1,679 matches
-
un bun musulman. Asta e ceva ce un băiat încăpățânat și rebel nu poate să priceapă. El s-a abandonat lui Dumnezeu, așa cum cere legea; și asta a așteptat și de la copiii lui. Tata își dorea să aibă niște băieți pioși. Dar n-a pariat bine, ales greșit fiul. Naji a dat din cap. Ai stat prea mult cu tata, Ahmad. Ai devenit tata. Iar tu l-ai trădat venind încoace. Datoria mea e să te aduc înapoi. Datoria ta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu mirare că mobila nu fusese schimbată cu alta care ar fi trebuit să aparțină noii proprietărese, cum credeam că se întâmplase între timp. Dar ea nu voise să facă nici o schimbare în timpul acesta de patruzeci de zile. O deferență pioasă față de cei care trăiseră în odăile acestei case, dar cum mobila nu fusese înlocuită, nici un amănunt al așezării, până și tișlaifurile de pe noptiere și de pe cele două bufete, cel mare și cel mic, precum și fața de masă plușată în varii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cât se poate de oficială, am fost profund înciudat. Harun păru brusc preocupat de o pată de noroi de pe marginea mânecii sale bufante. După ce frecă și suflă peste ea ca să șteargă orice urmă, catadicsi să rostească, într-o notă de pioasă frivolitate: — Între Roma și Constantinopol, spui tu? Și în ce scop? — Al păcii. N-ar fi minunat ca, jur-împrejurul Mediteranei, creștinii și musulmanii să poată trăi și face negoț împreună fără războaie și fără piraterie, să pot merge de la Alexandria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Da. — Țin-te bine. Mă țin. — E tăticul tău, spuse Alec Llewellyn. O oră mai târziu, mă aflam într-o altă sală de așteptare - în Harley Street. În timp ce așteptam, mi-o imaginam pe Selina, așezată pe o bancă joasă, depunând pioasă la Secția de Poliție din Paddington o reclamație de tentativă de viol în vederea eliberării unui mandat de arestare. Dar Selina nu mi-ar face niciodată așa ceva. Dintr-un mandat de arestare, fie el și pentru viol, nu ieșea nici un ban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
până nu mai știe cum se așază cutia cu bere pe masă. Asta ar trebui să schimbe considerabil posibilitățile. —Alice nu bea și nici eu nu mai beau acum. Ce a spus Tom ar fi trebuit să sune a ceva pios, dacă dinții lui nu ar fi fost încleștați. —Ce păcat. Asta v-ar da ceva de făcut serile în loc să vă jucați de-a cine ascunde salamul. Tom a trântit telefonul atât de tare că probabil l-a stricat. Încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Tolstoi, care, cică, fiind Întrebat de un reporter ce părere are despre natura feminină, ar fi răspuns că a meditat Îndelung la Întrebare și a ajuns la concluzia că atât timp cât va fi În viață, e mai bine să păstreze o pioasă tăcere asupra acestui subiect. „Când veți bate capacul sicriului În cuie, poate am să vă spun atunci care-i opinia mea despre femei, dar și atunci voi rosti adevărul doar pe jumătate... Acesta a fost răspunsul lui Tolstoi”, spuse Satanovski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
la munte, că numai acolo e destul lemn ca să faci focul și să alungi frigul și destulă piatră ca să nu fie noroi.“ Surpriza acestei povești constă tocmai În subminarea așteptării. Noi toți am crezut că e vorba de o tăcere pioasă, de un moment de reculegere În amintirea acelei femei care a fost prima lui soție și care a murit tânără. El, În schimb, doar a răscolit focul și a și introdus un alt plan, o altă lume, deci alte așteptări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
el l-a recunoscut după pătratele de alb și roșu ale scutului său. Înăbușindu-și lacrimile, nu pentru el căci nu prețuia viața, ci de teamă să nu se deștepte careva și să-i împiedice a-și aduce la îndeplinire pioasa lor datorie. El a propus tovarășuluiu său să poarte cadavrul lui Darninel împreună, pe umeri, împărțind astfel povara scumpelor rămășițe pământești. Mergând cu pași repezi cu prețioasa lor sarcină, ei au văzut că stelele începeau să pălească și că umbrele
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
toate părțile acelei bogate armuri,ei le-au agățat ca pe un trofeu într-un pin; și pentru ca nimeni să nu se atingă de ele Zebrino a săpat în scoarță aceste cuvinte:” Acestea sunt armale paladinului Roland .” După împlinirea acestei pioase datorii, el a încălecat din nou armăsarul, dar tocmai în clipa aceea un cavaler apăru și l-a întrebat pe Zebrino care era rostul acestui trofeu. Prințul i-a povestit lucrurile așa cum se întâmplaseră și Mandricardo,căci el era cavalerul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Desmond Confrey Considine, cel care l-a silit să pătrundă în casele întunecate și să devină polițist. Profesionist. Cu trei ani mai mare. Cu opt centimetri mai înalt. Un atlet și un tip foarte priceput când era să se prefacă pios, ca să-l impresioneze pe reverend. Reverendul l-a prins că furase un pachet de gumă de mestecat de la magazinul local și l-a snopit atât de tare, că lui Big Des i-au plesnit vreo două tendoane pe când încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
întregi de nemți. E locul de exil al cuvioșilor. Pe Mika-Le au trimis-o pachet cu bagajele ei la moșie, însoțită de o călugăriță și de o scrisoare, în care maica superioară povestea ce-ți spusei. Lăsase însă deoparte stilul pios și era drastică și plastică în explicații și păreri. Halii pi jignit în demnitatea lui, a fost foarte supărat, și a cutremurat locul cu mânia lui. Lenora, impulsivă, a călcat-o cu picioarele. Bine zici tu că Mika-Le are de-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
le-a nvins pe toate. Eu scriu atâta usturime de ochi pierdut în lăcrimare, eu scriu o sete de iertare ce m-a topit în întregime. Eu scriu din suflul de căință, cu focul vinei strâns în oase, aștern cuvintele pioase cu remușcări și neputință. Eu scriu suspinele amare ce mi-au lăsat în suflet semne, eu pun pe focul jertfei lemne și dacă nu mai scriu mă doare. Eu și primăvara Primăvara blândă, cu ninsori brodată, în palton de iarnă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
bună, dar veștile proaste l-au distrus, așa cum nici o boală nu ar fi putut să o facă. Lacrimile sale nu au mai avut timp să se usuce... Tata nu a închis ochii atunci când a murit. Sunt un fiu foarte puțin pios și nu i-am adus nimic altceva decât și mai multă rușine... — E târziu, Majestatea Voastră. Mă ridic din pat, în încercarea de a-l face să se oprească. Orhideea, mă tem că din păcate s-ar putea ca noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cuvinte îi voi rămîne dator multe. Eu unul cred că dînsul nici nu se află printre noi. Dacă există, să-l lăsăm atunci să vorbească, ca să avem ce aplauda. Momentul păru confuz dar, treptat, auditoriul a fost cuprins de o pioasă stînjeneală. În final, un bătrînel cu chelia nespălată mulțumi organizatorilor, amestecînd în gloria trecutului propria sa contribuție. Serata se încheie astfel în chipul cel mai comis. La vernisajul ce urmase, un conferențiar cu gura uscată de pește vorbi răsunător publicului
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ioana Azoiței Mamaia la Slatina, la Corina, în anul 1972 (Mamaia este mama Corneliei, soția mea) Cornelio, Mamaio și Nicu am fost trei; Iar mama mea cea scumpă arbitru între ei. Noi doi rămași în urmă vă pomenim mereu. Cerem pioși iertare la „Bunul Dumnezeu.” Iași, 29.03.1992 Zece ani de la moartea mamei la Boțești, 20.03.1982 DOR DE MAMĂ Cinci ani s‐au scurs de când te‐ai dus și e pustie casa, Că mâini ca a matale nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tainițele ca să descopăr fapte, întâmplări, locuri, ființe dragi și trăiri din trecute vremi. Stratul de colb al uitării s‐ a tot îngroșat, odată cu trecerea anilor, iar trudnicia mea este tot mai anevoioasă. Vreau să aduc la lumina prezentului, ca un pios omagiu, chipurile celor care mi‐au dat viață, m‐ au crescut și iubit ca pe ultimul născut. În oglinda încețoșată a îndepărtatului trecut, 168 am deslușit mai întâi figura estompată a mamei, cu fața brăzdată de riduri adânci, scundă, cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fulguie pe păru‐ți petale de caiși. Adânc îți este somnul!.. Vor trece ani în șir, Va cerne vremea colbul, va șterge amintiri, Dar tu‐ mi rămâi în suflet cu graiul tău cel blând Pe‐ altarul jertfei tale mă închin pios plângând. (Din „La cumpăna anilor”) DOR Sunt multe doruri mai profunde poate, Mai arzânde, mai pline de văpăi, Dar dorul de mamă din toate, E dorul din lume, dintâi. (Din „La cumpăna anilor”, Editura Agerpress, 20 08) Octavian Goga (1881
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
meu. Am intenționat să-i fac o ultimă vizită la mormânt cu acea „floare rară a recunoștinței”, pentru că mi-a fost prieten, frate și ocrotitor pe vremuri atât de grele. Vârsta nu-mi îngăduie deplasarea și atunci doar gândul meu pios mai poate ajunge la el, la Mihai Tamaș, omul de pe plaiurile nemțene, vecine Humuleștilor lui Ion Creangă. Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.2(27), trim. II, 2007 *** În numărul 60 [al revistei Elanul - n.n.] consăteanul lui Al. Mânăstireanu a prezentat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la cartea mea. Onorez prezența doamnei cu un substanțial buchet - aveam și de unde - le mulțumesc și-i rog să-mi pună la poștă scrisoarea către d-l Oprea. Apoi vizita în „Orașul de sus”, Cimitirul, cu flori și lumânări, precum și pioase gânduri pentru cei din lumea umbrelor. Liniște - perfectă, liniște cu gânduri pioase. Doar două țigănci angajate ale cimitirului nu-și uită ancestralul obicei de a întinde mâna - cerșind... Pentru astăzi, 27 martie, gândul mă poartă către dramaticul an 1918, când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de unde - le mulțumesc și-i rog să-mi pună la poștă scrisoarea către d-l Oprea. Apoi vizita în „Orașul de sus”, Cimitirul, cu flori și lumânări, precum și pioase gânduri pentru cei din lumea umbrelor. Liniște - perfectă, liniște cu gânduri pioase. Doar două țigănci angajate ale cimitirului nu-și uită ancestralul obicei de a întinde mâna - cerșind... Pentru astăzi, 27 martie, gândul mă poartă către dramaticul an 1918, când ne-am bucurat de primul semn al viitorului Țării. Basarabia revenea la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
apoi: „Niciodată de aici înainte săgețile dușmanilor nu vor atinge hotarele noastre, nici practicile teologilor raționali, fiindcă Nectarie a ridicat întărituri pentru credincioși, turnuri de pietate și lănci de înțelepciune”, iar pe foaia a 3 pe verso: „Prea strălucitului, prea piosului, prea seninului și prea slăvitului domnitor și principe, Domnului Domn Io Duca, Voievodul întregii Moldovlahiei de la Dumnezeu mântuire”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, op. cit., p. 251 footnote>. Pe foaia a patra se află scris: ,,scurtă povestire despre ilustrul Patriarh
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întrebat și, în fine, despre sfințenie. Împreună cu acestea s-a tipărit și Explicarea rânduielii bisericești a prea înțeleptului și prea învățatului Mitropolit al Efesului, Marcu Eugenicul, prevăzută cu două tabele necesare și foarte bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu îngrijirea și îndreaptarea a prea învățatului Notar al marei Biserici chir Ioan Molivdul din Heracleea. În respectabila biserică patriarhicească și domnească a prim-corifeilor Apostoli numită Cetățuia, în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
391 de pagini și 16 foi nepaginate la sfârșit. Tipărirea s-a făcut cu același caracter ca și cartea Patriarhului Nectarie. Pe vero titlului se află stema Moldovei, iar sub stemă sunt următoarele rânduri adresate lui Gheorghe Duca: ,,Către prea piosul, prea strălucitul, prea seninul și prea gloriosul stăpân și demnitar a toată Moldo-Vlahia Domnul-Domn Io Duca Voievod. Duca, stăpânitor prea înalt al pământului Moldovei și domnitor, cu titlul de Crator, numele tău străbătu pretutindeni marginile lumii, tu fala pioșilor și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prea piosul, prea strălucitul, prea seninul și prea gloriosul stăpân și demnitar a toată Moldo-Vlahia Domnul-Domn Io Duca Voievod. Duca, stăpânitor prea înalt al pământului Moldovei și domnitor, cu titlul de Crator, numele tău străbătu pretutindeni marginile lumii, tu fala pioșilor și faima principilor. Mult se bucură neamul elenic căruia i-ai oferit de curând această carte, tipărindu-o cu cheltuiala ta. Ție îți aduce coroana de pietre prețioase și răpită de bucurie și înaltă puterea ta prin prea onoratele laude
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lumină, poruncind să fie tipărite pe cheltuiala proprie. La sfârșitul cărții pe 16 foi este un indice alfabetic, iar la pagina 391 este următoarea notă: ,,s-a tipărit în Iașii Moldovei, cu cheltuiala a prea întru toate strălucitului, a prea piosului și prea măritului Domnitor Domnul Domn Io Duca Voievod a toată Moldovlahia. Cu îngrijirea și îndreptarea a prea învățatului Ioan Molivdul Perintianul, de prea iubitorul de Dumnezeu Episcop al Hușilor chir Mitrofan în anul 1683 ”<footnote Ibidem footnote>. Spre sfârșitul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]