782 matches
-
Budapesta din 1972 sau cea de la Frontignac, Franța din 2007. În ce privește alte ramuri economice, în comună funcționau în 2008 trei gatere pentru prelucrarea lemnului și cinci ferme de animale. Mai multe persoane din comună erau autorizate să desfășoare activitatea de pietrar. De asemenea, în comună funcționează și o pensiune agro-turistică ce profită de specificul zonei, oferind cazare în camere în formă de butoi.
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
le spală în scurgerea lor. La 7 decembrie 1733 și 5 iulie 1764 popa Oprea din Bărbulețu primește de la locuitorii din Bărbulețu „o levade în Râu Alb”. Satul a fost alcătuit relativ târziu din locuitorii veniți din Bărbulețu și din Pietrari, cât și din țărani veniți din Transilvania, în special din zona Moieciu sau zona Sibiului. Vatra actuală a satului Râu Alb era acoperită de păduri, partea de sud-est era stăpânită în devălmășie de moșneni pietrăreni, iar partea de nord-vest era
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul cerului de fundal. Există, de altfel, un studiu preliminar făcut de Verona care a fixat atitudinile țăranilor pietrari plasați mai apoi de artist pe stâncile aflate în dreapta peisajului în jurul unui bloc de piatră, motiv care a făcut ulterior ca lucrarea să fie intitulată "Masa lui Traian". Lucrarea poartă în sine o marcă a sobrietății academice, ea fiind inspirată
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
materialele și tehnicile utilizate în realizarea diverselor edificii este foarte importantă. Astfel ei foloseau diferite categorii de meșteșugari cum ar fi: ingineri, specialiști în betoane, fundații, construcții hidraulice, sisteme de încălzire, dulgheri pentru realizarea schelelor și părțile lemnoase ale construcților, pietrari, tăietori în piatră sau marmură, zidari pentru ridicarea zidurilor din cărămidă, țiglari pentru acoperișuri, bolți, stucatori pentru realizarea decoraților în stuc aplicate pe pereți, tavane, instalatori pentru canalizări și conducte de apă, decoratori specialiști în mozaicuri, fresce, etc. Ca materiale
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pe care Peter Travers, jurnalist la Rolling Stone, a descris-o ca fiind ""extraordinară, tot șarmul băiețesc, pentru ca apoi acesta să devină amenințare pură"". Pitt a atras de asemenea atenția printr-o scurtă apariție în "True Romance", cu rolul unui pietrar pe nume Floyd, aducând mult căutatul umor pentru filmul de acțiune, echilibrând astfel acțiunea filmului. A atins topul în anul respectiv prin câștigarea premiului "ShoWest Award for Male Star of Tomorrow". În 1995, a primit critici de succes pentru thrillerul
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase, pe pajiștile alpine se pot vedea vipera comună (Vipera berus), șoparla de munte (Lacerta vivipara) și numeroase specii de fluturi. În locurile umede de la obârsia râurilor, din circurile
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatură vânătă ("Motacilla cinerea"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciuf pitic ("Otus scops"), pietrar negru ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codroș de grădină ("Phoenicurus phoenicurus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
subcarpatice, înalte și ele de 600-700 m alcătuite din depuneri miopliocene cu structura cutată de felul masivelor: Purcărețu, Bunești, Piscupia, se pune și mai clar în evidență prin ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-au dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această parte șirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adânc tăiate și despărțite
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
a fost întregită prin turnarea în diferite forme a metalului. În Austria,de pildă , au fost realizate, încă de la începutul existenței omului în această parte a Europei, sculpturi în piatră calcaroasă, sedimentară. Actualmente, la 80 km de Viena, exista Muzeul Pietrarilor ("Steinmetz Museum") din localitatea Zogelsdorf Niederösterreich. Unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate în ultimii ani, în Muzeul Pietrei din Zogelsdorf, a fost expoziția "Brancuși & Botarro , ARTĂ ȘI PIATRĂ 2005", în cadrul căreia au fost prezentate lucrări de o excepțională
Sculptură în piatră () [Corola-website/Science/313755_a_315084]
-
minute, în 10 ore de muncă pe zi. În cimitirele de lângă piramidă, scheletele multor muncitori arată că au suferit evidente leziuni. Mulți lucrători au fost trimiși în cariere ca să extragă blocurile de granit și calcar și să le prelucreze meșterii pietrari. Blocurile erau apoi transportate pe Nil, pe un canal special construit. La debarcare, blocurile erau trase de sănii, împinse pe rampe (făcute din cărămizi de lut) cu rulouri de lemn sub ele. A fost nevoie de timp cca 20-30 de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), grangur ("Oriolus oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), vrabia spaniolă ("Passer hispaniolensis"), pițigoi de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), grangur ("Oriolus oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), vrabia spaniolă ("Passer hispaniolensis"), pițigoi de livadă ("Parus lugubris"), ciocântors
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de Singurov la 25.153 lei, dar a fost redusă ulterior la 25.637 lei, în care s-a inclus contravaloarea materialelor (piatră, lemn, nisip, var, fier) și a uneltelor de lucru (hârlețe, lopeți, roabe, căușe etc.), precum și manopera calificată (pietrari, dulgheri). În scopul executării lucrărilor, s-au organizat trei licitații la 10, 15 și 20 martie 1839, la care nu s-a prezentat niciun amator. Astfel, Ocârmuirea a decis ca lucrările să se execute în regie proprie, fiind desemnat ca
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
sau pietrarul negru cu creastă albă (Oenanthe leucopyga) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae. De lungime 17 - 18 cm, locuiește în Deșertul Sahara, Peninsula Arabică și Irak. Se poate întâlni și în țările din vestul Europei. Pasărea se hrănește
Pietrarul cu creastă albă () [Corola-website/Science/320006_a_321335]
-
drum interes local Valea lui Bucur Refacere platformă drum interes local Secături Refacere rigolă adiacentă drumului de interes local La Cimitir - intersecție cu DJ 665 Refacere drumuri interes local: Refacere drum interes local "La Motești" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari de Sus Refacere drum interes local "La Tete" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Ziduri de sprijin și apărare maluri pe pârâul Valea Sărată, pct. Bărbătescu, sat Pietrari
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere rigolă adiacentă drumului de interes local La Cimitir - intersecție cu DJ 665 Refacere drumuri interes local: Refacere drum interes local "La Motești" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari de Sus Refacere drum interes local "La Tete" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Ziduri de sprijin și apărare maluri pe pârâul Valea Sărată, pct. Bărbătescu, sat Pietrari │ │ │ │ │de Sus, pentru punerea în siguranță a platformei drumului comunal DC 151
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
drumuri interes local: Refacere drum interes local "La Motești" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari de Sus Refacere drum interes local "La Tete" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Ziduri de sprijin și apărare maluri pe pârâul Valea Sărată, pct. Bărbătescu, sat Pietrari │ │ │ │ │de Sus, pentru punerea în siguranță a platformei drumului comunal DC 151 Refacere pod peste pârâul Bistrița pe drumul comunal DC 124, sat Dumbrăvești │Comuna Tomșani
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari de Sus Refacere drum interes local "La Tete" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Ziduri de sprijin și apărare maluri pe pârâul Valea Sărată, pct. Bărbătescu, sat Pietrari │ │ │ │ │de Sus, pentru punerea în siguranță a platformei drumului comunal DC 151 Refacere pod peste pârâul Bistrița pe drumul comunal DC 124, sat Dumbrăvești │Comuna Tomșani │ 2189 Refacere podeț peste pârâul Bistrița, pct. Epure, sat Foleștii de Jos Refacere pod
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
întins în toate părțile, dezvoltarea noii localități fiind făcută sub conducerea inginerilor germani invitați de țar în Rusia. Petru cel Mare a interzis construirea clădirilor din piatră pe tot întinsul imperiului, cu excepția noii capitale, în felul acesta obligând toți meșterii pietrari să vină să lucreze în Sankt Petersburg. Iobagii au asigurat cea mai mare parte a forței de muncă. Sankt Petersburg a fost gândit ca o nouă capitală a imperiului încă de la început. Pentru poziția sa la Marea Baltică,este considerat de
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
se referă la oameni înalți, roșcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerșind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meșter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni, dar care le știe magia. Tradiția românească nu pune la îndoială existența lor, ba chiar ar exista și mărturii din Ardeal și din Bucovina, cu privirea la existența unor ultimi solomonari. Există însă numeroase interpretări
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
lista UNESCO a patrimoniului mondial). În anul 1260, după cezura provocată de invazia mongolă din primăvara anului 1241, lucrările de construcție vor fi reluate sub conducerea unui nou arhitect, format în ambianța goticului matur, și cu aportul unui atelier de pietrari cu o structură eclectică. În această fază are loc demantelarea vechiului oratoriu de piatră, pe ale cărui fundații au fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele și, în parte, corul cu absida poligonală. Pe la 1300 biserica
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
capele și, în parte, corul cu absida poligonală. Pe la 1300 biserica și aripa estică a mănăstirii Cârța erau deja terminate, lucrările de finisare si de construcție a aripei sudice a abației continuând încă aproximativ două decenii. Arhitectul și atelierul de pietrari, activi la Cârța după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuție majoră în diseminarea spiritului și a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil în evoluția acestui proces l-au avut însă și
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuție majoră în diseminarea spiritului și a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil în evoluția acestui proces l-au avut însă și atelierele cisterciene de pietrari, trimise în Transilvania probabil din inițiativa Capitlului General al ordinului cistercian, căruia ii erau aservite încă din anul 1240 o serie de așezări din Țara Bârsei. Această influența stilistică sincretică poate fi surprinsă la o serie de monumente contemporane, situate
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
bronzului, prelucrarea fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
se află din toamna anului 2009 în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost transferată din cătunul Cărpiniș, în fostul sat Anghelești, azi înglobat în localitatea Pietrari, județul Vâlcea. Biserica este datată din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit prin
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]