1,742 matches
-
cuvântul " text " tinde să îndepărteze noțiunea de " subiect ", prezent la Bahtin, pentru a-i substitui un structuralism afirmat" (Gignoux: 2005, 14). Întorcându-ne la A. Compagnon, acesta precizează faptul că, la G. Genette, citatul, plagiatul și aluzia sunt formele ordinare (plagiatul, în dublu sens "ordinar", am zice) ale intertextualității; dacă nu este luată cu tot cu productivitatea pe care i-o atribuie J. Kristeva, intertextualitatea riscă să nu se îndepărteze prea mult de surse ori influențe. În cursul său universitar 28, autorul cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reproducere textuală pur și simplu sau de adoptare plenară 32. Reluarea unui text poate fi aleatorie sau consimțită, aminitire vagă, omagiu declarat sau, mai mult, supunere față de un model, răsturnarea canonului 33 sau inspirație voluntară. Citat, aluzie, referință, pastișă, parodie, plagiat, colaje de tot felul, practicile intertextualității se repertoriază ușor și se lasă descrise 34 (Samoyault: 2001, 5). Autoarea studiului asupra intertextualității apreciază rolul jucat de Gérard Genette în trecerea noțiunii din lingvistică în poetică. Scriitorul Palimpsestului a diferențiat două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
categorii, de intertextualitate și hipertextualitate, separate pe considerentul că prima desemnează coprezența a două texte, iar cealaltă arată când un text derivă din altul (vezi supra). Capitolul dedicat memoriei literaturii actualizează tipologia practicilor intertextuale în care se încadrează: citatul și plagiatul, parodia și pastișa, integrarea și colajul 35. Bine sistematizate și integrate unui discurs coerent 36 și agreabil, "popasurile" noționale înaintează spre locul unde literatura întâlnește mitul: "L'éternel retour du mythe". Poveste a unei origini, mitul dizolvă propria origine în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
genettiană, semn că nu s-a impus nicio altă abordare care să sistematizeze domeniul intertextualității, în cei douăzeci de ani. Operând cu criteriul explicit-literal, Gérard Genette diferențiază (1982: 8): o citatul (forma cea mai explicită și cea mai literală); o plagiatul (formă mai puțin explicită, împrumut nedeclarat, totuși literal); o aluzia (forma cea mai puțin explicită și cea mai puțin literală).39 Același instrument de analiză, cu două fațete, este utilizat într-o altă încercare izbutită de sistematizare a domeniului intertextual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
forma cea mai puțin explicită și cea mai puțin literală).39 Același instrument de analiză, cu două fațete, este utilizat într-o altă încercare izbutită de sistematizare a domeniului intertextual 40 : o citatul este o formă literală și explicită; o plagiatul este o formă literală și nonexpli cită; o referința este o formă nonliterală și explicită; o aluzia este o formă nonliterală și nonexpli cită. Criteriul explicitării este aplicat în unul din studiile importante consacrate intertextualității din opera lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
citatul parodic vs. parodia integrală; o colajul realizat prin juxtapunere vs. colaj realizat prin inserție. Anne Claire Gignoux (2005) trasează câmpul intertextualității departajând: intertextualitatea în texte: o la nivel microstructural: citatul, referința și aluzia; o la nivel macrostructural: parodia, pastișa, plagiatul și punerea în abis. intertextualitate în jurul textelor: o paratextualitate și metatextualitate: critica genetică, critica literară; o arhitextualitatea: raportarea la gen; o intersemiotica artelor. În termenii Ecaterinei Mihăilă, intertextualitatea implică o discuție despre structura de suprafață, respectiv structura de adâncime ale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
trăim sentimentul anticipării de către poet a adevărurilor științifice emise în secolul care i-a urmat. Critica literară de pe malurile Senei numește fenomenul coincidențelor intertextuale produse în situații în care hipotextul încă nu s-a scris, iar hipertextul deja îl redă "plagiat prin anticipare"66. Nu vom utiliza sintagma din cauza conotației termenului, la noi, dar și pentru că distanța dintre secvențele antrenate în relația intertextuală ar putea fi prea mare (numărul unităților lexicale comune). Eminescu a surprins prin intuiția extraordinară a certitudinilor științelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
textului, traducere de Marian PAPAHAGI, Chișinău: Editura Cartier (Plăcerea textului, același traducător, Cluj: Editura Echinox; Le plaisir du texte, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points"). * text-intertext-Text Infinit. BOUILLAGUET Annick (1990) Marcel Proust. Le jeu intertextuel, Paris: Éditions du titre. * citatul; * plagiatul; * referința; * aluzia. BOUILLAGUET Annick (1996) L'écriture imitative. Pastiche, Parodie, Collage, Paris: Éditions Nathan, Série "Littérature". * pastișa; * parodia; * colajul. BURGOS Jean [1982] (1988) Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela DUDA și Micaela GULEA, București: Editura Univers (Pour une
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ou La Littérature au second degré), Paris: Éditions du Seuil. * transtextualitatea: intertextualitatea; paratextualitatea; metatextualitatea; hipertextualitatea; * arhitextualitatea. GIGNOUX Anne Claire (2005) Initiation à l'intertextualité, Paris: Édition Ellipses, Collection "Thèmes et études". * nivel microstructural: citatul; referința; aluzia. * nivel macrostructural: parodia; pastișa; plagiatul; * punerea în abis. (1997) Retorica poeziei. Lectura lineară, Lectura tabulară, Prefață și traducere de Marina MUREȘANU-IONESCU, București: Editura Univers (Rhétorique de la poésie. Lecture linéaire, lecture tabulaire, Paris: Éditions du Seuil). * lectura lineară; * lectura tabulară; * proto-ritm/cvasi-ritm. HĂULICĂ Cristina (1981) Textul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
seraient déplacées]. 8 [En effet, il n'est pas d'énoncé sans relation aux autres énoncés. Tout énoncé se rapporte à des énoncés antérieurs, ce qui donne lieu à des relations intertextuelles ou dialogiques, parmi lesquelles la citation et le plagiat ne sont que des cas particuliers. [...] Comme l'a montré Genette, il existe des relations particulières entre les textes. La paratextualité est la relation d'un texte avec ce qui l'accompagne, titre, préfaces, notes, illustrations, avertissement, etc. La métatextualité
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
jamais reproduction pure et simple ou adoption plénère. La reprise d'un texte existant peut être aléatoire ou consentie, vague souvenir, hommage affiché ou encore soumission à un modèle, subversion du canon ou inspiration volontaire. Citation, allusion, référence, pastiche, parodie, plagiat, collages de toutes sortes, les pratiques de l'intertextualité se répertorient aisément et se laissent décrire]. 35 Clasificările operate sau actualizate de Tiphaine Samoyault sunt disponibile în capitolul referitor la delimitările taxinomice ale intertextualității (infra). 36 Lucrarea se oprește la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pourrait définir une poétique de l'intertextualité.] 39 [sous sa forme la plus explicite et la plus littérale, [...] la pratique traditionnelle de la citation (avec guillemets, avec ou sans référence précise) ; sous une forme moins explicite et moins canonique, celle du plagiat (chez Lautréamont, par exemple), qui est un emprunt non déclaré, mais encore littéral ; sous une forme encore moins explicite et moins littérale, celle de l'allusion, c'est-à-dire d'un énoncé dont la pleine intelligence suppose la perception d'un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Bhagavad-Gïtä "Cartea a zecea numită Yoga întruchipărilor divine", Antologia Filosofia indiană în texte, pp. 77, 79. 65 Atomul și adevărurile lui formulate eminescian ar prilejui un studiu interesant asupra relativității genului literar (Macé : 2013, Stalloni : 2008). 66 Pierre Bayard Le Plagiat par anticipation, Paris: Éditions de Minuit, Collection "Paradoxe", 2009. 67 După aproape patruzeci de ani de la descrierea Cosmologiei secolului XX (1965), cercetătorul Paul Davies chiar a oferit imagini ale spațiu-timpului einsteinian (Scientific American, 2001), posibile cu tehnica de azi (tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ateistă, materialistă, realistă - în sfârșit, revoluționară în toate direcțiile”. Modelul, urmat îndeaproape, ca orientare și în organizare, a fost „Contemporanul”. Articolele din Ș.n. se referă la ateism, morală, sociologie, filologie, știință popularizată; s-a reluat, după „Contemporanul”, campania contra plagiatului și pentru emanciparea femeii. Profilul revistei a fost însă literar. Contribuția Ș.n. este legată îndeosebi de colaborarea lui G. Ibrăileanu. Cu titlul Note sau Din caiet, el publică (sub pseudonimul Cezar Vraja) interesante încercări filosofice-literare: sunt meditații provocate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
acestuia punând cele mai calde cuvinte. SCRIERI: Despre utilitatea studiilor clasice, Iași, 1911; Clasicismul și cultura națională, Iași, 1913; Antisemitismul lui Vasile Conta, București, f.a.; Idilele rustice ale lui Theocrit, București, 1925; Geniul latin, Cluj, 1926; Răspuns unei acuzațiuni de plagiat, Cluj, 1927; Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr, București, 1927; Viața și opera lui Publius Vergilius Maro (volum colectiv), București, 1930; Horațiu, Cluj, 1936; În amintirea lui Ioan Paul, Cluj, 1936; Biobibliografia lui Vasile Bogrea. 1881-1926 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
captează mai mult interesul secret, subreptice al autorului pentru ceva special, dincolo de subiectul în sine. Să ne mulțumim cu prompta adresare ironică din nota la Poveste (subintitulată Imitație): "Subscrisul roagă pe onorata și competenta critică să nu-i denunțe acest plagiat. E o poveste veche, pe care o iscălește numai întrucît i s-a părut că nu-i rău să o înnoiască."? Sau să judecăm "înnoirea" după toată rescrierea caragialiană, aceea care conferă aerul de familiaritate, senzația de ...déjà lu, nota
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în temelia atacurilor plecînd din ...actualitate! " Cel mai fluierat autor român", cum însuși se numea, cu umor, a trecut grațios peste toate malentendu-urile (unele de-a dreptul mistificări). A intentat, în 1901, proces de calomnie celui care inventase culpa de plagiat și a avut, în avocatul Barbu Ștefănescu-Delavrancea un... alt apărător celebru. A fost el însuși plagiat, în Franța, tot cu Năpasta, în anul 1902. Anul în care propunerea de premiere la Academie a volumului Momentelor este respinsă. Neînțelegerea, accidentul relației
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
umor, a trecut grațios peste toate malentendu-urile (unele de-a dreptul mistificări). A intentat, în 1901, proces de calomnie celui care inventase culpa de plagiat și a avut, în avocatul Barbu Ștefănescu-Delavrancea un... alt apărător celebru. A fost el însuși plagiat, în Franța, tot cu Năpasta, în anul 1902. Anul în care propunerea de premiere la Academie a volumului Momentelor este respinsă. Neînțelegerea, accidentul relației critică-autor au fost fatale doar în acest moment. Neînțeles, atunci, exilul lui Caragiale? Lucruri simple pot
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de gen și intriga foiletonistică. D. a scris însă multe alte nuvele năpădite de sentimentalism, de prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă, Lake Buturugă, nu era decât un plagiat după o nuvelă a lui A. Theuriet. Dacă ar fi rămas la proza de observație caracterologică, în care portretul se concentra în câteva linii, cu o bună plasticitate verbală, D. ar fi putut să fie un scriitor demn de luat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
tocmai un fleac să devină fapt de notorietate internațională că un membru al CC al PCR, un deputat în Marea Adunare Națională, un membru corespondent al Academiei, un laureat al Premiului Herder nu se dă în lături de la furt (de la plagiat, adică), de la minciuni și amenințare, de la calomnie și denunț. Altfel spus, după opinia mea, a-i da mandat ori a-i îngădui tocmai lui Eugen Barbu să se arate, vezi Doamne, atât de revoltat de posibila lezare a intereselor noastre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poet care (după părerea lui Artur Silvestri) se dovedește un cu totul admirabil știutor de istorie românească (literară, aș adăuga eu, ținând seama de câți maeștri și-a permis să convoace pe masa de lucru, nu o dată însângerată cu borșul plagiatului). Dar asta însă nu-i nimic. În fond, ce importanță are faptul că Silvestri emite o părere și Sorescu alta? Păi, să vă zic eu care anume este șarmul. Șarmul vine de acolo: de unde atacul, căci așa este apreciată cronica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
va avea întotdeauna aerul unui comerciant prizărit de bibelouri de comandă. Și în fața profeților Naturii și ai Ființei, paznici ai autenticului, ai vieții și energiilor primare celebri datorită prestigiului vechiului physis -, santinelele lui technè vor părea că slujesc contrafacerilor și plagiatului. Occidentul și Orientul își vor închide deopotrivă porțile, refractare față de mitologiile și valorile lor. "Superficial", vor spune unii, "artificial", vor spune alții. Oprobriul factisului, numitor comun al condamnărilor occidentale și orientale, pîndește pe oricine ia în serios tranziția lui a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
făcut publicistică în foarte multe forme, ați publicat pamflete cu valoare literară și documentară, ați realizat analize politice riguroase, ați redactat scrisori, una dintre ele adresându-i-o, „sfidător”, lui Nicolae Ceaușescu, ați scris articole polemice și ați descoperit un plagiat, ați făcut greva foamei în România și ați conferențiat la universități prestigioase din S.U.A., ați lucrat la mai multe publicații și ați scos, Dvs., una (Agora), ați implementat democrația în Basarabia și v-ați arătat dezgustat de felul cum văd
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nerecunoscut. Primul - am protestat, când Nicolae Ceaușescu l-a numit pe dl Nicolae Dan Fruntelată în fruntea Luceafărului prin încălcarea statutului Uniunii Scriitorilor. Al doilea - când dl Dragoș a nesocotit hotărârea Consiliului Uniunii Scriitorilor de a tipări comunicatul privind dezavuarea plagiatului comis de dl Eugen Barbu, în Consiliu s-a propus sancționarea Domniei sale pentru încălcarea deciziei editorului. Da, am fost printre cei care au considerat că dl Dragoș era vinovat. În editorialul care l-a „agasat”, consideram că dl Breban nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Camil și Cezar Petrescu și, bineînțeles, Mateiu Caragiale au fost scriitori prețuiți de el și pentru faptul că au ilustrat bucureștenismul literar. Astfel se explică, probabil, și admirația literară pe care i-a purtat-o, până când i-a fost dovedit plagiatul, lui Eugen Barbu. Zaciu vedea în el un evocator inspirat al lumii bucureștene și un continuator în spirit al lui Mateiu Caragiale. Tiberiu Utan A murit poetul Tiberiu Utan, uitat de confrați și ignorat literar de generațiile noi, care cel
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]