1,034 matches
-
în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul Ocii, astăzi cuprins în localitatea Pojogeni, suburbie a orășelului Târgu Cărbunești. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o pisanie pe portalul de la intrare: "„Acest sfănt lăcași Dumnez[ă]esc sa făcut în zilele luminatului domn Gheorghie Anagiarlu și părinte[le] nostru epis[co]pu Nectarie. 7305”". Inscripția datează construcția din anul 7305, după era bizantină, de la Adam, care în
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
elemnte formale care împing momentul inițial al construcției cu un secol mai devreme. Elementele formale vechi evocate sunt proporțiile, tehnica de îmbinare a bârnelor, ferestrele cu rame monoxile păstrate la navă precum și modul de îmbinare a portalului, unde bârna cu pisanie de la 1797 este adausă cu ocazia refacerii construcției. La acestea se pot adăuga semnele de numerotare a bârnelor, ce apar de sub spoială atât pe pereții exteriori ai bisericii cât și pe cei ai altarului. Numerotarea indică o desfacere și o
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
În formă inițială, aceasta se compunea dintr-un altar nedecroșat, poligonal cu trei laturi și o navă de dimensiuni modeste, supraînălțată, spre apus, printr-o clopotniță scundă. După jumătate de secol, edificiul a fost supus unei ample renovări, atestată de pisania fragmentară a tâmplei: ,Când s-au...această biserică au fost văleatul 1790 prin stăruința și...lui popa Gheorghie, paroh...satul.... Și s-au zugrăvit la anul 17(?) martie în...”. Acestui șantier i se datorează lărgirea spațiului interior (a fost intercalată
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
Prooroc Ilie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica este monument istoric cu elemente deosebite, prin inscripție și pictură, atât cât s-a conservat. Însemnările de pe unele tipărituri vechi, ce înșirau cu migală mulțimea sătenilor donatori, pisania din absida din biserică conține numele tuturor capilor de familie, uneori și al soțiilor, părtași la ctitorie, ca și pe cel al meșterilor, ușor identificați între cei 27 de ctitori, capi de familie, plus preotul și cei 17 meșteri, dintre
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
ca și pe cel al meșterilor, ușor identificați între cei 27 de ctitori, capi de familie, plus preotul și cei 17 meșteri, dintre care 4 femei. Sunt redate și unele aspecte din viața obștii. Pentru importanța sa, redăm mai jos pisania scrisă cu răbdare: Pictura rămasă, în absidă, ca și cea a tâmplei, constituie documente grăitoare ale înfloririi atinse de arta penelului în Munții Apuseni, a formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
și valoarea zugrăvelii, probează vechimea vieții religioase în zonă, faptul că în localitate exista o colectivitate unită în jurul unui ideal creștin, că viața religioasă a fost intensă și înaintea construirii acestui lăcaș de cult. Înaintea bisericii descrise de la 1782, conform pisaniei, după alte surse neprobate ar fi fost construită la 1734 sau 1737, inconsecvență care poate veni din citirea pisaniei, a confuziei dintre cifrele 3 și 8 (puțin probabil). Fapt e că în partea de jos a cimitirului, aflat pe un
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
ideal creștin, că viața religioasă a fost intensă și înaintea construirii acestui lăcaș de cult. Înaintea bisericii descrise de la 1782, conform pisaniei, după alte surse neprobate ar fi fost construită la 1734 sau 1737, inconsecvență care poate veni din citirea pisaniei, a confuziei dintre cifrele 3 și 8 (puțin probabil). Fapt e că în partea de jos a cimitirului, aflat pe un pinten de rocă la circa 30 de metri înălțime deasupra firului văii, prin 1950 se mai puteau vedea urmele
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, . Potrivit tradiției, biserica ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul 1804, dată sugerată de pisania decorului iconografic al absidei: „Acest altar s-au zugrăvit cu plata acestor oameni Horga Ion cel bătrân, Horga Ion, Petru Lup, Trifan cel tânăr, Busdan Rista, Horga Blaj, pentru sufletele lor și ale părinților, anul 1804 octombrie în 14 zile
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
Lăcașul înfățișează o planimetrie arhaică, anume cea a unui dreptunghi cu absida pentagonală decroșată, prevăzut, în partea opusă, cu o terminație poligonală în trei laturi; tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui vechi șantier de supraînălțare a pereților bisericii. Acoperișul cu pante repezi, precum și fleșa înaltă a turnului-clopotniță impunător (14 m), sunt învelite în șiță. Accesul în sfântul lăcaș se
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
tot atunci s-au tencuit pereții, ascunzându-se aspectul plastic al bârnelor, al îmbinărilor și consolelor. Modificarea părții de vest a cauzat și renunțarea la cadrele intrărilor, cu inscripții și decor sculptat. În 1821, pereții lăcașului au fost zugrăviți, conținutul pisaniei de pe tâmplă, fiind acesta: “Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zugrăvit această sfântă biserică prin măna lui Nichifor Bădău zugrav cu cheltuiale de bani 20, din tot satul Ociului, fiind ctitor Ciorogar Adam, Maria, Adamul, Ana, Dan crâșnicul, Bălan Mihaiu, Petrișor
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
și s-au pus și șindiile pre biserică șapte mii...”. Știrea privind șindrilitul este interesantă, prin ea calculându-se cu aproximație, vechimea bisericii (cca 1700), căci în trecut de la o lucrare de învelire la alta trecea o jumătate de veac. Pisania pare a menționa un singur zugrav, pe Nichifor, întâlnit la Julița, cu numele Nandonie. Prezența în pisania de la Ocișor a numelui Bădău ne îndreptățește ipoteza că este vorba de un al doilea zugrav, Nicolae Bădău de la Lupșa Mare, al cărui
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
calculându-se cu aproximație, vechimea bisericii (cca 1700), căci în trecut de la o lucrare de învelire la alta trecea o jumătate de veac. Pisania pare a menționa un singur zugrav, pe Nichifor, întâlnit la Julița, cu numele Nandonie. Prezența în pisania de la Ocișor a numelui Bădău ne îndreptățește ipoteza că este vorba de un al doilea zugrav, Nicolae Bădău de la Lupșa Mare, al cărui prenume ori a fost omis, ori a dispărut. Pictura de la Ociu deține prin desen, culoare și tematică
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
și medalioane cu prooroci, în decor cu viță de struguri; apostolii cu Deisis. Icoanele împărătești prezintă asemănări cu multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține cârja cu cap de dragon). Data pisaniei se repetă pe alocuri, ca și la Șteia. Două icoane împărătești s-au păstrat în pronaos, ele evocând tâmpla din al XVIII-lea veac și înmulțind cele știute despre activitatea lui popa Ioan din Deva, căruia i se atribuie.
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
contribuția credincioșilor, dar și cu ajutorul primit de la Patriarhia Ortodoxă Română. Numărul mic al credincioșilor, posibilitățile materiale reduse ale acestor oameni dintr-un sat de munte, se reflectă și în împodobirea bisericii. Biserica a fost pictată în anul 1865 așa cum glăsuiește pisania rău păstrată din partea dreaptă a catapetesmei: “SA ZUGRĂVIT ACEASTĂ BISERICĂ C.O. ÎN TEMPULU 1865 SUB INPERATORULU FRANCISCU IOSIF I, EPISCOP DIECESEI ARADULUI, PROCOP...IVASC...PROTOPRESBITERU...PĂRINTELE PETRU MOLDOVAN, PREOT MAXIMU...CURATORI TOLCIU PETRU PACU ȘI MIHAI C-TIN...AURORA
Biserica de lemn din Cristești () [Corola-website/Science/316824_a_318153]
-
a fost înlocuit de Borcea și Sturza. A murit înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541. Prezența în biserică a pietrei de mormânt a Marenei, mama pârcălabului Nicolară Hâra, care a fost așezată de ctitor în 1542, a dus la
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Hâra, care a fost așezată de ctitor în 1542, a dus la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475). După luptă, în semn de mulțumire pentru obținerea victoriei, ar fi construit la Scânteia o biserică. Biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea. Pisania originală nu s-a păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
a fost executată de pictorii Iosif Keber și Vasile Rudeanu,stilul adoptat de cei doi fiind pictura neoclasică în frescă.Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost pictată de către Părintele Arsenie Boca în Altarul Bisericii. Date cu privire la construirea bisericii oferă pisania aflată în interiorul bisericii, deasupra ușii de intrare: Biserica este așezată cu absida Sfântului Altar spre Strada Dr. Lister, cu intrarea dinspre Strada Sfântul Elefterie și prezintă o fațadă spre Piața Operei. Biserica are dimensiuni monumentale (36 x 25 metri), fiind
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, pe partea stângă a drumului național DN24 (Iași-Vaslui). Biserica "Sf. Nicolae" din Poieni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . După cum atestă pisania amplasată deasupra intrării în biserică, ctitorii acestui edificiu sunt marele vistiernic Alexandru Balș și soția sa, Elena (Elencu). Ctitorul bisericii, Alexandru (Alecu) Balș (26 iulie 1801 - 14 aprilie 1864), era fiul logofătului Constantin Balș ("Ciuntul") (1744-1828) și a îndeplinit următoarele
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
Mihail Sturdza (1834-1849) în Principatul Moldova. În apropiere de biserică, boierul a avut și un conac care a aparținut mai apoi și Principesei Ileana a României și a fost ulterior transformat în spital. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie în care este scris următorul text în limba română cu caractere chirilice: ""Acest sfnt lăcaș sau zidit dinnou spre cinste și laoda sfntului iera(r)h Necolai cu bunăvroință și osirdia de bunului neam dumnalui, marelui visternic și cavalear Alexandru
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
vârful turnului e crucea cu șapte brațe și păunul alături, semn al creștinismului în primele veacuri și al biruinței. Interiorul bisericii a fost pictat pe pânză în ulei, probabil de către zugravul Petre din Preluca, în anul 1797, după cum rezultă din pisania de pe ușile împărătești în litere chirilice "„1797 Am zugrăvit Petre”". În interior se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli și Mântuitorul Iisus Cristos. Pe cerimea naosului mai există anul 1857, probabil atunci a fost consacrată pentru
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
din Ținutul Cernăuți al Principatului Moldovei. Aici a avut o moșie boierul moldovean Dumitru Barnovschi, mare paharnic (1597) și apoi mare postelnic (1598 - 20 decembrie 1606). El a fost înmormântat în biserica din satul Toporăuți, ctitorită de el, după cum arată pisania . În această localitate, s-a născut și a crescut viitorul domn al Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, fiul boierului Dumitru Barnovschi. Conform unui act de danie din 9 decembrie 1627, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă a dăruit satele Toporăuți și Șipote Mănăstirii "Adormirea Maicii
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă datarea valoroasei picturi a absidei, se află printre serafimii și heruvimii, de pe suprafața trapezoidală: “Sfânt, Sfânt, Sfânt iaste Domnul Savaot, 1769”, ctitorii și zugravii sunt consemnați, de pisania așternută pe peretele de nord, în cadrul scenei “viziunea patriarhului Petru”, cu următorul cuprins: “Acest sfânt altar s-au zugrăvit cu cheltuiala molitvei sale popii Ilie și a preotesii, făr de alte cheltuiale bani 30 de florinți vonași. Pomeani gospodi erei
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
construcția șarpantei, predilecte au fost traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest lăcaș de cult și cel din Târnăvița învecinată, îmbinările în „coadă de rândunică” ale bârnelor, precum și menționarea numelui principelui ardelean Mihai Apafi I (1661-1690) într-o pisanie, greu lizibilă, din interiorul clopotniței, coboară începuturile bisericii până în preajma anilor 1661-1665. Turnul robust, lipsit de foișor, și-a făcut apariția, în forma actuală, abia după un secol, în cadrul unei ample renovări; acel șantier, desfăsurat prin 1765, a fost urmat
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]