251,794 matches
-
parte a lumii. Rezultatul acestor dezvăluiri a fost acela că la începutul anului 2002 conducerea băncii Societe Generale de la Paris a fost arestată și anchetată, în frunte cu președintele băncii, Daniel Bouton, care înainte de a conduce banca a activat în plan politic. Astfel, el a fost director al bugetului Franței în cadrul Ministerului Finanțelor, sub ministeriatul lui Pierre Beregovoy, cel care s-a sinucis când a izbucnit scandalul legat de preluarea și manipularea bursieră a acțiunilor băncii Societe Generale, post privatizare, de către
CAP. 8 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_8.html [Corola-blog/BlogPost/354285_a_355614]
-
Soares Szasz, unul dintre cei mai cunoscuți traineri din România, care a adunat peste 140.000 de participanți la cursurile sale de creștere a afacerilor, afirmă că Google nu a adoptat această filosofie în mod haotic, ci a existat un plan cu o bază științifică foarte bine pusă la punct. În același timp, specialistul afirmă că încă ne confruntăm cu mentalități învechite, în care relația dintre angajat și patron e similară celei dintre șoarece și pisică, însă vine din spate o
Angajaţii mai fericiţi la locul de muncă, cu 12% mai productivi by http://uzp.org.ro/angajatii-mai-fericiti-la-locul-de-munca-cu-12-mai-productivi/ [Corola-blog/BlogPost/92835_a_94127]
-
amabili și își țin promisiunile făcute, cuvântul dat fiind lege pentru ei. Niponii mai au încă acel cult al onoarei moștenit de la samurai. „Codul Bushido” se practică și azi. Sunt muncitori, punctuali, pricepuți, răbdători și perseverenți, pun munca pe primul plan, asigurând familiei confortul necesar. Sunt sensibili și sufletiști; pentru ei nu exista cuvântul “nu pot”. Sunt mândri că sunt japonezi, adoră armonia! Ca urmare, evită cearta; dacă ceva nu le place sau nu le convine, din ceea ce le spui, o să
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Japan_simfonia_toamnei_floarea_carbune_1377945793.html [Corola-blog/BlogPost/366633_a_367962]
-
hotărât să-mi caut un job. Am tot căutat un job timp de două luni, fără succes și apoi mi-am spus: hai să încerc video chat!... Citește tot... Fotografii provocatoare cu Ieșeanca Diana Grigoraș Iasul a adus în prim plan o domnișoară de 20 de ani foarte frumoasă, care spera la o carieră în lumea devastată fără să vrem de femei frumoase. Nouă ne place ideea de ieșence frumoaase și deștepte și din acest motiv ne-am permis să intrăm
Interviu by http://www.iasi4u.ro/categoria/stiri/interviu/ [Corola-blog/BlogPost/95303_a_96595]
-
Articolele Autorului RITUALUL PASCAL CATOLIC Paștele, sărbătoarea Morții și Învierii Domnului Isus Cristos, a trimfului vieții asupra morții, a luminii contra întunericului, a străbătut veacurile, reușind să rămână de mii de ani cea mai mare sărbătoare a creștinătății celebrată în plan uman prin perioade de purificare materială și spirituală, slujbe religioase, acte de binefacere, mâncăruri specifice. Vom prezenta în cele ce urmează felul în care s-au desfășurat Sărbătorile Pascale la Biserica Catolică „Cristos Regele Universului” din Ploiești, unde slujbele religoase
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396982112.html [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
odată cu obținerea unui teren agricol de cca 2000m patrați și pe care se cultiva legume și zarzavaturi, dar și plantații de mere din soiurile Parmen Auriu, Crețesc și Ionathan. Cel care a fost diriguitorul unei astfel de activități, cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
În ultimul timp bucuriile ei erau legate de tot ceea ce se întâmpla bine cu tatăl său.Timpul se oprise în loc,iar viața ei se învârtea în jurul bolii lui ...nu mai știa să râdă, nu mai cunoștea lumea, nu avea dorințe, planuri de viitor decât legate de tatăl ei...Se topea pe picioare, nu mânca, nu dormea, fuma și bea cafea, atât! Oare cât va rezista? Va urma Referință Bibliografică: Coșmar- fragment de roman / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cosmar_fragment_de_roman.html [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
proiectului, medicul speră să se elibereze de obsesia eșecului și singurătății. Totodată, în același scop, el investește energie în a descrie, a consemna ce i se întâmplă în speranța atingerii definitivei eliberări. Speranța sa este că eliberarea pe mai multe planuri îi va satisface „nevoia” de a trăi „normal”. Odată ce ia cunoștință de planul medicului, resimțind și ea singurătatea și dorința de a muri, Mara se hotărăște să-l însoțească pe munte indiferent de risc. Discuțiile îi duc pe Mara și
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
același scop, el investește energie în a descrie, a consemna ce i se întâmplă în speranța atingerii definitivei eliberări. Speranța sa este că eliberarea pe mai multe planuri îi va satisface „nevoia” de a trăi „normal”. Odată ce ia cunoștință de planul medicului, resimțind și ea singurătatea și dorința de a muri, Mara se hotărăște să-l însoțească pe munte indiferent de risc. Discuțiile îi duc pe Mara și pe Cassian Robert la a se cunoaște prin mărturisiri care-i apropie într-
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Darius Pop. În sfârșit, un al patrulea orizont, delimitat prin italice, îl vedem a fi întemeiat din reflecțiile asupra singurătății și morții ale unor spirite creatoare de marcă: Borges, Epictet, Tolstoi, Cicero, J. Green, L. Durrelle, B. Pasternak etc. În planul evenimențial, fără accente de tragic și în urma unei afirmații a Marei cum că „de când ai apărut, m-a cuprins panica”, R. Cassian își decriptează suferința ca fiind legată de ceea ce se cheamă atac de panică. În această ordine de idei
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
ascensiunea [muntelui - n.n.] pregătit să pierd, nu să câștig”. Gândind liniile creației lui A. Buzura ca descinzând convergent și cu consistență în „Raport asupra singurătății”, putem delimita o topică situativă a eroului buzurian. Protagoniștii lui Buzura trăiesc simultan în trei planuri: unul experiențial (fizico-somatic), unul existențial și altul socio-istoric (lume și realitate). În plan experiențial, eroul probează suferința și durerea fizică, frica, neliniștea, neputința, disperarea, teama, deziluzia. Nu acesta este planul esențial: durerea fizică este neesențială. Aici sentimentul bazal este greața
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
A. Buzura ca descinzând convergent și cu consistență în „Raport asupra singurătății”, putem delimita o topică situativă a eroului buzurian. Protagoniștii lui Buzura trăiesc simultan în trei planuri: unul experiențial (fizico-somatic), unul existențial și altul socio-istoric (lume și realitate). În plan experiențial, eroul probează suferința și durerea fizică, frica, neliniștea, neputința, disperarea, teama, deziluzia. Nu acesta este planul esențial: durerea fizică este neesențială. Aici sentimentul bazal este greața (Cassian nu resimte „atât frica, și ea destul de mare, cât greața”, p. 76
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
a eroului buzurian. Protagoniștii lui Buzura trăiesc simultan în trei planuri: unul experiențial (fizico-somatic), unul existențial și altul socio-istoric (lume și realitate). În plan experiențial, eroul probează suferința și durerea fizică, frica, neliniștea, neputința, disperarea, teama, deziluzia. Nu acesta este planul esențial: durerea fizică este neesențială. Aici sentimentul bazal este greața (Cassian nu resimte „atât frica, și ea destul de mare, cât greața”, p. 76). Evenimentul ce desparte somaticul de existențial este moartea. Planul decisiv este planul existențial. Durerea morală este esențială
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
neliniștea, neputința, disperarea, teama, deziluzia. Nu acesta este planul esențial: durerea fizică este neesențială. Aici sentimentul bazal este greața (Cassian nu resimte „atât frica, și ea destul de mare, cât greața”, p. 76). Evenimentul ce desparte somaticul de existențial este moartea. Planul decisiv este planul existențial. Durerea morală este esențială la Buzura. Aici comandă conștiința. Romancierul pe care pare a-l admira cel mai mult Buzura și din care se reține o frază pe prima pagină a caietului care se imaginează a
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
teama, deziluzia. Nu acesta este planul esențial: durerea fizică este neesențială. Aici sentimentul bazal este greața (Cassian nu resimte „atât frica, și ea destul de mare, cât greața”, p. 76). Evenimentul ce desparte somaticul de existențial este moartea. Planul decisiv este planul existențial. Durerea morală este esențială la Buzura. Aici comandă conștiința. Romancierul pe care pare a-l admira cel mai mult Buzura și din care se reține o frază pe prima pagină a caietului care se imaginează a sta la baza
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
începe prin conștiință și nimic nu are valoare decât prin ea”. Fundamentală în formula existențială a eroului lui Buzura este conștiința. Cassian Robert ca și ceilalți este o conștiință, este un om care se întoarce spre sine însuși. În acest plan, sentimentul bazal este zădărnicia („îmi trăiesc singur zădărnicia, p. 11). Componenta constructivă a formulei existențiale o reprezintă faptele („sunetul grav al faptei”). Faptele și actele sunt întâmplări, evenimente existențial-sociale în cadrul cărora se manifestă umilința, demnitatea, orgoliul, refugiul, lașitatea, eșecul, ratarea
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
ca „lectură a vieții și a experienței trăite”. Din întâmplări oarecare spiritul creator trebuie să scoată adevăruri general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11). Al treilea plan al topicii (cel socio-istoric) îl ocupă valorile (adevărul, libertatea, binele, frumosul, datoria). Evenimente semnificative în acest plan sunt sfidarea istoriei, eroismul, intervenția politică. Sentimentul specific acestui plan este absurdul. La Buzura istoria este apăsătoare, dură, violentă, brutală; ea trebuie suportată
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11). Al treilea plan al topicii (cel socio-istoric) îl ocupă valorile (adevărul, libertatea, binele, frumosul, datoria). Evenimente semnificative în acest plan sunt sfidarea istoriei, eroismul, intervenția politică. Sentimentul specific acestui plan este absurdul. La Buzura istoria este apăsătoare, dură, violentă, brutală; ea trebuie suportată sau înfruntată. Istoria este domeniul aparenței. Pentru a vedea ce se petrece în realitate, iar nu în
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11). Al treilea plan al topicii (cel socio-istoric) îl ocupă valorile (adevărul, libertatea, binele, frumosul, datoria). Evenimente semnificative în acest plan sunt sfidarea istoriei, eroismul, intervenția politică. Sentimentul specific acestui plan este absurdul. La Buzura istoria este apăsătoare, dură, violentă, brutală; ea trebuie suportată sau înfruntată. Istoria este domeniul aparenței. Pentru a vedea ce se petrece în realitate, iar nu în aparență, individul trebuie să refuze rutina și să caute adevărul
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
p. 59). Într-o istorie plină de adversități, individul poate rămâne om, chiar „om de caracter”. În raport cu istoria, individul care gândește, care se opune, care se revoltă în baza unei gândiri, este cu adevărat om. Misiunea omului este triplă. În plan experiențial, trebuie să se elibereze de frică, de teamă, de obsesii („m-am simțit eliberat de vechile mele obsesii”, p. 329). În plan existențial, omul trebuie să se confrunte cu sine: „confruntarea cea mare”, se arată în „Teroarea iluziei”, este
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
opune, care se revoltă în baza unei gândiri, este cu adevărat om. Misiunea omului este triplă. În plan experiențial, trebuie să se elibereze de frică, de teamă, de obsesii („m-am simțit eliberat de vechile mele obsesii”, p. 329). În plan existențial, omul trebuie să se confrunte cu sine: „confruntarea cea mare”, se arată în „Teroarea iluziei”, este „cu tine însuți, cu propriile-ți limite”. În plan socio-istoric, omul trebuie să înfrunte istoria, să înfrunte lumea (ca formă a istoriei) prin
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
teamă, de obsesii („m-am simțit eliberat de vechile mele obsesii”, p. 329). În plan existențial, omul trebuie să se confrunte cu sine: „confruntarea cea mare”, se arată în „Teroarea iluziei”, este „cu tine însuți, cu propriile-ți limite”. În plan socio-istoric, omul trebuie să înfrunte istoria, să înfrunte lumea (ca formă a istoriei) prin afirmarea adevărului și prin lupta pentru libertate: „să-i înfrunt sau să-i ignor” (p. 307) sunt cele două soluții. Omul este mânat de nevoia de
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
lumea (ca formă a istoriei) prin afirmarea adevărului și prin lupta pentru libertate: „să-i înfrunt sau să-i ignor” (p. 307) sunt cele două soluții. Omul este mânat de nevoia de a se simți liber în toate cele trei planuri: de a învinge emoțiile negative, de a se confrunta cu propriile limite, de a înfrunta istoria. Analog, există trei suferințe: somatică (frica), morală (atacul de panică), istorică (asuprirea, opresiunea, împilarea). În similaritate cu cele trei suferințe, eroul lui Buzura probează
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
și judecă: un Cassian simte, „celălalt Cassian” meditează, evaluează („Celălalt Cassian devenise destul de indulgent”, p. 38; Borges chiar afirmă „Sunt celălalt”, p. 178). „Raport asupra singurătății”, ca și celelalte romane buzuriene, configurează personalitatea umană prin incizii în toate cele trei planuri. De aici rezultă trei tipuri de tablouri: un tablou de moravuri (corespunzător planului istoriei), un tablou de analiză (unde are congruență existențialul) și o hartă a emoțiilor bazale (corespunzătoare planului experiențial). Sub acest aspect, nu avem de a face, cum
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
indulgent”, p. 38; Borges chiar afirmă „Sunt celălalt”, p. 178). „Raport asupra singurătății”, ca și celelalte romane buzuriene, configurează personalitatea umană prin incizii în toate cele trei planuri. De aici rezultă trei tipuri de tablouri: un tablou de moravuri (corespunzător planului istoriei), un tablou de analiză (unde are congruență existențialul) și o hartă a emoțiilor bazale (corespunzătoare planului experiențial). Sub acest aspect, nu avem de a face, cum susține profesorul Nicolae Manolescu, cu o „indecizie între analiza psihologică și tabloul de
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]