3,039 matches
-
ca și noi (cei din matcă), în ritul Sfinților Părinți, străbunii și urmașii vlahilor de dincolo de vatra Neamului. Prin dangătul subînțeles al clopotelor, cei în legătură cu a căror existență am căzut în vinovată uitare ne transmit fiorul nevoii noastre de pocăință. Plaiurile lor, ale românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
timpului. Dând frâu liber imaginației, forțelor creatoare, poezia capătă profuzime și sugestivitate. Ideea poetică se conturează armonios, se desprinde de „umbrele lungi ale serii”... devenind emanație luminoasă care-ți umple sufletul de emoție și blândă înfiorare. Iubitor și admirator al plaiurilor natale, plaiuri unde „apele se prind în horă până noaptea târziu” poetul - „nufărul gânditor” - cuprinde în versuri remarcabile, frumusețea colinelor „albastre” ce „se-oglindesc în sălbaticul cerului”. „Acolo unde cântecele curg doar seara / printre aripile lebedelor fericite / Pe șapte viori
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
frâu liber imaginației, forțelor creatoare, poezia capătă profuzime și sugestivitate. Ideea poetică se conturează armonios, se desprinde de „umbrele lungi ale serii”... devenind emanație luminoasă care-ți umple sufletul de emoție și blândă înfiorare. Iubitor și admirator al plaiurilor natale, plaiuri unde „apele se prind în horă până noaptea târziu” poetul - „nufărul gânditor” - cuprinde în versuri remarcabile, frumusețea colinelor „albastre” ce „se-oglindesc în sălbaticul cerului”. „Acolo unde cântecele curg doar seara / printre aripile lebedelor fericite / Pe șapte viori orașul freamătă
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
certe, așa cum le stă bine intelectualilor. Se introduse în discuție ipoteza unui curcan iradiat de la Cernobâl, a unei farse, a unui joc al eroziunilor apei, a veșnicului mamut, însă acesta refuza să fie pomenit în cărțile înaintașilor ca viețuitoare a plaiului mioritic, iar la un moment dat, directorul pomeni de un saurian uriaș, din aceia văzuți de noi în filmele cu mare succes de cassă. Dar și aici apărea o problemă! Nu numai din filme știm, dar și de la televizor (ori
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de alte locuri din apropierea Sebeșului de Sus, a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată frumusețea plaiurilor natale, amintirile lui Dumitru Sinu au o umbră de tristețe. „La noi în sat au fost trei nenorociri...”, îmi spune el. „Ce-i omul...” Mai întâi, își amintește de bărbatul care s-a stins, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
geamănă cu repetițiile, mai bine să-l petreacă la joacă cu ceilalți copii pe coclaurile din împrejurimi. Anei îi plăcea ce învață la cursul de chitară și mai ales faptul că atunci când știa să cânte și erau invitate cu formația Plai, cum o numise oficial profesorul, la serbările școlare, concursuri artistice între școli sau la zilele festive organizate de primăria locală, cum era și cea numită "Fiii Satului", atunci când toți cei împrăștiați prin toată țara reveneau în sat cu acest prilej
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars, pământ rumenit
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Prinde bobița jucăușă a razei ce se strecoară printre uluci iar pe pânză ia viață ancestralitatea însăși, cu cele de lângă casă de-acum dar și cu zmeie și greuceni, cu feți și ilene, miorițe și ciobănași trudind și tihnind pe plaiurile noastre de altădată și de azi. Ridică cu luare aminte privirea spre zări spălate de rouă ori de alte miresme ale pământului plin de roadele Domnului, diminețile miros a cer ud și nori vaporoși și storși de multă vreme, ca
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
căutat peste tot ascunsă-n lumea lui Lot, te-am căutat și prin fântâni dar am găsit doar doi bătrâni, faraoană cu ochi murgi, unde dracului te duci? faraoană, cer de lapte, hai, vorbește-mi doar în șoapte, vino pe plai de iasomie pe iarbă moartă, iarbă vie o lume-ntreagă ne blesteme, noi pe covor de crizanteme, să mai gustăm numai odată otrava dulce, blestemată... și-apoi să ne nemurim mai la deal în țințirim. joi, 12 iulie 2012 Referință
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
unde vei merge. Cartea „Dor de Bucovina” încearcă, dar și reușește să ne aducă în suflet tărâmul mult visat, tărâmul de legendă, dar și de amarnică și lungă suferință. Mai bine de 225 de ani au trecut de când trupul acestui plai a fost sfârtecat de către corbii cotropitori. Marian Malciu, folosindu-se de relatarea unor evenimente la care a participat, scrie această carte cu bucurie dar și cu multă tristețe. Oamenii și locurile cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
Priori!” se traduce prin „Patria înainte de toate!”. Este deviza agenților secreți din Serviciul Român de Informații. (...) Un Teatru de Operațiuni nu este numai în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina sau Kosovo. Avem un război crunt de purtat la noi ACASĂ. Pe aceste plaiuri de vis, dar blestemate parcă să fie călcate permanent și obsedant cu cizme negre de trădători de pe la noi și de năvălitori de pe la ei”. A treia carte - „Versuri pentru mai tarziu” - a fost finalizată în 2014. Scriitorul scrie în prefața volumului
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
în 2003 cu volumul de povestiri, sugestiv intitulat Țara Fericirii, editat de Fundația Desire din Cluj-Napoca, volum cu care obține premiul special al juriului la Festivalul Liviu Rebreanu din Bistrița, ediția 2005. Copilul din sufletul acestui OM MARE, născut pe plaiurile arădene într-o zi călduroasă de iulie 1947, are însă multe de dăruit, și în 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg, unde obține mai multe premii cu muzică pentru copii și prezintă cărțile Legendele Nürnbergului și Rotofel, cărți
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
în 2003 cu volumul de povestiri, sugestiv intitulat Țara Fericirii, editat de Fundația Desire din Cluj-Napoca, volum cu care obține premiul special al juriului la Festivalul Liviu Rebreanu din Bistrița, ediția 2005.Copilul din sufletul acestui OM MARE, născut pe plaiurile arădene într-o zi călduroasă de iulie 1947, are însă multe de dăruit, și în 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg, unde obține mai multe premii cu muzică pentru copii și prezintă cărțile Legendele Nürnbergului și Rotofel, cărți
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
lasă-n ele amprenta Parfumului de măr... În fila necitită A cărții cu povești, în auriul luciu Al astrelor cerești... În ploaia ce se cerne, În spectrul Curcubeu... Iubește-le pe toate, Și-n toate voi fi...EU! DACII Pe plaiurile noastre vechi Istoria și-a scris trecutul... Când "dacii" erau prinți de viță Cu spada și cu scutul... Nu erau pe-atuncea cluburi, Nici localuri de "fittness"... Bărbații atunci erau bărbați... De la sine ințeles... Aveau trupul ca sculptat De la "Ea
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
scrieri memorabile simțiri vii, autoarea vine cu “un alai măreț de personaje rurale de pe întinse bărăgane. Mereu binevoitoare și optimistă, zâmbitoare larg, ca la un spectacol de comedianți, cu un stil literar limpezit în roua dimineților de mai pe un plai mioritic, simplu ca un salut amical pe înțelesul fiecăruia, îngrijit ca un prunc mult îndrăgit, sincer și concis cu o curățenie admirabilă asemenea sufletului țăranului roman neatins încă de metamorfozările urbane, culege aprecieri admirative de la toți cunoscuții.” “Insomnii Didactice” sunt
INSOMNIILE SCRIITORULUI NICĂ D. LUPU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366147_a_367476]
-
iei de la ai tăi o amintire. Ce-ți dorești? - Dacă-mi este îngăduit, parfumul florilor de tei. - Prea bine! Din acea zi, parfumul se răspândi în Rai, spre fericirea tuturor. Și, tot de atunci, pe pământ, când înfloresc teii, pe plaiurile natale ale Marelui Poet, oamenii spun încântați că miroase ca-n Rai - a parfum de Eminescu! Referință Bibliografică: PARFUM DE EMINESCU / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
PARFUM DE EMINESCU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366179_a_367508]
-
Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe date autoreferențiale[...]este un gest de reverență firesc”, comuna natală și locuitorii ei fiind surprinși într-o „frescă veritabilă a începutului de secol XX”. În desele reveniri pe plaiurile natale are posibilitatea de a constata că și aici există „o emulație intelectuală[...]o activitate plină de însuflețire[...]care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii române”, că „se scrie mult[...]din dorința de a îmbrăca gândurile și
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
nat; Uniți din Sarmisegetuza, Și de atunci uniți mereu, Uniți la bine și la greu, De-un Decebal, de-un vodă Cuza, Cum vrut-a Dumnezeu, Uniți din vremuri ancestrale, Cum n-au fost alții pe pământ, Am înălțat pe plaiul sfânt Și mânastiri, și catedrale, În semn de legământ, Căci ne-ntrebăm astăzi, uimiți, Parcă ne-am trage din maimuțe, Conduși de niște găgăuțe: Cum de suntem acum uniți, Doar ... în bisericuțe?! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Unirea la români / Valeriu
UNIREA LA ROMÂNI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361580_a_362909]
-
1904 din 18 martie 2016 Toate Articolele Autorului DE UNDE? De unde pui atâta soare? De unde ai luat culoarea, Cu nuanță de bujor? Zâmbetul deschis ca floarea, Primind o nouă mângâiere, De unde ai tu oare? De la zei din alte ere, Sau din plaiuri pământene Cu Ilene Consânzene? *** COPACII NUDURI Copacii au rămas doar nuduri, Aninați de cer pe șevalet, Frunzele, rochițe în culori, Furate de la ofilite flori, Au plecat să se îmbăieze, Printre noi bronzații nori. Referință Bibliografică: DE UNDE? / Mihai Leonte : Confluențe Literare
DE UNDE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361680_a_363009]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CE SĂ-ȚI SPUN EU ȚIE?... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ce să-ți spun eu ție bădiță Mihai că tot în sărăcie pe-un picior de plai încă ne-om mai zbate o mie de ani sunt acum de toate n-avem însă bani nația-i pe ducă fiii-s risipiți ca frunza caducă veșnic osândiți îngerul iubirii l-am dat la străini orbi de-a strălucirii
CE SĂ-ŢI SPUN EU ŢIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361730_a_363059]
-
-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să-i respectăm și să-i venerăm pe cei care poartă
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
colaborator la alte reviste din țară și străinătate. Colaborator la posturi de radio. Poeziile ne prezintă Preotul, Creștinul, Omul, Românul. Mi s-au lipit de suflet. Iată una dintre ele: DIN SUFLET ORIȘICÂND RĂSUNĂ Din Basarabia răsună Un bucium peste plai străbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Din Basarabia răzbate Ecou de frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul sfânt în
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul sfânt în care crede Și de oftat pe veci nestins. Din Mama Țară tot răsună Alt bucium peste plai straăbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Este atât de complexă și de profundă personalitatea preotului Radu Botiș, încât demersul meu se va limita doar la câteva aspecte, poate nu cele mai relevante din activitatea domniei sale
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
de la tine mereu pleacä Spre un tärîm îndepärtat, Când simți puterea cum te päräseste Iar gândul tinereții, lacrimi îți aduce, Deschide Fereastră din sufletul curat Adieri de..aripi tristețea sä-ti alunge. Toți simțim...odatä regretele plecärii! Trecätori suntem pe un plai frumos.. Cei ce am stiut sä iubim vâltoarea Sau... liniștea märii cu valul duios.. Cei care-am gustat din amarul vieții Știind sä slävim..mierea de pe faguri, Toți ce-am admirat petala din grädinä Și-am doinit cu dor mandre
NU PLÂNGE.. de DOINA THEISS în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351985_a_353314]
-
pe altul, ca pe ciobanul moldovean. Să lași să trăiască și ciobăneii, și oițele, dar și lupul. - Unde vrei să mergem prin România? - Prin munții Carpați. - Bine. Am să-ți povestesc o întâmplare auzită mai demult. Ascult-o: Pe un plai frumos, ca o gură de rai, se afla o turmă de oițe. Baciul era plecat în sat să aducă sare la mioare. A lăsat oițele în paza dulăilor ciobănești, niște câini mari care se puteau lupta și cu ursul și
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]