1,060 matches
-
și copilul, adultul și minorul, învățătorul și învățăcelul, preotul și credinciosul, stăpânul și servitorul, regele și supușii lui, republica și cetățenii ei, patronul și slujbașii lui, intelectualul și muncitorul necalificat". (Onfray, Rațiunea gurmandă, 2000, p. 67) Luminile au preluat ideea platonică a cunoașterii atotputernice în raport cu impulsurile instinctuale și au concretizat-o prin două afirmații: prima, educația trebuie să vizeze rațiunea (ceea ce reprezintă o "lectură infidelă" a lui Platon, care este mult mai complex și mai nuanțat); a doua, impulsurile instinctuale sunt
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aici aluzie la contextul care corespunde primei etape a istoriei platonism-nihilismului, cu alte cuvinte la capitolul care corespunde gândirii lui Platon: se postulează existența unei lumi reale, suprasensibile, care însă nu a devenit încă o entitate pur și simplu "ideală", "platonică", dar la care pot ajunge cei înțelepți. • Lumea adevărată, inaccesibilă în imediat, dar promisă celui înțelept, celui evlavios, celui virtuos ("celui păcătos care ispășește")97. În a doua etapă a istoriei platonism-nihilismului se deschide fractura dintre lumea ideală și lumea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că vizează o depășire a nihilismului. Abolirea lumii "aparente" înseamnă mai degrabă eliminarea modului în care sensibilul este văzut din perspectiva platonismului, așadar suprimarea caracterului său de aparență. Nu este vorba așadar de abolirea lumii sensibile, ci de eliminarea neînțelegerii platonice, pentru a face astfel loc unei noi concepții asupra sensibilului și unui nou raport între sensibil și non-sensibil. În acest scop nu este de ajuns să răsturnăm vechea ierarhie, situând în cer ceea ce mai înainte se afla pe pământ, apreciind
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
răsturnând platonismul sau doctrina celor două lumi, cea inteligibilă postulată ca lume adevărată și cea sensibilă, considerată, dimpotrivă, doar ca aparentă acesta rămâne în interiorul orizontului de gândire pe care își propune să-l răstoarne, și de aceea este definit drept "platonicul cel mai năvalnic din istoria metafizicii occidentale"148. Nietzsche în 1933 O a treia menționare după cea din teza de abilitare și cea din Ființă și timp confirmă faptul că Nietzsche devenise deja pentru Heidegger o referire constantă. Acesta se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ființării"164. Iar filozofia sa este metafizica proprie epocii contemporane, deoarece gândește adevărul nostru cu privire la ființare în ansamblul său ca voință de putere și furnizează un diagnostic pătrunzător al trăsăturilor fundamentale ale vremii noastre. În ipostaza de "cel mai fervent platonic din istoria metafizicii occidentale", Nietzsche realizează o răsturnare radicală a metafizicii ducând-o la extrem, și deschide, în zorii secolului XX, interogații cu privire la o criză și la posibila sa depășire, care perturbă înțelegerea de sine a lumii noastre. Nu intră
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o reprezintă, și pe care el o numește "subiectitate" (Subiectität). Nu este cazul aici nici măcar să încercăm un comentariu al pasajelor prin intermediul cărora, în reconstrucția heideggeriană, platonismul pătrunde în metafizica voinței de putere și al modului în care "transcendența" idealului platonic se transformă și cade în "transcendența" nihilismului. Esențial este faptul că "subiectitatea" manifestată odată cu platonismul așadar "apariția suverană" a omului ca figură care devine purtătoare a proiectului de înstăpânire cognitivă și operativă asupra a tot ce există își află adeverirea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
metafizica și ambii sunt considerați ca fiind omogeni și funcționali pentru esența tehnicii. Tehnica este ultima formă de metafizică, așadar de platonism, așa cum metafizica este preistoria tehnicii, așadar a nihilismului. Iată de ce Heidegger este convins că forma Muncitorului și ideea platonică, odată ce încercăm să le gândim în proveniența lor esențială, au o origine comună în constelația epocală, tehnico-metafizică, a Gestell-ului. Formulându-și răspunsul în acești termeni, Heidegger, chiar dacă este solidar cu fenomenologia jüngeriană a nihilismului, recomandă o atitudine filozofică mai vigilentă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
finalmente de pătimașa dorință a fecioarei și de pilda unui devotament ieșit din comun. Reticența lui Tullio se explică, inițial, prin absența interesului erotic față de fetița "sfioasă și nenorocită", cu sânul "ca un bobocel în floare", de care se îndrăgostește platonic ("cu o iubire de frate mai mare"), nu întâmplător, exact în timp ce-i face portretul (încercând să-i pătrundă "taina" de dincolo de chip, expresia unică, "personală"). Feciorelnica, diafana Bianca ilustrează, prin urmare, un model feminin opus în raport cu planturoasa Igeea, câtă vreme
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Nu întâmplător, chiar în momentul când Andrei încearcă să-și găsească liniștea sufletească pe malul unui lac din împrejurimi, de pe oglinda apei coboară Marta (în altă variantă, Yvette-Lisette), femeie cunoscută înainte de Mab și de care se despărțise după o idilă platonică, speriat de dorința imperioasă a fetei de a-și sacrifica fecioria în noaptea unei nunți cât mai apropiate. Văzându-l nehotărât, Marta își pierde răbdarea și dă buzna într-o seară la el în cameră cu gândul de a consimți
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
depărtări, un fiu de diplomat îmi dezvăluise mistere, un poet mă nemurise în volumul “Flori pentru Augusta”, un critic literar mă desfătase cu satisfacția creației, iar de la un șef al Serviciilor Secrete învățasem zilnic timp de 12 ani, legile iubirii platonice...Iar acum, tocmai cậnd ajunsesem la evaluarea finală, cậnd urma să povestesc curioșilor că singura iubire adevarată, capabilă să ne susțină și să ne propulseze în viată e cea intelectuală, că există legături de dragoste care rămận mult timp secrete
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
iese probabil sufletul. Criza poate fi a doctrinei religioase, ori a slujitorilor ei. Nu poți să fii și ateu și cu sufletul în rai. După lăsarea întunericului, se împuținează și numărul ateilor. Cerul - această epidermă a dumnezeirii. Religia - o iubire platonică fată de un mire bănuit, dar nevăzut. În marile războaie mor oamenii de-a valma. Apoi, fiecare Dumnezeu și-i caută pe ai lui. Dogmatismul erodează chiar și religiile. Marile enigme ale lumii se vor dezlega poate când Dumnezeu se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
af[ect]ează* simțirea. Lumea muzicei atinge mai mult rădăcina ființei noastre, însă formările estetice ale simțirei trebuie să le căutăm într-un element în care simțirea nu s-a formulat încă. Să nu confundăm creațiunea cu principiul creator. Ideile platonice sunt puterile cari lucrează tipic în noi, care dezvoltă oarecum forma. Ele nu sunt forme însăși. Nu esistă în lume nimic ce nu se poate supune măsurei estetice, căci căpătăm impresiuni asupra noastră în care găsim or armonie, or dizarmonie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Toate s-au giurat de moarte S-o întîmpine cu ură. ["CÎND TU TRECI... Când tu treci atuncea murul Fură-n umbra-ți și conturul Ah cum nu sunt eu copilu Tinereții tale furul - 1022 {EminescuOpXV 1023} 5 Mai puțin platonic poate Ți-aș gusta eu dulce nurul Te-aș atrage pe genunchi-mi De-ai sălta cu zâmbet c... l Descheind din sponci corsetul 10 Eu aș stinge-atuncea *** Dulce *** al țâței tale L-aș lua în *** sperjurul Buburuzul copt pe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu îmi dau seama că trăiesc o realitate complet distorsionată, atât din punct de vedere al motivațiilor, cât și al valorilor, voi sfârși prin a gândi că această realitate complet falsificată este unica adevărată. Este una din învățăturile faimosului mit platonic al peșterii. În acest caz devine indispensabilă începerea unei opere dedicate luării la cunoștință a dimensiunilor, a naturii, a profunzimii, a implicațiilor corupției și a coruptibilității la care suntem expuși. Totuși, această luare la conștiință să nu sfârșească prin a
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
acea căldură afectivă pentru care fiecare pas este totodată un act al intelectului și al iubirii. În cadrul tradiției monastice și al spiritului religios întemeiat de Francisc din Assisi, Bonaventura, având în față tradițiile filosofice cele mai autoritare, optează pentru perspectiva platonică, respingând-o pe cea aristotelică. «Tezele fundamentale ale sfântului Bonaventura derivă de la sfântul Augustin, considerat a fi cel mai luminat interpret al Scripturii, în care se află norma adevărului. De fapt Bonaventura (pe urmele lui Augustin și diferit de sfântul
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
e o premoniție sumbră a ceea ce s-a făcut pe scară largă, pe viu, de către alții, începînd cu călăuzitorul popoarelor și continuând cu copiile lui perfecte răspândite în lume. Ideea că tirania se naște din democrație este însă de origine platonică. Aici, în "Republica", precum într-un joc masochist, Socrate imaginează pentru prima dată "cetatea ideală", cea mai bună dintre lumile posibile. Ghetto-ul socialist avânt la lettre se naște astfel, deloc întîmplător, la capătul unei splendide desfășurări logice. Socrate ține să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
desfășurări logice. Socrate ține să fie consecvent cu sine și să creeze o societate bazată exclusiv pe rațiune, așa cum au făcut-o toți utopiștii care i-au urmat. Firește că tocmai rațiunea, aplicată ființei umane, duce la monstruozitate. în cetatea platonică guvernează filozofi care au dreptul să-și mintă supușii. Puterea ei e dată de un corp militar "de elită", îndoctrinat ideologic, ușor asimilabil polițiilor secrete din toate statele bazate pe doctrina socialistă. Ființa umană individuală 68 este strict funcțională, exercitând
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acolo două sute de mii sau patru sute nouăzeci de mii de volume (Eusebius, Praep. Euang. 350b; Tzetzes, Prolegomena de comoedia) sau chiar șase sute de mii, trebuie să ținem cont de faptul că un sul con ținea, de pildă, un singur dialog platonic de lun gime moderată sau o dramă atică; În plus, nu avem de unde să știm În ce măsură bibliotecarii adoptaseră sistemul de a-și procura dublete. Dincolo de aceste nesiguranțe, este cert că au făcut mari eforturi pentru a aduna o colecție de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
îi poți contempla înfățișările. / Acestea două laolaltă apar, / însă diferit sunt numite: / împreună se cheamă misteriosul. / Mai misterioasă decât misteriosul - / poarta către toate ascunzișurile.“ Trecând în registrul filozofic, un exemplu grăitor îl constituie aporiile cu privire la Unu și multiplu din dialogul platonic Parmenide. Iată un fragment din prima aporie: „— Prin urmare, dacă Unul nu participă nicicum la timp, el nu a fost cândva, nu se ivise și nu era odinioară, nici nu a venit, nu vine și nu este acum, nici nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Dionisie Areopagitul. Sfântul Grigorie de Nyssa a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit<footnote Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 334-335. footnote>. Prin Sfântul Grigorie de Nyssa ce a fost mai adânc în mistica platonică a intrat în credința creștină Și în gândirea Bisericii de Răsărit, la fel cum prin Augustin, în cea de Apus. De asemenea, Sfântul Grigorie „a fost cel care a indicat calea către Areopagit, deși, acesta din urmă, pentru o lungă
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
de Nysse lecteur de Porphyre”, în Revue des études grecques, 80, 1967, p. 402-406. footnote>. Și, deși nu găsim la Sfântul Grigorie referințe explicite la aceste surse<footnote A se vedea D. Carabine, The Unknown God: Negative Theology in the Platonic Tradition: Plato to Eriugena, Peeters Press & W.B. Eerdmans, Louvain, 1995, p. 223-233; E. R. Goodenough, The Theology of Justin Martyr: An Investigation into the Conceptions of Early Christian Literature and its Helenistic and Judaic Influences, Philo Press, Amsterdam, 1968
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
eter și din soare / prin amestecatâtea forme și atâtea culori s-au născut (Empedocle, B 71: 1-3). Din„buna legiuire” - eunomia - se naște, mai întâi, „încrederea” (pistis),„care aduce foloase mari tuturor oamenilor” (Anonimul din Iamblichos, 6: 1). În limbaj platonic, pistis stă și pentru încredințare încredereși pentru credință: „Socrate: După opinia ta, este același lucru a știși a fi în-credințat, știința și în-credințarea (mathesis kai pistis?) Gorgias: ...altceva” (Gorgias, 454 d 2). Ambele sunt „specii ale convingerii”,`nsă ele se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1988), pp. 219-28. Pentru o prezentare generală a dificultății/imposibilității cunoașterii de Dumnezeu în platonismul mijlociu, a se vedea J. Dillon, The Middle Platonists (Londra: Duckworth, 1977); a se vedea și D. Carabine, The Unknown God: Negative Theology in the Platonic Tradition: Plato to Eriugena (Louvain: Peters, 1995), în special pp. 51-70; a se vedea și S. Lilla, Introdusione al medio platonismo (Roma: Instituto Patristico Augustinianum, 1992); cf. Martin Laird, “Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: a Reconsideration”, Journal
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Church Fathers”, edited by Carol Harrison, Routledge, London, 1999, p. 100. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa este cel care a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit; într adevăr, prin Sfântul Grigorie de Nyssa, ce a fost mai adâncit în mistica platonică, „a intrat în credința creștină și în gândirea Bisericii de Răsărit, la fel cum prin Augustin, în cea de Apus. De asemenea, Sfântul Grigorie a fost cel care a indicat calea către Areopagit, deși, acesta din urmă, pentru o lungă
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
păgâni. Într adevăr, am putea chiar presupune că acest apofatism biblic distinctiv slujește ca o critică la adresa teologiei păgâne târzii cu uzul său masiv a imagisticii luminii”. A se compara cu D. Carabine, The Unknown God: Negative Theology in the Platonic Tradition: Plato to Eriugena (Louvain: Peters, 1995), p. 65, care pretinde că a descoperit tema întunericului divin și la Celsus, Contra Celsum 6:36; cf. 6:17; cf. Martin Laird, op. cit., pp. 593-594. footnote>. Mistica Sfântului Grigorie este în aceeași
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]