784 matches
-
și îmbrăcați Cu mușamale, Cu armele la spinare. 204 Frunză verde trei castane, De la Plevna mai la vale Se plimbă Husman călare C-o basma de portocale. {EminescuOpVI 227} K. HAIDUCEȘTI - DE VOINICIE 205 Frunză verde, frunza bradului, Iancu a Pietrarului Cu fata Olteanului, În codrii Ableanului, Îmi fac sama banilor La tulpina brazilor, Tot galbeni și irmilici Și petaci tot câte cinci, Care-i beau, dragă, pe - aici. - Bea, Iancule, da nu prea Că potira-i ici colea. - Taci, dragă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că or da ei peste mine. - Nu știu frunza-mi prîștiește Sau potira năbărăște. - Las-să vie hătu-i în lege Cum or veni, așa or trece, Las-să vie hătu-i în cruce Cum or veni, așa s-or duce. Cine trece luncile? Pietrarul cu slugile. Cine-mi trece și o luncă? Pietrarul numai c-o slugă. Cine trece lunca mare? - Iancu Pietraru călare Cu trei rânduri de pistoale, Cu carabina-n spinare, Cu cealmaua denspre soare, De nime frică nu are. 227 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi prîștiește Sau potira năbărăște. - Las-să vie hătu-i în lege Cum or veni, așa or trece, Las-să vie hătu-i în cruce Cum or veni, așa s-or duce. Cine trece luncile? Pietrarul cu slugile. Cine-mi trece și o luncă? Pietrarul numai c-o slugă. Cine trece lunca mare? - Iancu Pietraru călare Cu trei rânduri de pistoale, Cu carabina-n spinare, Cu cealmaua denspre soare, De nime frică nu are. 227 {EminescuOpVI 228} 206 - Oltule, râu blăstemat, Ce vii mare turburat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mi-am continuat studiile și am inceput sa invat românește, desi îmi era foarte greu. În vecinătate erau alte două străduțe Lazăr Guttemberg și C.A. Rosetti unde locuiau mulți evrei. În imediata apropiere a sinagogii își avea casă un pietrar pe nume Carpan. El transpunea în piatră toate copiile busturilor realizate de artiștii din Iași, pentru cimitire. Cursurile liceale le-am facut la Liceul M.Koglniceanu, situat pe strada 9 Mai, în apropiere de teatru. După desființarea școlii, în ultimul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
mi-am continuat studiile și am inceput sa invat românește, desi îmi era foarte greu. În vecinătate erau alte două străduțe Lazăr Guttemberg și C.A. Rosetti unde locuiau mulți evrei. În imediata apropiere a sinagogii își avea casă un pietrar pe nume Carpan. El transpunea în piatră toate copiile busturilor realizate de artiștii din Iași, pentru cimitire. Cursurile liceale le-am facut la Liceul M.Koglniceanu, situat pe strada 9 Mai, în apropiere de teatru. După desființarea școlii, în ultimul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
vigoare a prezentului ordin până la data de 25 martie; în perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv, pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale, cu eliberarea capturii în mediul acvatic natural; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul de Babadag (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250439_a_251768]
-
de piatră de la Scheia, Păun, Bârnova, Ciurea etc. sunt exploatate într-o măsură mai mare. Ca și în secolele precedente, în epoca de care ne ocupăm, se face o distincție între tăietorii de piatră, care scoteau piatra din cariere, și pietrarii care o prelucrau și o șlefuiau. Dovada îndemânării și a măiestriei pietrarilor moldoveni ne-o oferă construcția cazărmii de la Copou, a podului de piatră de la Docolina etc. Din lipsă de date, nu putem stabili, măcar aproximativ, numărul pietrarilor în Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsură mai mare. Ca și în secolele precedente, în epoca de care ne ocupăm, se face o distincție între tăietorii de piatră, care scoteau piatra din cariere, și pietrarii care o prelucrau și o șlefuiau. Dovada îndemânării și a măiestriei pietrarilor moldoveni ne-o oferă construcția cazărmii de la Copou, a podului de piatră de la Docolina etc. Din lipsă de date, nu putem stabili, măcar aproximativ, numărul pietrarilor în Moldova. Este neîndoielnic însă că în fiecare din orașele și târgurile mai răsărite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cariere, și pietrarii care o prelucrau și o șlefuiau. Dovada îndemânării și a măiestriei pietrarilor moldoveni ne-o oferă construcția cazărmii de la Copou, a podului de piatră de la Docolina etc. Din lipsă de date, nu putem stabili, măcar aproximativ, numărul pietrarilor în Moldova. Este neîndoielnic însă că în fiecare din orașele și târgurile mai răsărite ei erau în număr de câteva zeci, dacă ținem seama de faptul că în anul 1838 Botoșanii avea 64 de pietrari iar Focșanii - 25. O mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putem stabili, măcar aproximativ, numărul pietrarilor în Moldova. Este neîndoielnic însă că în fiecare din orașele și târgurile mai răsărite ei erau în număr de câteva zeci, dacă ținem seama de faptul că în anul 1838 Botoșanii avea 64 de pietrari iar Focșanii - 25. O mare răspândire și un real progres cunoaște în acea epocă meșteșugul croitoriei. În târguri și orașe meșteșugarii confecționau numai îmbrăcăminte și la comandă. Stofa și-o procurau fie din mediul sătesc, fie din stocurile de import
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În domeniul olăriei, principalul instrument de lucru a rămas roata olarului, iar în cel al cărămidăriei - cuptorul de ars. În orașul Iași a fost descoperit recent un cuptor de ars olane și oale, care datează aproximativ de la sfârșitul secolului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
extragere și prelucrare a pietrei. La Bozieni se confecționau pietre de moară de aceeași calitate cu cele produse la Hârlău, care, alături de cele de la Deleni, se bucurau de o recunoscută reputație. În aceste ateliere și cariere de piatră lucrau numeroși pietrari. La Deleni și Ripiceni, de pildă, lucrau vremelnic până la 82 de pietrari, plătiți zilnic cu 2-4 lei. Din păcate, informațiile relative la meșterii pietrari din sate sunt foarte sărăcăcioase. Ele nu ne îngăduie să adăugăm alte observații întemeiate pe documente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de aceeași calitate cu cele produse la Hârlău, care, alături de cele de la Deleni, se bucurau de o recunoscută reputație. În aceste ateliere și cariere de piatră lucrau numeroși pietrari. La Deleni și Ripiceni, de pildă, lucrau vremelnic până la 82 de pietrari, plătiți zilnic cu 2-4 lei. Din păcate, informațiile relative la meșterii pietrari din sate sunt foarte sărăcăcioase. Ele nu ne îngăduie să adăugăm alte observații întemeiate pe documente. Alături de meșteșugul alimentar și de cel în lemn, meșteșugul textil ocupă un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Deleni, se bucurau de o recunoscută reputație. În aceste ateliere și cariere de piatră lucrau numeroși pietrari. La Deleni și Ripiceni, de pildă, lucrau vremelnic până la 82 de pietrari, plătiți zilnic cu 2-4 lei. Din păcate, informațiile relative la meșterii pietrari din sate sunt foarte sărăcăcioase. Ele nu ne îngăduie să adăugăm alte observații întemeiate pe documente. Alături de meșteșugul alimentar și de cel în lemn, meșteșugul textil ocupă un loc deosebit de important în industria Moldovei. Deși folosirea „straielor nemțești” cuprindea în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, I. D. (pseudonim al lui Iosif C. Dumitrescu; 19.III.1899, Pietrari, j. Dâmbovița - 10.II.1986, București), poet. Este fiul Filofteiei (n. Coman) și al lui Constantin Dumitrescu, notar. Urmează clasele primare în satul natal, fiind admis apoi la Școala Normală din București, pe care, datorită întreruperii cursurilor în vremea ocupației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
București, 1940; Omagiale, București, 1940; Ne fac dojană grea străbunii, București, 1940; Carte cu eroi, București, 1941; Spre zăpezi, București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu livezi”, „Școala română”, 1937, 8-10; C. Fântâneru, „Poeme cu vin și haiduci”, UVR, 1939, 22; Ion Șiugariu, „Poeme cu livezi”, MMN, 1939, 5-6; Teodor Al. Munteanu, „Scrisori pentru poeți”, CL, 1940, 7-12; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
MMN, 1939, 5-6; Teodor Al. Munteanu, „Scrisori pentru poeți”, CL, 1940, 7-12; C. Fântâneru, „Poeme cu livezi”, UVR, 1940, 19; George Popa, Trei poeți cu cărțile lor, TIA, 1940, 96; Perpessicius, Opere, IX, 102-104; Predescu, Encicl., 297; Octav Sargețiu, I. D. Pietrari, VBA, 1941, 2-3; Traian Chelariu, „Spre zăpezi”, UVR, 1943, 31; Aureliu Goci, „Scrisori de primăvară”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Scrisori de primăvară”, LCF, 1972, 38; Dorin Tudoran, „Scrisori de primăvară”, FLC, 1973, 9; Scrisori din 20 iunie 1980 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
, Cornel (12.X.1943, Schitu, azi Pietrarii de Sus, j. Vâlcea), critic literar. Este fiul Iulianei (n. Nistor) și al lui Tudor Moraru, țărani. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea, absolvit în 1961, apoi cursurile Facultății de Filologie (1961-1966) și pe cele ale Facultății de Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
o necesitate, pe care Brâncoveanu a facilitat-o și a susținut-o prin ideile sale culturale reformatoare și financiare. Stilul brâncovenesc a salvat arhitectura muntenească de monotonia rutinei. Nevoia unei Înoiri În acest domeniu se manifestase Încă de timpuriu: activitatea pietrarilor, din vremea lui Matei Basarab, nu constituise decât o Încercare de a Îndeplini această cerință de noutate, prin reintroducerea În decorația monumentelor, a sculpturii, din ce În ce mai rar folosită, În cea de-a doua jumatate a secolului XVII
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Phasianus colchicus), coțofana (Pica pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon idella), știuca (Esox lucius), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus, fufa (Leucaspius delineatus), văduvița (Leuciscus idus), mihalțul (Lota lota), moacă de brădiș (Proterorhinus marmoratus), pălămida de baltă (Pungitius platygaster), babușca (Rutilus rutilus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și de toamnă, nelipsit este sitarul (Scolopax rusticola). Păsările cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]