încât să vă răniți pielea. Pieptănați-vă câte 5 minute, de trei ori pe zi, timp de o lună. Procedura este indicată în cazul durerii primei ramuri a nervului. Picurați în nas suc de ridiche: puneți în storcător ridichi roșii și faceți suc. Culcați-vă pe
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de întreținere a sănătății, consistând mai ales în mișcări corporale, s-au perpetuat încă din timpul dinastiei Ming (1368 1644). Aceste metode, blânde, simple și ușoare de învățat sunt potrivite îndeosebi persoanelor în vârstă: Pieptănarea la intervale dese de timp. Pieptănați-vă de 60 de ori; între 3 și cinci ședințe pe zi. Exercițiul deblochează meridianele capului, previne calviția și caniția precoce. Frecarea frecventă a feței. Frecați și tapotați blând fața timp de 1-2 minute, de 2 sau 3 ori pe
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
tîrziu? Mina: Nu, nu știu... Poate că ar fi trebuit să plecăm mi devreme. Vera: Ștefan putea să plece și mai devreme, dar a crezi că avem destul timp. Mina: De fapt, avem destul timp.(Ilie își pune haina, se piaptănă, își pune banii în buzunar, fredonînd, Mina îl aude și se simte jenată) Ilie! Ilie: (din dormitor) Da, vin imediat. (după o mică pauză, continuă să fredoneze) Mina: (furioasă, intră în dormitor) Ilie! Ce naiba te apucat? Ilie: Ce să m-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iau cîte un pumn de pastile și tot nu se lipește somnul de mine? Nu știi! El 1: (sincer) Îmi pare rău... Ea 2: I-auzi! Îi pare rău! Dacă ți-ar părea rău, ai observa că nici să mă pieptăn nu-mi mai vine știi de cînd nu n-am mai coafat? -, că stau hainele pe mine pe un băț, că nici la servici nu-mi vine să mă duc și nici nu mă mai duc, mi-am luat concediu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nici o emoție... nici un gînd mai nou... Octav: Plafonarea... Groparul: Da... La dezhumări e cu totul altceva... e mai multă seriozitate... fără lacrimi, fără disperări... doar încremenire... Octav:...Destul de distractiv... Groparul: Domnule, cînd îl îngropi, "cumințelul" încă mai arată a om... pieptănat... cu cravată... și din cauza asta se mai speră... poate că... Domnule, numai speranța naște disperare... Asta e clar. Octav:...Și cum nu se poate fără speranță... nu se poate fără disperări... Groparul: Cînd dai peste oasele alea... atât de singure
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus-o / Și-au întins-o / Și-au pus douăsprezece fete / Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat-o / Și-o periat-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi îi stă înainte o călătorie lungă. Cînd se strică ceva, se duce cineva de acasă. Cînd cucoșul se suie pe poartă și cîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui Sf. Petru să le rînduiască pradă. Se crede că lupul are trei peri de drac pe cap, de aceea e fioros. Toți lupii bătrîni mor căpchieți*. Pădurea fiind a fiarelor sălbatece, urmează că la Sf. Andrei femeile nu se piaptănă. Poporul crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dupăolaltă îi va muri bărbatul. Femeile să nu umble cu coadele despletite, căci trag a moarte pentru bărbații lor. Dacă își spală o femeie măritată capul vinerea, apoi se crede că-i va muri bărbatul. Soțul unui mort nu se piaptănă o săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păzit de focul cel nestîns. Dacă se așază mortul cu capul spre ușă, tot neamul i se topește. în perna care se pune sub capul unui mort se pun săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s-a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac cu care să coase. Paiele pe care a fost mortul la spălare se aruncă noaptea pe rîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînă ceva, apoi să nu lovească cu acel lucru înaintea sa, ci înapoi, și se mîntuie de năluca cea rea. Năpastă După ce s-a spălat, nu se șterge cu mîneca cămeșii, cre zînd că apoi ar fi năpăstuit. Nu se piaptănă marțea, crezînd că la din contra, ar fi năpăstuit. Năpîrcă Leac de năpîrcă* nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că dacă a furat cineva un pieptene și moare, apoi ies pe dîn sul o mulțime de păduchi. Pierdere Dacă-ți pare rău de-un lucru pierdut, nu l mai găsești. Cînd pierzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mesaj subversiv există și în Țara părinților, unde " Se ajunge, întotdeauna, târziu,/ Numai când totu-i pustiu,/ Și doar în lumina de lună/ Se mai strâng împreună,/ Sub tăiații castani,/Umbre de tați condamnați/ Și mame de treizeci de ani/ Pieptănând/ Fete cu plete/ Până-n pământ."// (Țara părinților), făcându-se aluzie la persistența ideologiei răufăcătoare, asupra mai multor generații supuse laolaltă aceleiași soarte: Am obosit să mă nasc din idee,/ Am obosit să nu mor -/ Mi-am ales o frunză,/ Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ultimul meu fiu și nu vroiam să las prin bâlciul vieții statui ecvestre pentru mai târziu. cântau prin aer păsări de-ntuneric și n-ai crezut și ai aprins făclia. tot cerul s-a deschis și-n Luna nudă se pieptăna cu zori - Sfânta Maria. parcă-ncepeau măceluri mondiale. prin găurile negre - vârcolacii zvârleau cu laser către rațiune și se temeau și regii și argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
pozitive ar fi folosirea păpușii ca mijloc educațional. Astfel, într-un articol publicat în Saturday Evening Post în 1964, este citată creatoarea Ruth Handler, care susține că părinții sunt recunoscători păpușii pentru că: ,,Înainte nu-și puteau convinge fetele să se pieptene să se îmbrace cu altceva decât în jeans, să se spele bine pe față și pe păr. Aici intervine Barbie. Barbie are părul și fața curate, se îmbracă la modă și poartă mănuși și pantofi asortați 128". Chiar dacă am împărtăși
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
acestui discurs războiul din Europa nu se terminase încă, punctul final punându-i-se abia la 9 mai 1945. Oricum, intensa activitate comunistă de atunci se înscria perfect în celebra zicală cu țara care arde și cu baba care-și piaptănă lațele rare, nespălate și pline de păduchi, care pe atunci erau buni amici cu românul de rând. Procesul verbal din care am citat, mai consemnează și spicuiri din programul artistic ce a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
meargă În sat la popa să le citească. Așa era pe atunci, la Începutul veacului trecut. Mama mea, care-i fusese elevă, și-l aducea aminte ca fiind un om nu prea mare de stat dar bine făcut. Purta părul pieptănat În cărare, avea ochii albaștri și privirea blândă. Se mânia foarte rar, dar când se Întâmpla, Îi dispărea de pe chip orice urmă de zâmbet. Fața, mereu rasă proaspăt, Începuse să-i fie brăzdată de două cute, iar la tâmple Îi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pagini de fericire socialistă: 1 mai, "ziua de luptă revoluționară pentru împlinirea idealurilor supreme ale poporului", este salutată cu readucerea în atenție a unor fotografii de adolescență ale lui Nicolae și Elena, prezentați din față. El are părul negru, îngrijit pieptănat peste cap, sprâncenele groase, buzele bine conturate, ea, puțin tristă, cu nasul subțire, poartă o rochie cu guler rotund cu margine de culoare închisă... Epoca e salutată "ca epoca Nicolae Ceaușescu, epocă de mărețe realizări socialiste". Urmează 23 august, comemorarea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în clerul român dacă nu are talie și figură frumoase; regula spune că preotul trebuie să impună respect și simpatie prin atitudinea sa. Toți au părul și barba lungă; părul, despărțit în două părți egale, e răsucit pe umeri; barba, pieptănată cu grijă, se împarte la fel pe bărbie; scopul acestei toalete este de a se apropia de tipul reprezentat de capul lui Hristos. Ținutei preoților români nu-i lipsește demnitatea; mersul lor e încet și grav, privirea melancolică trezește interes
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de cocotieri se întind pînă departe în zarea albastră și cețoasă, unde șirurile de munți se înalță ca niște fantasme. Lîngă mine, o coastă de munte gri-violetă, crestată și crenelată, se întinde în sus sub forma unui dinte de fierăstrău, pieptănînd norii albi, ale căror umbre întunecate se întind la întîmplare pe pante, ca și cînd bucăți ciudate de material cenușiu ar fi fost aruncate peste ele la întîmplare. În apropiere, într-o nișă a templului, Buda stă meditînd într-o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
FP ("eu") încearcă să reducă obiectele pe care le vede, care îl impresionează puternic, la dimensiuni cotidiene sau umane. În acest fel, FP ("eu") încearcă, fără îndoială, să integreze obiectul în propriul său domeniu de experiență. Imagini ca "fierăstrău" și "pieptănînd", "bucăți ciudate de material cenușiu" și clișeuri ca "șirurile de munți" susțin acest lucru. "Jacheta albă produsă de găinațul păsărilor" este cel mai clar exemplu. De fapt, imaginea e de asemenea interesantă datorită mecanismului de asociere pe care îl afișează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
stăpâna atelierului. Folosise prilejul pentru a relata ultima convorbire avută la spital cu prietenul lor, Poetul. Vestea o zdruncină imediat : se ridicase, nu-și mai afla locul, muta mereu ceașca de cafea, stingea aprindea stingea țigări, începuse brusc să se pieptene, să se privească în oglindă, să-și îndrepte sprâncenele. În cele din urmă, deși la o oră atât de nepotrivită, ziua abia începea, propuse o plimbare. Încăperea o apăsa, vizibil. Devenise palidă, nu-și stăpânea mișcările aiurite. Ieșiră, dar, poate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]