1,059 matches
-
conștientizare pe un plan superior a esenței religioase a omului. Vechiului interes de cunoaștere a fenomenelor naturale (printre care erau și cele sufletești) i s-a substituit un altul, fundamentat pe o altă ordine rațională, pe cea a credinței cu pietate în existența unui Atotputernic care le hotărăște pe toate, pe cele din natură, dar cu deosebire pe cele ce privesc raporturile dintre oameni. Totul s-a întâmplat în condițiile de eliberare a acestor raporturi de sub stăpânirea pasiunilor primitive trupești, carnale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
colectiv: coabitarea. Apariția camerelor separate de dulapuri și de perdele, culoarele înțesate de mobile și de valize, reșourile din camerele de baie, bucătăriile comune cu alaiul lor de certuri și de uri născute din promiscuitate... La părinții mei din Strada Pietății, casa a fost împărțită între mai multe familii. La înapoierea lor din străinătate, de la începutul anilor ’40, în așteptarea cumpărării unei case, închiriaseră una, de la o doamnă care tocmai o construise, în stilul așa-zis „florentin“ foarte la modă în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu coadă. La ușa de intrare a casei apărea un număr variabil de sonerii meșterite pe măsură ce noii chiriași se instalau. Soneriile astea legate la întâmplare cu tot felul de fire, de către chiriașii statului, au însemnat sfârșitul casei Zamfirescu* din Strada Pietății, așa cum o cunoscusem în vremea celor câțiva ani ai tinereții voioase, scurși între sfârșitul războiului și instaurarea regimului comunist. Faptul că părinții mei n-au apucat să cumpere casă la București, la întoarcerea lor în România, s-a dovedit, mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cimitirul Bellu, în stația de taxiuri, deși n-aveam eu bani de taxi. Acu’ mai era o problemă: majoritatea colegilor mei de pușcărie aflaseră că erau divorțați. Așa că mă întrebam la cine să mă duc. M-am dus în Strada Pietății, la Zamfirești - familia Sandei - și i-am întrebat dacă Sanda mă așteaptă. M-au liniștit și m-au trimis acasă. Primul care mi-a ieșit în față a fost Niculae care mi-a spus: „Știi că plecăm?“ Eu mă gândeam
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
urmă, a luat un teanc de foi de hârtie pe care le-a tot mototolit făcându-le să foșnească și am vorbit printre foșnete, fără să avem mare lucru de spus. Înainte de plecare, ne-am mutat la Zamfirești, în Strada Pietății, și am mai vândut ultimele lucruri ce ne mai rămăseseră. Țin minte că a venit și văduva lui George Călinescu, dar n-a cumpărat nimic. Mitzura Arghezi a cumpărat niște farfurii de Limoges pe care le aveam de la coana Mitza
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
instituțiilor de stat comuniste (tablouri, covoare...), fie a noilor îmbogățiți ai regimului, care-și procurau la prețuri derizorii obiecte deosebite pe care, le plăteau cu banii pe care îi scoteau fără nici un efort din tezaurul statului. Înainte, existase Muntele de Pietate, dar, sub comuniști, prin „Consignația“, acesta devenise o instituție de stat prin care, exprimându ne în termenii epocii, se oficializa deposedarea unei clase sociale de către altă clasă socială. Pentru cei care nu voiau să cedeze statului nouă zecimi din valoarea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Îngrijirea sufletelor cu un mare efort de instruire a fidelilor, de definire a obligațiilor lor religioase care sînt codificate în 1215 la conciliul de la Latran și morale în special în domeniul vieții conjugale și de dezvoltare a unor forme de pietate cum ar fi pelerinajele. Îngrijirea trupurilor prin înmulțirea spitalelor, a ospiciilor (hôtels-Dieu), a azilelor (maisons-Dieu)... Toate acțiunile de asistență sînt în mîinile clericilor. La fel și acțiunile din domeniul învățămîntului, cu înnoirea școlilor catedrale; cele de la Chartres și de la Paris
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de rele, gata să accepte tutela regelui, nu este în măsură să răspundă neliniștilor populației greu încercate. Aceasta este bîntuită de moarte și se observă dezvoltîndu-se o liturghie a morții și o artă funebră, înmulțindu-se capelele și monumentele funerare. Pietatea oscilează între două tendințe: o formă individuală, care duce la misticism, și mari ceremonii comunitare predici, procesiuni, patimi interpretate în piața din fața bisericilor (parvis) care exprimă aspirația la penitență și la mîntuire colectivă. Arta flamboyantă și poemele lui Francois Villon
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republicii pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente în octombrie 1873: fuziunea cu orleaniștii este din nou imposibilă. Legea septenatului, soluție de așteptare, este votată pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de manifestare, creîndu-se astfel, în raport cu regimul natural, un vid, o ruptură calitativă, o fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează tradiția culturii și a pietății ortodoxe"18. Virgil Godeanu publică un text despre viața religioasă în Rusia, în rubrica consacrată La vie religieuse en Russie, în timp ce Victor N. Popescu se oprește, în La vie religieuse en Roumanie, asupra funcționării asociațiilor studenților creștini. Ultima secțiune Notes
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ortodoxă nu a operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
omul bunului are "intimitate cu bunul său dincolo de beneficiul pe care i-l aduce [...] supunere la obiect, respectul a ce e de făcut și bucuria lucrului bine făcut în el însuși [...] aderență și probitate (nu doar corectitudine), într-un cuvânt pietate"40. Complexul de factori care au întârziat întâlnirea dintre societatea românească și capitalism este încă activ, chiar dacă milioanele de români ajunși în contact cu capitalismul occidental produc inovația socială a capitalismului în propria lor societate, asemenea țăranilor români care și-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se va plăti 100 de lei; ast-fel chiar eu nu plătesc mai mult căci este inegal, de vreme ce ei mi'au divizat examenul în mai multe părți, juriul nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
căci este inegal, de vreme ce ei mi'au divizat examenul în mai multe părți, juriul nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s'au petrecut în fața ochilor directorului de degajament, știind directorul prea bine ca având nevoie de a-mi aduce pe nenorocita mea soție la București, unde a și murit; pentru a nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de l'Empereur). Suykens i-a dat banii, dar i-a pus o seama de condiții și anume: pentru 200 de franci împrumutați trebuia să restituie 400, iar ca gaj i-a cerut adeverințele de la o societate, numită Muntele de Pietate, documente ce reprezentau dovadă amanetării unor bijuterii de familie în valoare de 1800 de lei (înțelegerea era valabilă pentru 8-10 zile)39. Zlătescu s-a reîntors la Bruxelles după ce și-a condus soția la București, a susținut ultimul examen de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
revină proprietarului. Petre Zlătescu, impacient, îi scria atunci lui Eugen Mavrodi să i le trimită: 1 / 14 Oct. 1901 Domnule Ministru, Bine voiți vé rog a face să mi se triméță obiectele amanetate de D. Léon Étienne la Mtele de Pietate subt numerile 334 / 26 juin, 164 / 25 juin 1900 rămânând că în câte-va zile să scot cartea de judecată prin care se condamnă Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Suykens, ce s'a făcut? Fiul meu spune că v'a scris din C.L. rugându-vé să achitați ultimul ban, ne fiind posibil alt-fel de și e raportul D. Ministru Belgian în care D. Suykens declară 605 + 7 lei Mtele de Pietate, fie și cât pretinde căci vom angaja un avocat care să dăscurce lucrurile în urmă; deocamdată vé rog trimete-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie, fiind ale minorei Lucia Zlătescu. Relativ la Léon Étienne am hotărârea definitivă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de manifestare, creîndu-se astfel, în raport cu regimul natural, un vid, o ruptură calitativă, o fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și sufletul va apărea în fața lui Dumnezeu, așa cum este, în toată realitatea lui. Atunci se va vedea câtă vanitate s-a ascuns sub masca unui țel aparent bun, câtă ură și răutate sub o blândețe falsă, câtă necredință sub masca pietății, câtă destrăbălare sub masca cumințeniei. Rugăciunea adevărată ne va ajuta în fața judecății lui Dumnezeu, care va face dreptate pentru toți. Prin rugăciune, trezim glasul conștiinței noastre proprii și noi trebuie să o ascultăm, când vrea să ne vorbească în ceasurile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înainte în fiecare biserică. În acest context de spaimă profundă este de înțeles dezvoltarea cultului Fecioarei, Mamă milostivă, stăruind pe lîngă l'iul său pentru mîntuirea sufletelor păcătoase. Dar imaginea care acum o reprezintă cel mai frecvent este cea a Pietății, a mamei îndurerate, aplecată peste cadavrul înțepenit al Fiului ei. Cultul sfinților devine și el un cult al mediatorilor, a căror bunăvoință trebuie stimulată prin daruri sau printr-o cucernicie deosebită. Arta și literatura sînt reprezentative pentru acest cult al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
poate salva sau distruge oamenii, iar intervenția Bisericii nu este de nici un ajutor; Scrierile sfinte sînt singura sursă de credință și fiecare om poate să le înțeleagă prin propria sa gîndire; cultul Sfintei Fecioare, a sfinților, pelerinajele sînt forme de pietate inutile și condamnabile. La început, protejat de justiția ecleziastică prin bunăvoința regală, Wyclif pierde acest sprijin cînd, în 1381, el susține revolta țăranilor condusă de Wat Tyler. Ideile sale, condamnate de un sinod englez (1382) pătrund în conștiințele oamenilor. Acestea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se întâlneau de două ori pe an: de Rusalii și pe 29 septembrie, de sărbătoarea Sfântului Mihail Arhanghelul, pentru a mărturisi experiențele de misiune și pentru o mai bună observare a Regulei. Frații minori frecventau parohiile și bisericile vecine pentru pietatea vieții liturgice, ca de exemplu Porțiuncula, unde Sfântul Francisc a înființat Ordinul Clariselor. Pentru cei mai mulți frați, care trăiau în lume, el a înființat Ordinul Terțiar. Mii de creștini s-au organizat în frății laice pentru a trăi Evanghelia în spiritul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]